Cum a fost la Tax & Finance Forum Cluj-Napoca: Schimbări fiscale "foarte dureroase" în 2023

Prima sesiune a conferinței a fost deschisă de Andreea Florian, Senior Tax Manager, Deloitte România, care a susținut o prezentare despre tendințele și perspectivele în inspecțiile fiscale.

„Raportul de verificare ANAF pentru semestrul I din anul 2022 trece în evidență o serie de deficiențe, precum: lipsa de documente justificative pentru scutirea de TVA aferentă livrărilor intra-comunitare de bunuri, deductibilitatea cheltuielilor, neîndeplinirea cerințelor legale privind reducerile comerciale acordate, neînregistrarea TVA colectată, aferentă veniturilor din transmisii video electronice, identificarea operațiunilor fictive, identificarea de cazuri în care contribuabilii nu au evidențiat veniturile realizate, impozitarea incorectă a tichetelor cadou”, a precizat ea.

În plus, reprezentanta Deloitte România a punctat principalele aspecte ce pot atrage atenția inspectorilor:

• înregistrarea de pierderi fiscale pe o perioadă mai mare de timp;
• neconcordanțele, necorelările între rezultatele financiare și declarațiile fiscale;
• fluctuațiile rezultatelor financiare;
• tranzacțiile intra-grup, tranzacțiile cu firme off-shore, tranzacțiile cu firme inactive;
• nedepunerea de declarații, declarații rectificative.

În continuare, Cristina Săulescu, Partener, Cabot Transfer Pricing, a prezentat cele mai importante noutăți fiscale și la ce trebuie să ne așteptăm începând cu 2023.

„Schimbările care ne așteaptă din punct de vedere fiscal în 2023 sunt foarte dureroase pentru multă lume. Unele dintre ele nu sunt certe, însă trebuie să fim pregătiți. Ordonanța 16 atinge cele mai «dureroase» puncte legate de: microîntreprinderi, dividende, TVA, impozit pe salarii, impozite și taxe locale.

Dividendele sunt un subiect fierbinte – acesta este ultimul moment în care putem lua dividende cu o cotă de impozit redusă. Veniturile din dividende obținute din România de către fondurile de pensii nu vor fi scutite – nu cred că va avea un impact major în piață această modificare. Condițiile s-au normalizat cât de cât, fie că vorbim de rezidenți la nerezidenți.

Când vine vorba de TVA, tot ce înseamnă HoReCa, tot ce înseamnă alimentație, presupune o luptă a tot mai multe produse care încearcă să treacă la cote reduse de TVA. Se modifică de la 5% la 9% cota pentru serviciile de restaurant, catering și activitățile de cazare hotelieră – modificare pe care o vom suporta noi, consumatorii.

S-a redus plafonul de la 100.000 de euro la 25.000 euro a plafonului pentru persoanele care obțin venituri din activități independente determină venitul net bază de norme de venit. Totodată, s-a modificat baza de calcul a CAS și a CASS. Totodată, foarte important este modificarea asupra veniturilor din chirii – a fost eliminate cota forfetară de 40%”, a precizat ea.

A urmat Raluca Popa, Partener, Departamentul Impozite directe, EY Romania, care a prezentat o serie de tendințele legislative și fiscale la nivel internațional.

„Dacă ar fi să selectez câteva topicuri pe care le-am văzut în ultimii ani, ar fi: Directiva DAC6; am avut SAF-T. În acest trend al influențelor internaționale avem o propunere de directivă care ar trebui să intre în vigoare în 2024 și care se referă la companiile străine lipsite de substanță. Autoritățile europene au constatat că, în ciuda tuturor măsurilor din ultimii ani, în continuare anumite companii din diverse jurisdicții nu au suficientă substanță, iar legislația existentă nu reușește să încadreze aceste structuri. Propunerea de directivă se uită la trei praguri de analiză, primul având legătură cu ce tip de venituri din străinătate obțin aceste companii.

Există percepția anumitor structuri că holdingul este o structură suspectă. Un holding nu este o structură suspectă, ci o companie care funcționează pe o legislație ce funcționează în România din 2014 și care se poate verifica pe baza unor criterii de risc valabile pentru toată lumea. Nu înseamnă că nu vor fi verificate, ci că un holding în România nu este o structură suspectă. Legislația de holding este una internațională, stabilă de 20 de ani. Nu există nicio inițiativă la nivel internațional de revizuire a acestei legislații.”

Este restructurarea o oportunitate sau o necesitate? La această întrebare a răspuns Mariana Boiciuc, Senior Partner, CITR, precizând că 200.000 de companii ies anual din economie, ceea ce presupune 1,7 milioane de locuri de muncă pierdute.

„Cum ne dăm seama că o companie este în stare de dificultate? Este în sarcina noastră, ca și specialiști, să ne imaginăm scenarii în care o companie să acceseze aceste mecanisme de restructurare – aici mă refer la noi, utilizatorii de informații financiare, întrucât antreprenorul este mult prea ancorat în ceea ce înseamnă zona operațională și, astfel, ar putea să nu sesizeze că se află într-o stare de dificultate. Sunt unele semnale, precum: dificultăți de a menține plățile la scadență, pierderea unui client foarte important, restrângerea perioadei de plată în contractul cu un furnizor. Toate aceste elemente ar putea semnala o posibilă stare de dificultate.

Dacă antreprenorul este avertizat, credem că organizația ar putea depăși starea de dificultate, dacă se aplică unul dintre cele două mecanisme de restructurare: acordul de restructurare și concordatul preventiv.

Acordul de restructurare nu prevede o durată efectivă, nici minimă, nici maximă. Concordatul preventiv poate să fie elaborat pe o durată de 48 de luni, cu o perioadă de prelungire.”

Sesiunea de prezentări din cadrul Tax & Finance Forum Cluj-Napoca a fost încheiată de Ciprian Stoian, Regional Tax (CE) and Transfer Pricing Manager, Endava, care a oferit o perspectivă fiscală asupra evenimentelor de business vs. petrecerilor de firmă. El a atins câteva puncte esențiale, precum: tratamentul fiscal pentru cheltuielile cu evenimentele, substanța, documentarea și operaționalizarea evenimentelor organizate, riscurile și noile perspective.

„Ar trebui să fim atenți la partea de substanță și la partea de formă. Cât de atente sunt companiile? Din experiența mea, sunt companii care țin cont de astfel de aspecte, altele care nu țin, însă autoritățile fiscale vor arunca o privire.

Ce ar trebui să facem ca să dovedim că aceste evenimente sunt în scop de business și că sunt cheltuieli deductibile? În primul rând, ar trebui să vorbim despre partea de substanță economică, extrem de importantă. Din ce am văzut, dacă avem o echipă care dorește să aibă un eveniment fără un motiv întemeiat, există riscuri mari ca, în cazul unui control, cheltuiala să fie recatalogată. Trebuie să avem grijă ca tot ce se întâmplă să fie în linie cu prevederile legislative.

Evenimentele trebuie documentate, trebuie să existe o politică de implementare. Aceste documente pot să facă parte dintr-un set de reguli, o politică de evenimente, în care toți factorii decizionali să se adune la aceeași masă – absolut toți factorii implicați în organizarea și gestionarea acestor cheltuieli. Pentru a putea operaționaliza o astfel de politică, trebuie urmați niște pași de aprobare, constituire a politicii de aprobare, de auditare a informațiilor care apar, de actualizare și de trainuire a factorilor implicați.

Să nu uităm de principiul substance over form – este cea mai importantă substanța, însă una fără alta nu ar funcționa când vine vorba despre specificul acestor evenimente”, a precizat el.

Cea de-a doua parte a conferinței a fost dedicată panelului CFO Roundtable, co-moderat de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark și Raluca Popa, Partener, Departamentul Impozite directe, EY Romania, la care au participat: Ioana Birta (TeraPlast Group), Alcora Coman (Emerson), Darie Vârjan (SKIPTRANS SRL) și Cristi Bejan (Utilben).

Specialiștii invitați au discutat despre rolul directorilor financiari în creșterea gradului de adaptare a soluțiilor digitale și evoluția acestui rol, care este rolul CFO-ului la nivel de asigurarea business continuity în vremuri de schimbare și care sunt riscurile strategice pe care trebuie să le avem în vedere în perioada următoare.

Ce avantaje aduce automatizarea operațiunilor financiare – a fost unul dintre subiectele abordate de invitații la panel. În acest context, Ioana Birta, CFO, TeraPlast Group, a menționat că pentru organizația sa, „automatizarea proceselor este de importanță strategică”.
„E un proces pe care l-am început acum câțiva ani și are ca scop reducerea de costuri prin: standardizare, procesarea mai rapidă și reducerea erorilor. Taskurile repetitive nu mai pot fi făcute cu aceeași corectitudine și viteză de către oameni, deoarece tehnologia, roboții, au ajuns la nivelul la care lucrează continuu. Prin aceste beneficii, automatizarea aduce o mai mare relevanță a informațiilor. Noi, colegii din finance, putem, astfel, petrece mai mult timp pe analiza informațiilor (...).

În ceea ce privește sustenabilitatea, noi suntem într-o poziție privilegiată, pentru că sustenabilitatea face parte din direcția noastră de business. Există și rezultate tangibile, precum bani mai ieftini pentru proiecte verzi. Dacă acum 6 luni aveam acces la costuri competitive, lucrurile s-au schimbat. E important să ne gândim și la corelația dintre ce facem și necesitatea de raportare. Scopul e unul etic, moral. Ar trebui să ne întrebăm dacă e doar o chestiune de compliance sau dacă facem lucruri reale când vine vorba despre impactul climatic”, a spus ea.

La rândul său, Darie Vârjan, Director Economic, SKIPTRANS SRL, a completat că: „Cu automatizarea vine și schimbarea. Știm cu toții cât de reticenți sunt oamenii la schimbare, chiar dacă aceasta este benefică. Automatizarea ajută pe toată lumea din companie, iar aceasta este direcția în care se îndreaptă societatea. Vedem aceste trenduri și în instituțiile publice.

Sustenabilitatea se transferă tot mai mult din zona financiară în cea non-financiară. De doi ani, compania noastră de transport începe să investească în protejarea mediului. Unul din obiectivele grupului a fost să reducă nivelul emisiilor camioanelor la jumătate în următorii 5 ani. A fost o dorință a grupului, dar și a clienților. Pentru asta, a fost nevoie de o strategie pe o perioadă mai îndelungată. Costul gazului cu care operează aceste camioane a explodat, dar pe termen lung, investiția își va arăta rentabilitatea prin reducerea poluării asupra mediului și prin costurile pe care le vom avea pe viitor”, a explicat el.

„Conceptul de sustenabilitate e peste tot în ultima vreme în jurul nostru. Din ce în ce mai mult, evaluarea unei companii este foarte mult influențată de politicile de ESG și cum sunt acestea comunicate. Eu cred în aceste concepte și cred că este o modalitate prin care să evoluăm și să ne dezvoltăm – cred că e important cum contribuim în societate”, a completat, la rândul său, Raluca Popa, Partener, Departamentul Impozite directe, EY Romania, co-moderator al panelului.

Data & anlytics joacă un rol tot mai important în luarea deciziilor bune într-un timp scurt, a fost o altă concluzie a invitaților la panel, care au explicat cum putem creștem calitatea datelor și ce rol are CFO-ului la nivel de standardizare, curățare, integrare.
„Datele pe care le transmitem trebuie să fie corecte, concrete și transmise la timp. Totodată, este important cât sunt de ușor de înțeles aceste date de către beneficiarul respectivelor informații. Uneori avem riscul de a produce rapoarte care sunt mai greu de înțeles de către colegii noștri de board, de către manageri. De aceea, eu mereu țin cont ca datele respective să redea cât mai fidel realitatea și să fie cât mai ușor de înțeles. Deși pare ceva common sense, e ceva ce uneori avem nevoie să îmbunătățim.

Transformarea datelor în povești trebuie să aibă în vedere faptul că raportările nu sunt pentru noi, ci pentru cel de lângă noi. Astfel, e important să nu ne îndrăgostim de cifre, ci să le spunem oamenilor mesajul. Este un lucru de bază la orice întrebare să îți pui întrebările corecte și complete. În momentul acela, ai șansele foarte mari să ajungi la rezultat. În plus, trebuie să urmărim indicatorii de bază relevanți. Contextualizează, vezi ce anume e relevant în ipoteza respectivă și apoi fă niște teste”, a punctat, în acest context, Cristi Bejan, CFO, Utilben.

La rândul său, Alcora Coman, Director Economic, Emerson, a adăugat: „Ca să ajungem la calitatea datelor, trebuie să ne gândim la data entry. Pentru colegii noștri, avem un rol și o datorie de educare: începând de la bugete, de la urmărirea lor. Trebuie să colaborăm cu colegii de la celelalte departamente. Noi ne-am făcut un set de raportare care să fie comun și transparent, astfel încât cei care ni se alătură noi să fie ușor de asimilat. Urmărim tendința în vânzări, în comenzi. Sunt lucruri de bază pentru populația largă a companiei. Apoi avem rapoarte mai specifici pe care le împărtășim cu managementul.

(...) Creșterea de prețuri la materiile prime și la utilități ne afectează partea de costuri și nu o putem transpune imediat în prețurile de vânzare. Vorbind despre Emerson Cluj, comenzile care au venit spre noi au fost în creștere. Există în continuare pe partea de supply chain provocările pieței de aprovizionare. Trebuie să rămânem optimiști și să fim cât de agili se poate pentru a trece prin situația în care suntem.”

Eveniment organizat de BusinessMark
Partenerii evenimentului au fost: EY România, Cabot Transfer Pricing
Evenimentul a fost susținut de: Camera Consultanților Fiscali, BEROCC
Suport tehnic a fost asigurat de: SCS
Partenerii media ai evenimentului au fost: spotmedia.ro, Financial Market, Contzilla, Juridice.ro, 1asig.ro, Curierul Fiscal, Debizz, MATEK, Jurnalul de Afaceri, administratie.ro, Global Manager, EventsOnline.ro, Revista Piața, Transilvania Business, Top Business News, Business Voice, spatiulconstruit.ro, Digital Business, Ziarul 21, PRwave, Antreprenor în România, Club Economic, România Durabilă, Economistul, AngajatorulMeu.ro, Arad24.net, Express de Banat, Bănățeanul, Ziarul Clujean, All About Jobs