5 mituri despre gaz care duc România în derivă energetică – analiză Greenpeace

În plină criză energetică, generată în primul rând de limitarea accesului la gazele rusești, vocile oficialilor români care trebuie să găsească soluții spun același lucru: mai multe gaze, se arată în documentul redactat de Otilia Nuțu, expert în energie. Însă, contrar declarațiilor oficialilor, investițiile în proiecte de centrale pe gaze și de extindere a rețelei de distribuție se dovedesc a fi inoportune. Demersurile oficiale ignoră realitatea curentă și continuă să se bazeze pe o serie de mituri care portretizează gazele fosile drept soluție optimă pentru tranziția energetică din România. Luând aceste noi argumente în considerare, întrebarea corectă pentru România nu este cât se va extinde infrastructura pentru gaz, ci cum și când va reuși să ajungă la eliminarea sa din mixul energetic.

Cele 5 mituri demontate în analiză, promovate intens de autoritățile române, riscă să deraieze tranziția la energie verde în România și care aduc riscuri sporite de securitate energetică:

Mitul 1: Cărbunele trebuie înlocuit cu gaze pentru că energia verde este intermitentă. Fals! Intermitența energiei regenerabile și variațiile cererii pot fi rezolvate prin stocare, utilizare inteligentă a rețelelor și flexibilizarea cererii.

Mitul 2: Gazele sprijină decarbonarea în energie electrică și încălzire, fiind doar un combustibil de tranziție. Fals! Investițiile în gaze au cicluri de viață îndelungate și ne blochează în tehnologii și infrastructuri incompatibile cu tranziția energetică verde.

Mitul 3: Gazele oferă mai multă securitate energetică decât energia regenerabilă. Fals! Conform cifrelor, contribuția noilor exploatări ale zăcămintelor de gaze este limitată și nu poate asigura securitatea energetică pe termen lung.

Mitul 4: Energia electrică pe gaze este mai ieftină decât cea produsă din surse regenerabile. Fals! Investițiile în proiecte noi de energie regenerabilă sunt mai ieftine decât propunerile de proiecte pe gaz. De asemenea, energia electrică produsă din regenerabile este mai ieftină.

Mitul 5: Energia electrică bazată pe gaz generează mai multe locuri de muncă decât cea regenerabilă. Fals! Instalarea și operarea unor capacități pe energie regenerabilă duce la crearea mai multor locuri de muncă decât o centrală pe gaze.

Printre recomandările analizei se numără: reconsiderarea de urgență a planurilor de creștere a consumului de gaze, redistribuirea banilor alocați pentru dezvoltarea infrastructurii pe gaze și accelerarea investițiilor în energia electrică din surse regenerabile.

Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie la Expert Forum, declară: „În România, faptul că avem resurse de gaz fosil încă neexploatate ne conferă o falsă siguranță că ne vom putea baza pe ele pentru a ne asigura consumul de energie pe termen lung. Realitatea e că producția de gaz în România e în scădere accelerată, că zăcămintele noi și semnificative sunt departe de a intra în piață, că înlocuirea cărbunelui sau altor combustibili cu gaz fără producție nouă riscă să ne crească dependența de importuri.

Speranța că vom putea, într-un viitor incert, să înlocuim tot gazul cu hidrogen verde nu se bazează încă pe nimic: nu cunoaștem potențialul, nu știm cu ce costuri, nu știm cine le va face. În schimb, riscăm să investim resurse importante din bani publici în măsuri care vor menține pe termen foarte lung consumul de gaz fosil, în totală contradicție cu ce fac toate celelalte state din Uniunea Europeană. În același timp, investițiile care ar avea loc în mod natural în energie verde, mai ales în acești ani cu prețuri foarte mari și care cresc peste tot în UE, la noi se împotmolesc în bariere legislative și în infrastructura învechită.”

Alin Tănase, campaigner Greenpeace România, declară: „Vedem cum gazul este propulsat în discuțiile autorităților centrale și locale drept soluția la problemele din sectorul energetic. Totuși, nu putem vorbi de independență sau securitate energetică cât timp ne bazăm pe gaze. Gazul este un combustibil fosil cu resurse finite, este scump, aduce vulnerabilitate în fața unei crize energetice și agravează criza climatică. Trebuie ținut cont de faptul că investițiile noi în infrastructura de gaze ar avea durate de viață foarte lungi, chiar dincolo de 2050, acesta fiind termenul limită agreat la nivelul Uniunii Europene – inclusiv de România, ca stat membru – pentru a deveni neutră climatic. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume, rolul gazelor va deveni marginal în următorii ani și ne trebuie încă de pe acum planuri clare pentru a-l elimina complet din mixul energetic la orizontul anului 2035.”

Analiza poate fi citită integral aici

Comunicat de presă