Castigatorul Romanian Building Awards 2016 a dovedit cum valoarea spatiului construit trece de constructie
La finalul lunii octombrie ne-am bucurat cu totii de Gala Romanian Building Awards 2016, evenimentul ce, anul acesta, a edificat o cultura a calitatii spatiului construit din Romania. O dorinta nascuta din nevoia de recunoastere a excelentei arhitecturale (de proiectare si executie) la nivel national, nu doar din punct de vedere constructiv, ci mai ales din cel al impactului asupra calitatii vietii. Proiectul care s-a remarcat cel mai mult la editia inaugurala a galei este CERC Boldesti-Scaeni, conceput de arhitectul Adrian Pop.
CERC Boldesti-Scaeni reprezinta un centru de educatie al comunitatii rome, un ONG finantat de OMV Petrom alaturi de alte 9 ONG-uri sub denumirea de CERC. Impreuna, organizatiile formeaza o platforma pentru comunitatile defavorizate din Romania unde, alaturi de administratiile locale si de OMV Petrom, oamenii pot aduce la cunostinta problemele, pot cere solutionari si, apoi, le pot implementa. O initiativa demna de laudat in contextul unei Romanii unde ajutorul comunitatilor defavorizate ajunge, de multe ori, cu mare intarziere.
Copiii romi beneficiaza si de o masa calda pe zi si sunt ajutati sa se pregateasca pentru scoala. Pe langa asta, cei mici sunt implicati in activitati vocationale, iar tinerii pot participa la cursuri de recalificare pentru diferite slujbe sau se pot inscrie din nou la scoala, fiind ajutati sa absolve cursurile.
Arhitectul Adrian Pop a propus un proiect pe care il putem descrie, in cel mai simplu mod, folosind un singur cuvant: eficienta. Eficienta energetica si sustenabilitate alaturi de eficienta unui program ce se adreseaza in mod direct unor probleme sociale stringente. Juriul RBA a mentionat ca CERC Boldesti-Scaeni si amenajarea peisagera conexa au dezvoltat ideea unei bune relationari intre ahitect, constructor si beneficiar, spiritul unei comunitati angajate in procesul constructiv contand mai mult decat constructia finala.
Arhitectura si spatiul construit au reprezentat procesul prin care legatura dintre comunitatea defavorizata si un context social prielnic a fost tesuta. Membrii comunitatii rome au fost activ implicati in procesul de constructie, in care s-au folosit tehnici si mestesuguri traditionale alaturi de materiale naturale. Tencuielile din lut si folosirea nuielelor pentru garduri, pentru acoperis si pentru abajururi sunt doua dintre tehnicile traditionale de lucru; de asemenea, vesela folosita pentru masa calda pe care copiii o primesc a fost lucrata in ateliere in care acestia au invatat olaritul.
Cladirea este compartimentata astfel: o bucatarie, doua sali de curs, dintre care cea mare poate fi impartita in doua sali mai mici, un birou pentru administratorii ONG-ului si sali de baie. O curte interioara permite desfasurarea de diverse activitati atunci cand vremea este prielnica. In plus, amenajarea peisagera ofera un teren de 440 mp care le ofera copiilor posibilitatea de a invata permacultura, adica agricultura ce nu se foloseste de substante chimice.
Din punct de vedere constructiv, CERC Boldesti-Scaeni a deschis drumuri, fiind prima cladire publica din Romania din baloti de paie. Sustenabilitatea reiese din faptul ca proiectul produce mai multa energie decat consuma, iar cladirea nu este racordata la apa si gaz. Apa de ploaie este colectata si refolosita, iar energia este produsa de 45 de panouri fotovoltaice si doua panouri termice. Deci care sunt costurile menajere? Zero.
Pentru a putea aprofunda complexitatea proiectului CERC Boldesti-Scaeni, am stat de vorba cu domnul arhitect Adrian Pop, care a binevoit sa ne raspunda la cateva intrebari. Cititi mai jos:
1) Proiectul CERC Boldesti-Scaeni reprezinta o punte intre arhitectura eficienta, sustenabila, si implicarea comunitatii in dezvoltarea unui proiect benefic din nenumarate puncte de vedere. Cum de v-a venit ideea de a lucra bazandu-va pe aceasta legatura?
Eficienta energetica si sustenabilitatea sunt preocupari pe care le-am avut din timpul studentiei, din studii si proiecte de facultate, din implicarea in organizatia Romania Green Building Council sau proiectul PRISPA. La putin timp dupa demararea proiectului am inceput sa studiez despre standardul BREEAM (Building Research Establishment’s Environmental Assessment Method) si am devenit auditor BREEAM, evaluand o serie de cladiri.
Proiectul de la Boldesti-Scaeni a inceput la initiativa Monei Nicolici si a Mihaelei Nita, de la OMV Petrom. Ele, in numele companiei OMV Petrom, isi doreau sa porneasca un program educational care sa micsoreze rata abandonului scolar si sa imbunatateasca cat mai mult nivelul de trai al comunitatii rome din Boldesti-Scaeni, iar ca sa se poata organiza mai bine, mi-au propus sa facem impreuna o cladire care sa adaposteasca acest program. Mi s-a parut firesc sa fundamentez intreaga proiectare pe valorile comunitatii de acolo si ca sa nu descoperim la final ca ce a rezultat, cladirea, e un obiect straniu pentru ei, am incercat sa implic cat mai mult comunitatea locala, sustinand angajarea catorva persoane pe perioada santierului sau organizand diverse actiuni si evenimente impreuna cu copii sau alte persoane din comunitate.
2) CERC Boldesti-Scaeni este si prima cladire publica din Romania construita cu ajutorul balotilor de paie. Ce v-a facut sa alegeti aceasta solutie? Ne puteti detalia care sunt provocarile tehnice pe care le presupune o astfel de solutie si cum le-ati rezolvat? (Va rugam sa fiti cat mai explicit si sa evidentiati problemele concrete; sunt din ce in ce mai multe persoane interesate de astfel de solutii si e important sa stie care sunt greselile de care trebuie sa se fereasca).
Ideea folosirii balotilor de paie a fost a inginerului de rezistenta - Marius Soflete, coleg de-al meu din proiectul PRISPA. Sistemul structural al cladirii seamana de fapt destul de mult cu cel al proiectului PRISPA: placa „pe sol”, peretii si acoperisul au o structura foarte similara, formata dintr-un schelet de lemn umplut cu vata minerala in cazul proiectului PRISPA, respectiv cu baloti de paie in cazul CERC-ului. Am obtinut astfel o sectiune transversal continua, eliminand puntile termice care ar fi aparut la intersectia diverselor elemente (placa, pereti si acoperis).
Am acceptat propunerea lui Marius pentru ca imi doream sa folosesc material natural, imi doream sa pot arata comunitatii locale ca au la dispozitie materiale ieftine (balotii de paie sunt de 10 ori mai ieftini fata de vata minerala, avand o rezistenta termica aproximativ egala), care pot fi folosite in constructii obtinand performante ridicate.
Prima provocare a fost sa gasim baloti de paie suficient de uscati si suficient de comprimati. Pe urma, montarea balotilor ar trebui facuta intr-o perioada cat mai secetoasa, iar in elementele finite ale constructiei balotii de baie trebuie sa fie foarte bine protejati de infiltrarea apei.
Din pacate pe noi ne-a prins sezonul ploios si nu am reusit sa protejam suficient de bine balotii deja montati in pereti. La un moment dat am observat ca in anumite zone incep chiar sa putrezeasca. Am avut de ales intre a compromite proiectul, a schimba solutia si a folosi vata minerala sau a gasi rapid baloti uscati. Din fericire, am reusit sa gasim intr-o zi baloti tinuti la uscat si am inlocuit toti balotii de paie din pereti.
Am gresit ca nu am facut mai intai acoperisul, cu tot cu stresini, care ne-ar fi ajutat sa ferim de ploaie balotii din pereti mult mai usor. In prezent exista si alte solutii pentru a realiza o astfel de constructie, folosind elemente prefabricate, bine etanseizate, care dupa livrarea in santier pot fi asamblate in cateva zile.
3) Pe parcursul realizarii proiectului, ati lucrat si cu mesteri si artizani locali, folosind procedee traditionale? Cum a fost interactiunea cu acestia?
Ma fascineaza mestesugurile si mesterii si mi se pare o provocare sa gasesc moduri in care pot folosi ceea ce lucreaza ei in cladirile pe care le propun. La Boldesti am lucrat cu o echipa locala de sindrilari, pentru acoperisul cladirii, cu o alta echipa de mesteri care au facut tencuielile de lut, sau cu domnul Fesa, din Brasov, pentru gardurile din nuiele. In curtea interioara am combinat mestesugul traditional al impletitului de nuiele, cu un ritm clar al barelor metalice vopsite alb.
Am mai colaborat si cu artistul Virgil Scripcariu, care la randul lui lucreaza cu mesteri. Impreuna am facut vesela casei si tavanul salilor de cursuri, cu abajururile din nuiele si fundalul care acopera tubulatura de ventilare.
4) Dat fiind succesul acestui proiect, doriti sa va implicati si in altele care sa arate cum practica arhitecturii poate fi un adevarat declansator pentru o comunitate mai educata si mai unita?
Desigur! Pe finele proiectului am reusit sa formez o echipa, impreuna cu care in prezent lucram pe alte 3 proiecte sociale: in Medias lucram la un ansamblu de locuinte colective si reabilitarea unei cladiri din 1930 care va fi transformata in ateliere de formare profesionala si integrarea pe piata muncii, pentru tineri intre 18 si 25 de ani proveniti din grupuri vulenrabile, iar in Buftea vrem sa construim un proiect similar cu cel de la Boldesti, un centru comunitar cu un program de tipul „scoala dupa scoala”, cu o sala de mese si o mediateca, pentru copii din familii defavorizate.
La finalul lunii noiembrie am fost invitati in Sneek, Olanda, de catre organizatia Emaptec, care administreaza acolo aproximativ 20 de unitati de servicii sociale. Ne propunem sa invatam cat mai mult despre programe sociale si cum poate ajuta arhitectura la o mai buna desfasurare a acestor programe.
5) Acum, dupa experienta acestui proiect, care este definitia dvs. pentru “arhitectura durabila”?
Mi-ar fi greu sa dau o definitie scurta si clara, dar as putea vorbi despre cum am ajuns sa cred ca se pot aplica conceptele sustenabilitatii in proiecte ca CERC Boldesti-Scaeni.
Clasica definitie a durabilitatii, care asigura nevoile prezente fara a le compromite pe cele din viitor, poate fi mult nuantata si adaptata la multe domenii, care se intrepatrund chiar si intr-un mic proiect ca CERC Boldesti-Scaeni.
Putem vorbi despre eficienta energetica, care incepe cu reducerea pierderilor, a consumurilor si pe urma a produce energia de care avem nevoie din surse cat mai curate si mai eficiente. Acest principiu ar trebui sa se aplice in general, cu toate resursele, fie ca vorbim de resurse pentru utilizarea cladirii, cat si despre resursele necesare construirii cladirii.
Pe de alta parte, depinde destul de mult de resursele financiare disponibile in momentul constructiei. S-ar putea sa existe aceste resurse si sa fie justificabil sa fie investite astfel incat operarea cladirii sa se poata face mai usor, cu consumuri mai mici. Ar fi vorba de un fel de studiu de fezabilitate, dar analizand si disponibilitatea resurselor financiare in momentul construirii sau al utilizarii cladirii.
Un efort si o investitie mai mare nu se traduc doar in termeni economici. O cladire cu ambitii de independenta energetica poate crea vizibilitate, poate atrage alti parteneri, care pot contribui cu alte resurse, pentru ca in final sa obtinem impreuna o cladire care consuma mai putina energie, apa sau gaz.
Sunt foarte importante componentele sociale sau culturale. Cum facem ca, prin construirea unei cladiri si prin utilizarea ei, sa contribuim la pastrarea si imbogatirea unei culturi sau la educarea, formarea si dezvoltarea unei comunitati.
Asadar, resursele pe care le consumam in prezent pentru a ne satisface nevoile, dar fara a periclita sansele generatiilor viitoare de a-si satisface si ei nevoile, sunt de foarte multe feluri si cred ca atunci cand vorbim despre arhitectura durabila, arhitectura sustenabila, ecologie, eficienta energetica, cladiri cu consum de energie aproape zero si asa mai departe, trebuie sa cautam un echilibru, o potrivire a conceptelor teoretice cu situatia pe care o avem in fata si bun simt.
