Anvelopanta unui teatru, origami in arhitectura
Autor: Tafline Laylin
Atunci cand ne gandim la opere de arhitectura moderna, de ultima ora sau la design avangardist cu siguranta facem asocierea cu metropolele mari ale luminii, precum New York, Londra, Paris si nu ne-am astepta sa gasim asa ceva intr-un oras precum Rockford, Illinois. Cu toate acestea, echipa de la Studio Gang Architects a dovedit prin proiectarea Teatrului Bengt Sjostrom Starlight ca arhitectura de calitate se poate realiza oriunde, chiar si in orasele mai mici. Finalizat in 2003, acest proiect nu mai este nou dar continua sa fie o sursa de inspiratie pentru ce reprezinta arhitectura de calitate si mai ales cea realizata cu un buget limitat.
Colegiul Rock Valley a angajat echipa de arhitecti sa realizeze proiectul pentru acest teatru si au tinut ca lucrarile sa fie etapizate pe parcursul a trei ani pentru ca nu aveau suficiente finante pentru a-l ridica dintr-o data. O alta cerinta a beneficiarului a fost aceea ca teatrul sa poata fi inchis si acoperit pe vreme rea fara a se pierde din senzatia ca participi la un spectacol in aer liber.
Integrarea unui acoperis retractabil in volumetria teatrului a permis arhitectilor crearea unei ambiante placute, aerisite, in stransa legatura cu exteriorul. Panourile sub forma unor petale oscileaza si ajung sa se inchida perfect intr-o piramida care protejeaza spatiul interior in conditii meteo neprielnice. Mare parte din structura a fost realizata din otel si lemn lamelar in timp ce scena a fost placata cu foi de cupru.
Mai multe informatii gasiti pe: http://inhabitat.com/
Traducere si adaptare: Arh. Raluca Popa
Deci, orice deteriorare a sistemului de acoperire nu va avea consecinţe directe asupra piesei, datorită durităţii și aderenţei stratului de zinc. Dacă degradarea este suficient de puternică încât să treacă prin ambele straturi, atacul coroziv va fi localizat, iar extinderea acestuia sub stratul de vopsea va fi oprită de stratul de zinc. În cazul zincării termice, zincul topit acoperă toată suprafaţa piesei, inclusiv goluri, adâncituri colţuri și muchii, astfel încât nu rămân suprafeţe neacoperite. Orice zonă ce nu va putea fi acoperită cu vopsea va fi protejată de zinc. Sinergia rezultată este avantajoasă pentru ambele sisteme.
3. Pregătirea suprafeţelor
Pentru a obţine un strat duplex de calitate, pregătirea pieselor este determinantă. Straturile organice (vopsirea ș.a.) nu se pot aplica în mod direct pe oţelul zincat termic. Cerinţele impuse operaţiei de pregătire a suprafeţelor, înainte de vopsire, depind de natura și compoziţia stratului zincat termic. În cazul în care aplicarea peliculei de vopsea se face imediat după zincare, pregăti resuprafeţelor constă fie în spălare sau degresare cu solvenţi organici, fie în cromatarea sau fosfatarea urmată de degresare ușoară cu detergenţi organici. O metodă simplă și des utilizată este tratarea pieselor cu o soluţie specială T-Wash. Această soluţie este formată din: acid fosforic (9 %); etilen-glicol utilizat ca solvent (16,5 %); alcool eti lic (16,5 %); carbonat de cupru (1 %) și apă (57 %). Există și alte compoziţii.
În cazul în care aplicarea peliculei de vopsea se face după o perioadă de stocare a produselor zincate sub influenţa intemperiilor, pregăti rea suprafeţelor constă în perierea energică a suprafeţei pieselor pentru înlăturarea produșilor de coroziune a zincului (cu perii de sârmă). Dacă suprafaţa prezintă un grad ridicat de degradare se recomandă aplicarea sablării. Această operaţie trebuie efectuată astfel încât toate impurităţile și produșii de coroziune să fie eliminate de pe suprafaţa zincată. Sablarea provoacă o creștere a rugozităţii, ceea ce determină o ameliorare a aderenţei. Acest tratament creează de asemenea tensiuni importante în stratul zincat și dacă nu este efectuat corect poate duce la apariţia de exfolieri și fisuri. Parametrii optimi pentru o sablare ușoară sunt:
• Materiale abrazive care se pot folosi: oxizi nemetalici, coridon, bile de sticlă ș.a.;
• Presiunea de pulverizare: 2,5-3 bari;
• Unghiul de pulverizare: mai mic de 30 grade ( atenție la geometria elementelor de construcție ).
Alegerea tehnologiei adecvate de vopsire, cu sau fără tratarea prealabilă a suprafeţei zincate se face în funcţie de materialele peliculogene existente și de posibilităţile de aplicare, astfel încât să se asigure aderenţa perfectă a acestora la suportul zincat.
3. Materiale pentru acoperire
Sistemul duplex de calitate presupune o compati bilitate optimă între stratul zincat și vopsea. Alegerea sistemului de vopsire va depinde atât de modul de aplicare cât și de modul de exploatare a pieselor.
Realizarea straturilor organice se poate face cu vopsele lichide sau cu pulberi. Pentru medii severe, cea mai bună soluţie este utilizarea de vopsele lichide de tip epoxidic armate cu sticlă. Pentru a avea o aderenţă mare, în cazul sistemelor cu mai multe straturi se poate folosi grund primar cu conţinut de oxid de fier și pulbere de mică. Acoperirea cu pulberi este o metodă tot mai des folosită pentru obţinerea de straturi colorate pe suprafeţele pieselor.
Tratamentul iniţial include de obicei o pregătire chimică cum ar fi cromatarea sau fosfatarea, urmată de aplicarea pulberii. Aplicarea cu succes a unui strat de pulberi pe o suprafaţă metalică necesită respectarea în detaliu a instrucţiunilor furnizate de producătorii pulberilor respecti ve. La fel ca în cazul zincării termice acoperirea cu pulberi se realizează în fabrici, în condiţii controlate. Din acest motiv, dimensiunea maximă a produsului de acoperit cu pulberi este limitată, în schimb ea poate fi aplicată cu succes pe toate suprafeţele zincate termic.
5. Standarde
Standardele românești SR EN ISO 12944 (părţile 1-8) – Vopsele si lacuri. Protecţia prin sisteme de vopsire a structurilor de oţel împotriva coroziunii precum si SR EN ISO 14713 (părţile 1-3) Protecţie împotriva coroziunii fontei și oţelului în construcţii. Acoperiri de zinc și aluminiu. Linii directoare conţin îndrumări cu privire la diferitele tipuri de sisteme de protecţie disponibile și principalii factori care trebuie luaţi în considerare în alegerea sistemului de protecţie. Pe lângă grafice și tabele care prezintă durata preconizată de viaţă până la prima întreţinere, în funcţie de agresivitatea mediului în care lucrează produsul, acestea conţin și o serie de referinţe la standardele individuale care reglementează diferitele sisteme de protecţie.
6. Aplicaţiile sistemului duplex
Sistemul duplex se folosește în special pentru: construcţii metalice exploatate în medii industriale, de coastă și apă de mare, construcţii complexe la care se cere o rezistenţă anticorozivă de lungă durată, la care operaţiile de intervenţie pentru întreţinere sunt foarte greoaie sau practic imposibile – poduri, mobilier stradal, piese din industria chimică și energetică.
