Cele mai importante teme despre gestionarea deșeurilor, SGR și legislația de mediu au fost abordate la PRIA Environment

În cadrul acestei ediții a conferinței Pria Environment am adus împreună companiile din domeniul mediului, producătorii, retailerii, autoritățile centrale și locale și ne-am concentat pe dezbaterea temelor esențiale de mediu precum: Ord. 125, Ord. 133, SGR, taxa pe plastic și alte teme relevante la momentul actual.

Mircea Fechet, Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor a declarat: „Aş vrea să mă refer în intervenţia mea la Sistemului Garanţie-Returnare, un sistem care ar putea probabil să însemne cel mai important proiect politic şi administrativ pe care să-l gestionez în Ministerul Mediului, proiect la care am lucrat foarte mult şi data trecută când am fost în minister, la fel cum şi acum încerc să aloc suficient de multe resurse, suficient de mult timp, pentru a mă asigura că nu ieşim din traiectoria asumată. Am comunicat şi acţionariatului companiei RetuRO, am comunicat şi conducerii companiei RetuRO că data de 30 noiembrie este o dată nenegociabilă în legătură cu acel eveniment extrem de important în care prima doză, primul pet sau prima sticlă, ne mai gândim ce o să introducem din cele trei posibilităţi, însă, cu siguranţă îmi doresc ca în acea zi să putem să dăm startul, aşa cum ne-am angajat ca ţară, Sistemului Garanţie-Returnare. Îmi doresc nu doar să îl pornim, dar îmi doresc ca el să fie un exemplu de bună practică în Uniunea Europeană. Legislaţia la acest moment ţine cont de toate lucrurile care au mers mai puţin bine în alte state membre. Consider că e o legislaţie suficient de modernă, suficient de actuală, cât să ne permită să avem nu doar al doilea cel mai mare sistem ca mărime din Uniunea Europeană, dar să avem un sistem cu care România să se mândrească, care să fie un exemplu de bună practică despre cum se gestionează 7 miliarde de deşeuri de ambalaje în fiecare an - şi care să ne poată asigura, într-o măsură mai mică decât cred unii, că cel puţin o parte din deşeurile de ambalaje din România se vor gestiona aşa cum trebuie, adică să nu ajungă în natură, să nu ajungă în păduri, în râuri, în Delta Dunării şi în Marea Neagră, să nu ajungă nici măcar în gropile de gunoi. Cred că am vizitat zeci de astfel de depozite ecologice, cum le numim noi, unde din păcate ajung extrem de multe reciclabile, la fel cum ajung fracţii biodegradabile netratate, la fel cum ajung deşeuri de echipamente electrice şi electronice, la fel cum mai ajung baterii becuri şi alte lucruri care n-ar trebui să ajungă acolo.” Acesta a adăugat: „Bineînţeles că multe alte state membre au remediat acum foarte mult timp această chestiune. Noi încă mai discutăm pe la minister, prin primării, pe la consilii judeţene, dacă să colectăm pe trei fracţii, pe patru fracţii, în amestec reciclabilul, separat. Din nefericire, avem foarte multe recuperat la acest capitol, în timp ce ţările ambiţioase discută despre modul în care să gestioneze alte tipuri de deşeuri, cum ar fi textilele, cum ar fi uleiul uzat - şi alte astfel de chestiuni de fineţe, noi încă ne confruntăm cu această spirală din care nu reuşim să ieşim, respectiv cea a cifrelor modeste, cea care ne face să fim din nefericire codaşii Uniunii Europene la capitolul gestionare a deşeurilor.” Ministrul a spus:„ Ar trebui să mai umblăm şi la legislaţie, în sensul în care există acte normative care aşteaptă adoptarea lor de ani de zile, de cinci ani în cazul Ordonanţei 5 care priveşte gestionarea deşeurilor din echipamente electrice şi electronice. Există o aplicare neunitară a legislaţiei şi pot să admit acest lucru. Există agenţii pentru protecţia mediului care înţeleg în mod diferit cum ar trebui să aplice legea, la fel cum există şi suficient de multe autorităţi administrativ-teritoriale care ar putea să-şi îmbunătăţească tot acest proces de gestionare a deşeurilor de management integrat al deşeurilor, la fel cum, probabil că ne-au rămas şi nouă, fie că vorbim despre minister, fie că vorbim despre industrie, fie că vorbim despre mediul de afaceri. Probabil că ne-au rămas suficient de multe lucruri pe care am putea în continuare să le facem pentru ca să contribuim fiecare în dreptul lui la această problemă naţională.”

Radu MERICA, Director General, RER Ecologic Group, a declarat:„Încă nu știm ce înseamnă reciclare. […] Cu toți știm ce înseamnă reciclarea sticlei, a plasticului, dar uitam ca 50% din deșeuri sunt biodegradabile și aici nu exista o norma care sa spună ce înseamnă compostul, ce înseamnă biogazul si ce înseamnă biodigestia. Vorbim de 50% din deșeurile Romaniei. Nu exista norme pentru deșeurile din construcții si demolări. Înainte de a ne gândi la pași mari sunt câteva norme tehnice care sa fie instrumente la îndemână si a Gărzii de Mediu, si a APM--urilor care dau autorizații de mediu. […]Pe sisteme de colectare, ar trebui urmărit daca culorile se respecta pentru ca ne ajuta si pe noi colectorii foarte mult. […]Când am început să lucrez la RER Group, acum vreo 13 ani, era o problem mare să câștigăm licitații, acum suntem în faza în care ne gândim cum să reziliem cât mai repede contractele. Mutarea aceasta vine în primul rând de la asaltul birocratic asupra industriei. Tarifele, de asemenea, s-au modificat foarte repede. Niciunui primar nu ii convine să îi spună cetățeanului că taxa pentru gunoi s-a mărit cu unn leu. Am trecut de la colectarea pe o fracție la cea pe două, apoi la 3 șamd. Avem orașe unde colectăm pe 5 fracții, mai ales sticla. Abia așteptăm să intre în funcțiune RETURO. Urmează o perioadă interesantă. Din informațiile pe care le am din piață, nimănui nu îi merge prea bine, momentan. Au existat și modificări legislative care ne-au trimis din nou să recalculăm.”

Doinița MIHAI, Vicepresident, Public Affairs Eastern Europe, TOMRA, a spus în cadrul conferinței: „Vorbim de construcția sistemului garanție—returnare în Romania și unul dintre pilonii principali ai acestui sistem este accesibilitatea consumatorului, de altfel și partenerul principal al acestui sistem. Când vorbim de accesibilitate, sunt câteva elemente asupra cărora ar trebui să ne oprim atenția. Indiferent de masurile gândite, de stimulare, de coerciție, de motivare a actorilor implicați în acest proces de construcție a sistemului, dacă nu avem o infrastructura suficientă și eficientă, materialul nu va ajunge în sistem. În Romania, conform legislației această obligație de a asigura infrastructura de returnare a ambalajelor cade în sarcina comercianților.[…]Pentru ca aceștia să ducă la bun sfârșit, și iată că ne uităm că au mai rămas doar 4 luni până la lansarea sistemului, construcția acestui sistem, ei au nevoie si trebuie să fie echipați si cu instrumentele necesare. […]Aceștia sunt încă în așteptarea comunicării tarifelor de gestionare atât de necesare comercianților. Investiția în infrastructura de returnare este realizată inițial de comercianți și probabil este și cea mai mare categorie de investiții dacă ne uităm la eforturile acestora cumulate. Pentru a ști exact cum să creioneze aceste puncte de returnare accesibile consumatorilor au nevoie de informații legate de nivelul tarifului de gestionare. Au nevoie de stabilirea standardelor pentru aceste puncte de returnare, fie ca vorbim de preluare automata, fie ca vorbim de preluare manuala. […]Vorbim și de o mare masa a comercianților medii si mici care trebuie ajutați si susținuți cu foarte multa comunicare, pe lângă instrumentele de care am vorbit. […] Ne dorim sa avem din partea Returo informații despre standardele sistemelor automate de preluare. […] Conform practicilor din celelalte state, într-un sistem de garanție-returnare majoritatea cantităților vin prin punctele de returnare care au o infrastructura automata de preluare.”

Miks STURITIS, DIO Letonia(administrator SGR Letonia) a declarat că:„Letonia are o populație de aproximativ 1,89 milioane, iar volumul de ambalaje SGR anual este de 500 mil. de buc. DIO a candidat pentru a deveni operator al sistemului si a primit acreditarea de a opera sistemul timp de 7 ani. […] Sistemul nostru de garantie este supravegheat de diferite autorități, iar valoarea garantiei este de 0, 10€/ ambalaj. Avem peste 1400 de puncte de returnare, si in cazul nostru si ambalajele reutilizabile de sticla sunt incluse. O sticlă poate fi reutilizată de cca. 15 ori. In anul 2022 structura ambalajelor a fost de 47%5 PET, 27% metal, 8% sticla de unica folosinta, iar restul sticla reutilizabila. Din sticla reutilizabila, 52% a fost cu forma standardizata si 4% cu forma individualizata. Sistemul a fost lansat la 1 februarie 2022, iar dinamica de returnare a pornit de la un procentaj mic, iar cu fiecare lună a început să crească. Perioada de tranzitie de 6 luni a influentat semnificativ sistemul pentru ca la inceput producatorii nu au pus pe piata ambalajele SGR. A fost cea mai frustranta perioada pentru toate partile implicate. […]. Printre recomandarile pe baza lectiilor invatate de noi ar fi ca in dezvoltarea planului de comunicare sa se tina cont de experienta locala cu sisteme de garantie similare; participarea comerciantilor este un element cheie. Pentru ca sistemul să funcționeze a fost nevoie de implicarea autorităților si de găsirea unor soluții legislative. O simplă implicare din partea Ministerului Mediului a făcut să deblocheze o problemă logistică, preluarea pe retur. Cu aceleași mijloace de transport cu care se face aprovizionarea magazinelor se ridica și ambalajele. De asemenea, cand sunt intrebat cat ar trebui sa fie perioada de tranzitie in SGR, sugestia mea este de o luna pentru producatori si patru luni pentru comercianti de a vinde stocurile existente. Marca sistemului ar trebui sa fie diferita fata de cea in tarile vecine. Colaborarea cu producatorii si importatorii este imporatanta intrucat o eticheta necorespunzătoare lansata in piata creaza probleme in sistem. Gestionarea variatiilor de forma a ambalajelor este de asemenea importanta. […] Raportarea catre autoritatile de mediu este detaliata, pentru fiecare punct de returnare, dar nu raportam direct catre municipalitati. […] Ambalajele vechi (non SGR) nu sunt preluate de catre RVM—uri, dar comerciantul este obligat sa puna la dispozitie o pubela pentru preluarea ambalajelor vechi si ulterior sunt predate firmei de salubritate.”

Anca Marinescu, Corporate Affairs and Communication Manager RetuRO SGR, a anunțat în cadrul conferinței Pria Environment că: „În ultimele luni în platforma returosgr.ro/ s-au înregistrat peste 80% dintre agenții economici, respectiv peste 63 000 retaileri și producători și au fost finalizate contractele cu producătorii, Returo a semnat toate contractele-ele se află în platformă, producătorii pot intra în cont și pot semna contractele.” De asemenea, aceasta a menționat că:„În aceste zile se lucrează și la contractele cu retailerii care vor fi puse cât de curând în transparență publică și apoi se va trece la etapa următoare de semnare. A fost obținut unul dintre cele mai mari împrumuturi verzi, de aproape 86 milioane EUR; majoritatea banilor vor fi utilizați în operaționalizarea centrelor de colectare, sortare și numărare a ambalajelor, iar până la jumătatea anului viitor vor fi până la 17 centre la nivel național.(…)In acest moment, pentru momentul de go-live, cel din 30 noiembrie, pe care ni l-am asumat si cel cu care lucram, avem contractate contractate 2 centre mari, la București și Timișoara, urmând ca restul centrelor să devină operaționale treptat, o dată cu dezvolarea sistemului. Intentionam sa comunicam mai mult. Este important ca toti cei implicati sa stie cat mai multe date despre sistem. Este un sistem care ne apartine tuturor. Este vorba despre 7 miliarde de ambalaje pe care intentionam sa le colectam anual si care cu siguranta vor contribui la o Romanie mai curata, mai verde si care ne vor ajuta sa atingem tintele impuse de Uniunea Europeana. ”

Cristian MOLDOVAN – Vicepreședinte, Asociația Română pentru Ambalaje și Mediu (ARAM) a zis: „Vorbim despre probleme care sunt intampinate in piața de catre toti actorii si ma refer la toti actorii de pe lant, producator, colector , OIREP, salubrist, reiclator. Problemele puse pe masa sunt cele pe care le intalnim in operationalizarea prevederilor legislative. Se asteapta lamuriri sau norme metodologice despre cum ar trebui de exemplu sa se interpreteze punctul de masurare al reciclarii. Din punct punctul nostru de vedere există o directivă europeană care ne spune unde ar trebui să se considere deșeurile ca fiind reciclate. Pentru ce nu exista in legislatia noastra va reglementa UE si salutam faptul ca la nivel european se discuta despre un regulament european pentru deșeurile de ambalaje care va fi aplicat unitar în toate statele membre.” (...) Daca ne punem cu totii la masa si reusim sa aducem la nivelul decizional problemele intampinate in practica in aplicarea legii si mergem mai depare cu mesajul prin care autoritatile locale, de mediu sa aplice unitar prevederile legislative si sa aiba aceeasi intelegere, cred că putem să creștem și acea rata de reciclare care, apropo, într-adevăr pentru tot ce înseamnă rată de reciclare a deșeului municipal, este una foarte mică, dar să nu uitam că România își îndeplinește obligațiile pe tot ce înseamnă reciclare pe tip de material pentru deșeurile de ambalaje ”. Totodată, Cristian Moldovan a declarat că: „Sistemul de garanție- returnare (…) nu va cuprinde toate deșeurile generate în România. Este o solutie foarte buna dar și aici este nevoie de armonizare legislativă, să armonizam legislația de mediu cu hotărârea de guvern 1074, care reglementează funcționarea sistemului. Avem nevoie de intorucerea SGR ca instrument de a indeplini in mod colectiv obligatiile de raspundere extinsa a producatorului intr-o legislatie primara, respectand tehnica legislativa.”

Constantin DAMOV, Președinte, Coaliția pentru Economia Circulară/ Președinte Green Group, a menționat că: „ Trecem prin momente grele în ceea ce înseamnă această gestiune a deșeurilor sau a resurselor, observăm că în România există o tendință de scădere a procentului de reciclat, de la 13% spre 11%. (...) Rata de nereciclabilitate în România este astăzi la 89%, asta înseamnă că avem cel mai mare grad de mortalitate a resurselor din Europa ... așa le văd eu ca reciclator, așa le văd colegii mei din industrie ...resurse valorase, multe dintre ele fiind din zona materiilor prime critice, care vin chiar din zonele de conflict astăzi; noi le aruncăm cu dezinvoltură pentru că există o minimă rezistență în ceea ce înseamnă depozitarea. (...). În UE astăzi avem o reglementare tot mai puternică a colectării, o ambiție mare a colectării și a reciclării, avem 65%, trebuie să ne apropiem de 70%, 80%, 90%%. În partea cealaltă, pentru că totul se face pe emoție și nu se face pe pragmatism, nu avem piață. Astăzi plasticul nu-și găsește piață, el este colectat 65%, reciclat, brandurile o să aibă doar la PET din 2025 un conținut de 25% plastic reciclat. Ce se întâmplă cu restul?!...ca urmare, piața, în ultimele luni s-a prăbușit complet și de unde anul trecut PET-ul era la niște valori incredibil de mari, de 5-6 ori prețul grâului, de 2 luni a ajuns la valori negative. Trebuie să gândim foarte bine atât cei de la Bruxelles cât și cei din România cum să stimulăm în paralel cu stimularea colectării, cum să stimulăm și piața, altfel modelul acesta de economie circulară nu are ieșire.”

Andrei Corlan, Comisar General, Garda de Mediu, a declarat:„Mă întâlnisem cu dl. Ministru pentru a discuta despre tranportul tranfrontalier de deșeuri și despre ce modificări legislative ar fi necesare pentru a opri acest fenomen. Interesant este că pe drumul către conferință vorbeam despre faptul că deși ar fi trebuit în anul 2021 nu au fost stabilite normele de aplicare pe Legea 181/2020 privind deșeurile biodegradabile. România în momentul de față într-o situație delicată în ceea ce privește managementul deșeurilor. În ultimii 3 ani Garda de Mediu a aplicat sancțiuni de aproximativ 300 mil. Lei. Avem peste 600 de sesizări penale întocmite și peste 1000 de activități sistate. În anul 2022, în urma controalelor efectuate la toate OAT-urile din țară, concluzia Gărzii de Mediu a fost că avem un obiectiv de reciclare la primărie de 16%, care este dramatic. Am demarat o nouă acțiune de control anul acesta cu termen de finalizare în septembrie și sperăm să vedem niște îmbunătățiri.(…) În mandatul meu îmi propun să fac ceva mai mult și să aduc un pus. Vreau să identificăm un mod de operare al activităților ilicite, să prezentăm concluziile unui legiuitor pentru a face corecții acolo unde este cazul. (…) Trebuie să afirmă că față de ultimii ani există progrese în ceea ce înseamnă modul de gestionare a deșeurilor, îmbunătățirea legislației. În momentul de față avem înscriși în platformă 101 operatori autorizați în ceea ce înseamnă colectarea, valorificarea, selectarea deșeurilor față de aproximativ 1000 care au dat declarații în trecut. Avem PNRR, avem 1, 3 miliarde de invetiție pentru sistemele de colectare, eliminăm astfel scuza OAT-urilor că nu dispuneau de resurse financiare pentru a-și organiza sistemele de colectare. Avem o conștință din ce în ce mai orientată pro-mediu, educația este esențială, inocularea într-o minte tânără a responsabilității privind mediul înconjurător duce la adulții responsabili de mâine.”

Detalii complete pe www.priaevents.ro.