Arhitecti si parcuri europene: Barcelona, Parc de la Ciutadella
Daca lunile de vara au insemnat si vacante cu costuri mari, urmatoarele doua luni sunt mai pe placul amatorilor de calatorii peste hotare: cu preturi mai mici in extrasezon, cu vreme inca buna si cu multe obiective turistice de vazut, orasele europene sunt favoritele celor ce cauta cultura, arhitectura si istorie in acelasi spatiu. In Barcelona, pe langa celebrele creatii ale lui Gaudi, exista inca o serie de alte obiective semnificative pentru arhitectura, parcul Ciutadella fiind unul dintre locurile care merita vazute.
Proiectat la sfarsitul anilor 1860, parcul a gazduit in 1888 prima Expozitie Universala din Spania, ocazie cu care au participat la dezvoltarea lui toti marii arhitecti modernisti ai orasului, dar si o serie de studenti la arhitectura care pe vremea aceea erau inca la inceputurile carierei (evident, nici Gaudi nu lipsea dintre ei).
Cel mai atragator punct al parcului Ciutadella il reprezinta fantana-cascada in stil baroc situata in coltul de nord. Sculpturile cu detalii minutioase sunt cele care fac deliciul acestei fantani, care a fost proiectata de Josep Fontsére si la care si-au adus aportul si tanarul Antonio Gaudi si sculptorul Venanci Vallmitjana. Fontsére si-a dorit ca aceasta fantana sa aduca aminte de Fontana di Trevi, din Roma.
Arcul de Triumf, considerat si intrarea oficiala in la Ciutadella, a fost proiectat de Josep Vilaseca i Casanoves, special pentru expozitia din 1888, dar constructia lui a inceput in 1882.
La Ciutadella gazduieste si doua muzee, Muzeul de zoologie si Muzeul de geologie (proiectate de Lluís Doménech i Montaner), serele Hivernacle si Umbracle (cu o vegetatie tropicala si palmieri care dateaza de la sfarsitul secolului XIX), cladirea parlamentului Cataloniei sau creatia lui Antoni Tapies (Omagiu lui Picasso, un cub din sticla umplut cu decoratiuni si obiecte abstracte) si o impresionanta gradina zoologica (nu ratati spectacolul oferit de flamingo roz sau intalnirea cu gorila alba Copito de Nieve – Fulg de nea).
Text si foto: Alina Miron
