Cum influenţează tehnologia modul în care gestionăm oraşele? Interviu cu fondatorii Graphein

Sunt cateva intrebari la care am incercat sa gasesc raspuns. Am stat de vorba cu doi oameni de specialitate.

Graphein, adica Andrei Sueran si Eugen Ursu, fosti membri de Hub si prieteni vechi ai Manasia. Discutie sau talk topografic? Cine sunt cei de la Graphein? Care-i punctul ce-i diferentiaza?

Graphein a fost fondata de Andrei Sueran si Eugen Ursu, au avut primul birou la Manasia Hub si chiar daca au plecat la drum in doi au ajuns sa domine piata autohtona pe segmentul lor.

Vorbim pe fata despre doi ingineri topografi pusi pe planuri mari, idei bune si implicare cat cuprinde.

Piata de constructii din Romania a evoluat pana la punctul in care necesitatea unor masuratori si studii detaliate au devenit un must. Solutia? Scanarea 3D. Pe acest palier Graphein este unul dintre cei mai importanti furnizori de astfel de servicii. Cu respectarea standardelor internationale de referinta BIM si BOMA, Graphein reuseste sa fie on top of things prin calitatea masuratorilor si a trasarilor de inalta precizie pe care le realizeaza cu specialistii sai.

Poate te intrebi: asa si?! Ei bine, Graphein face mai mult de atat. La ce ma refer? Firma fondata de Andrei si Eugen a avut si are inca pedigree de implicare sociala si participarea constanta la proiecte educationale.

Printre cele mai recente implicari faine ale Graphein as vrea sa mentionez oferirea fara costuri a 50% din valoarea serviciilor de topografie pe care le fac la Spitalul ,,Marie Curie”. Totodata, Graphein se implica activ si in modelarea viitorilor arhitecti. Cum face asta? Impreuna cu Universitatea de Arhitectura ,,Ion Mincu” din Bucuresti dezvolta un parteneriat durabil prin care ii invata pe viitorii arhtecti folosirea tehnologiei de scanare 3D.

Andrei Constantinescu: Ne aflam in epoca in care totul e digital. Ar putea ajuta digitalizarea la conturarea unui peisaj urbanistic mai clar si mai de ajutor pentru Bucuresti si locuitorii sai?

Andrei Sueran: Da, asta in mod cert. Diferenta este una evidenta. Cum era societatea inainte de rapiditatea digitalizarii si cum este in acest moment. Cam acolo este diferenta. Acum parca avem ceva analog. Exemple sunt peste tot in lume ca digitalizarea functioneaza si ca ajuta.

Eu sunt de parere ca tot din zona societatii sau din zona privata va venit push-ul catre o digitalizare si organizare totala. Noi incercam sa ajutam cat mai mult zona asta.

BIROCRATIA SI OBTINEREA AVIZELOR, CUTUMA NEVERENDING A BUCURESTIULUI

Eu cred ca digitalizarea este o solutie. Speram ca in urmatorii 5 ani sa avem ceva mai bine conturat si incercarea de a scapa de birocratia asta a statului.

Birocratia si obtinerea avizelor si lucrurilor de acest gen este ceva foarte greu de facut acum. Poate in timp cu digitalizare vom scapa de aceste etape anevoioase.

Andrei Constantinescu: Unde se mai afla Capitala la nivel de patrimoniu cultural architectural? Se pierd in continuare cladiri ,,bijuterii”, dar nimeni nu face nimic.

Eugen Ursu: În ultimii ani si noi am avut o serie de solicitari de implicare in proiecte de salvare a unor cladiri. A fost in discutie chiar si proiectul de la ,,Salvam Fabrica”.

E clar pentru toata lumea ca distrugerea patrimoniului nu trebuie sa se intample, dar totul tine de viziune si de mentalitate. Acum cu un nou primar ne asteptam ca patrimoniul cultural architectural si tot ce tine de acest aspect sa aiba parte de o schimbare de optica. Acum trebuie facuta o colaborare intre cei care vor sa salveze patrimoniul si invesitori.

Trebuie gasite solutii pentru a se directiona investitii si mai mult interes catre aceasta zona de salvare a patrimoniului. Avem exemplul cu situatia de la Fabrica. E clar ca lucrurile merg imbunatatite, dar avut grija sa nu se ridice blocuri, cladiri turn sau alte constructii de acest gen in zonele in care exista si trebuie protejate cladiri clasate ca patrimoniu national si cultural.

Andrei Constantinescu: Avem o groaza de exemple din afara. Ar ajuta Bucurestiul reconvertirea unor spatii si transformarea lor in Hub-uri culturale si nu numai?

Andrei Sueran: Reconvertirea spatiilor ajuta in mod cert orice oras. La noi fostele spatii industriale devin cartiere rezidentiale. E o situatie mai dificila. Nu te poti compara cu Berlin, e altceva. Acolo e un oras dezvoltat pe orizontala.

RECONVERTIREA SPATIILOR VECH IN HUB-URI SI LOCATII DE COWORKING

Bucuresti are putine spatii de acest tip. Avem NOD Makes Space, care din punctul meu de vedere, este unul dintre cele mai faine spatii si hub-uri culturale pentru ca imbina multe lucruri. Cu spatiile existente trebuie sa avem mare grija. Vom vedea ce se intampla.

E firesc sa intelegem ca digitalizarea si modernizarea tuturor meseriilor trebuie sa faca parte din ADN-ul urmatorilor ani in Romania si nu numai. Ce e interesant la Graphein este ,,pofta” cu care se implica in promovarea culturii de ordin digital. Scopul?

O imbunatatire considerabila a viitorilor profesionisti din domeniul arhitecturii si topografiei. Modelarea viitorilor arhitecti cat si intretinerea unei relatii stranse cu institutii de educatie precum Universitatea ,,Ion Mincu” denota atitudine de looking forward, think smart, marca Graphein.

BUCHAREST BUILDING BLOCKS, DIGITALIZAREA PEISAJULUI URBANISTIC BUCURESTEAN

Andrei Sueran: In general noi vrem sa ajutam oamenii si organizatiile care vor sa faca proiect de acest tip. In general le ajutam pro-bono. La fel s-a intamplat si cu proiectul Manasia Energy Fit.

Fiindca am avut si noi legatura cu Hub-ul si fiind si cu Alexandra Stoica intr-un proiect interesant, stiindu-ne si cu toti arhitectii de la Manasia, am considerat ca ne dorim sa ajutam si noi.

Cu Alexandra Stoica mai desfasuram un proiect interesant numit BBB, Bucharest Building Blocks, unde facem studii pe doua zone din Capitala. Una in Centrul Vechi si una pe langa Parcul Carol. Incercam prin tehnologia noastra de scanare 3D sa ajutam la digitalizarea partii de urbanism a Bucurestiului.

In acest proiect mai sunt implicati oameni precum Andrei Fenyo de la Ordinul Arhitectilor din Romania si Matei Bogoescu.

Proiectul cu Bucharest Building Blocks este un lucru de durata. Pentru a putea digitalize un oras trebuie sa-l cunosti foarte bine. Pentru a-l cunoaste foarte bine trebuie sa atingi mai multe zone si cartiere.

Ei bine, Manasia Energy Fit este tot un asemenea proiect in care incercam sa ajutam si sa vedem cum putem contribui si mai mult.

Dupa discutia cu Andrei si Eugen de la Graphein am ramas cu senzatia ca lucrurile se pot misca, insa au nevoie de push comun. Interesul mediului public trebuie sa se intersecteze intr-un punct comun cu interesul mediului privat.

Salvarea sau reconvertirea unor cladiri vechi, pretuirea si conservarea valorilor de ordin arhitectural devine, incet, dar sigur, un laitmotiv prea des invocat de arhitecti independenti, oamenii din industria creativa sau vizionari care isi doresc sa miste lucrurile spre bine. Pe de alta parte mediul public pare ca doarme in continuare, ingalat si sufocat de miile de teancuri de hartii pe care singur le cere oamenilor. Sa fie asta un soi de suicide prin dosare cu sina?

Interviu realizat, documentat si editat de Andrei Constantinescu originar din Republica Ploiesti si publicat mai intai pe Manasia Hub