Betonul roman, vechi de peste 2000 de ani, mai puternic decât al nostru
Astazi, structurile noastre moderne de beton se descompun cu mult mai repede. O echipa internationala de cercetatori a descoperit recent faptul ca apa de mare are un rol important in longevitatea surprinzatoare a materialului roman.
Betonul din Roma antica era compus din cenusa vulcanica, var si apa de mare, toate amestecate cu bucati de roca vulcanica. O echipa condusa de geologul Universitatii din Utah, Marie Jackson, a descoperit faptul ca apa de mare ar putea ajuta materialul de constructie, substanta favorizand cresterea mineralelor care asigura coeziunea betonului.
Intre anii 2002 si 2009, geologul Jackson impreuna cu colegii sai au descoperit tobermoritul mineral in betonul roman, colectat de proiectul ROMACONS. Minereul este dificil de realizat intr-un laborator deoarece necesita temperaturi ridicate.
Jackson a declarat faptul ca: “Ne uitam la un sistem care se dezvolta in schimbul chimic deschis cu apa de mare. Nimeni nu a produs tobermorit la 20 de grade Celsius, cu exceptia romanilor”. Marie Jackson nu a descoperit niciodata reteta romana exacta de beton, dar lucreaza cu inginerul geologic Tom Adams pe o reteta de inlocuire.
Stancile folosite de romani nu sunt la fel in intreaga lume, asa ca sunt nevoiti sa faca schimbari. Chiar daca vor reusi sa prepare reteta betonului roman, probabil acesta nu va aparea peste tot, dar ar putea fi perfect pentru anumite proiecte cum ar fi o centrala pentru energia mareelor din Marea Britanie.
Geologul Jackson este autorul principal al unui studiu publicat pe 3 iulie in Mineralogistul American. El a fost alcatuit de cercetatori din institutii din China, Italia, Washington si California.