Diferența dintre verde și verde
Spațiile verzi sunt esențiale în planificarea urbană pentru creșterea bunăstării emoționale, a calității aerului și al aspectului orașelor. Totuși, aceste spații sunt dominate prea des de o monocultură de gazon, ignorând spectrul divers de floră și faună care ar putea îmbogăți mediul nostru într-un mod mult mai semnificativ.
Diferența între verde și verde
Astăzi, când ne gândim la “verde urban”, ne imaginăm un gazon uniform, catifelat și verde. Acesta este, și nu este natural în același timp. Este natural în sensul că da, vorbim despre iarbă verde, vie. Dar nu este natural, deoarece acest tip de gazon este un spațiu amenajat – care nu s-ar forma de la sine în natură.
Orașele noastre au un viitor verde. Dar puțin diferit de cum ne gândim la el acum.
Dorim să vă propunem un punct de vedere prin care putem privi “verdele” viu dintr-o perspectivă nouă.
Vă împărtășim câteva motive pentru care biodiversitatea este modalitatea cea mai potrivită de amenajare a spațiilor verzi urbane. Credem cu tărie că biodiversitatea ar trebui să fie un aspect fundamental al îmbunătățirii acestor spații.
Urban greening
În primul rând, un ecosistem cu vegetația variată este unul rezistent. Comunitățile bogate în specii diverse sunt mai bine echipate pentru a rezista schimbărilor climatice extreme, cum ar fi canicula, ploile torențiale sau seceta. Încorporând o multitudine de specii adecvate în spațiile verzi, creștem capacitatea de adaptare a ecosistemului la schimbările climatice. De exemplu, arborii și arbuștii, pe lângă faptul că oferă umbră, reduc efectul de insulă de căldură, iar în același timp, rădăcinile plantelor îmbunătățesc structura solului, sporind capacitatea acestuia de a absorbi și de a stoca apa în timpul episoadelor de ploi abundente.
De asemenea, de-a lungul anilor, spațiile verzi cu o vegetație variată au demonstrat că pot să ofere beneficii considerabile ale ecosistemului. Aceste beneficii includ îmbunătățirea calității aerului și a apei, gestionarea apelor pluviale, protejarea fertilității solului și captarea emisiilor de carbon. Un ecosistem cu vegetație diversă alcătuită din arbori, arbuști și vegetație floricolă acționează mult mai eficient la filtrarea poluanților.
Alături de aceste beneficii, zonele urbane cu pajiști florale, un concept care presupune însămânțarea unei varietăți de 20-30 de specii de flori și iarbă, oferă un spectacol vizual captivant. Imaginați-vă un strat de bază de iarbă care se îmbogățește cu înălțimea și culoarea florilor care înfloresc în valuri, oferind un peisaj diferit în fiecare sezon.
Albastru este noul verde
Având în vedere criza mondială a apei și necesitatea de a conserva această resursă vitală, adoptarea unei soluții verzi care necesită mai puțină apă, este un răspuns proactiv și responsabil în gestionarea eficientă a resurselor naturale.
Pajiștile biodiverse au nevoie de mult mai puțină apă comparativ cu un gazon tradițional. Desigur, tot necesită irigație. Însă, întreținerea este mai economică, fiind nevoie de doar 1-2 tunderi pe an. Cheia succesului acestor spații verzi este să lăsăm plantele să crească, să înflorească și, astfel, să-și disperseze semințele, creând un habitat mai atractiv pentru o multitudine de insecte, albine și alte polenizatoare.
Ingredientul secret
Secret? Nu există niciun secret. Pur și simplu includem și semințe de flori în amestecul de semințe pentru iarbă. Astfel, semănăm între 20 și 30 de specii diferite. Acest spațiu este mult mai apropiat de natură decât un gazon, deși cei care se plimbă pe aici trebuie să fie conștienți într-un fel că acesta nu este o suprafață complet controlată, deci nu vorbim despre un teren perfect amenajat. Se poate vedea și în ce anotimp ne aflăm. Primăvara vedem doar frunze mici, mai târziu înfloresc florile, iar toamna acestea se usucă, și nu oferă imaginea estetică obișnuită al unui gazon la care ne așteptăm. Cu toate acestea, oferă o imagine mai apropiată de natură. Un verde autentic.
Este de o importanță crucială să permitem plantelor să atingă înălțimi mai mari și să înflorească în mod natural, deoarece acest proces le permite să-și dezvolte semințele și să fie dispersate în mediu. Pentru faună se oferă astfel un habitat mai variat decât pe o suprafață acoperită cu gazon, unde apărem săptămânal cu mașinile de tuns. Gândiți-vă și la faptul că este nevoie de mai puțină forță de muncă pentru întreținere, și nici nu trebuie să ne ocupăm atât de des de transportul resturilor vegetale.
Greu de crezut?
Hai să vedem câteva exemple din orașele din Europa unde biodiversitatea este o soluție sustenabilă pentru zonele urbane.
• Proiectul Berlin Urban Wildlife – Germania
Berlin a devenit un pionier în domeniul protecției biodiversității urbane și a început cercetări sistematice privind comunitățile de plante sălbatice urbane. Acesta a fost primul oraș din Germania, precum și din Europa, care a considerat că fauna și flora existente în interiorul granițelor orașului său reprezintă un avantaj al resurselor sale naturale. Proiectul Berlin Urban Wildlife este un exemplu de referință, în care rezidenții participă la colectarea de date despre fauna urbană, cum ar fi liliecii, păsările și insectele, promovând astfel implicarea comunității. Împreună cu Strategia de Biodiversitate a Berlinului, care include crearea de coridoare verzi, orașul își propune să ofere habitate pentru diverse specii și să consolideze atribuțiile ecosistemului.
• Parisculteurs – Franța
Franța a adus inovare în abordarea lor față de biodiversitatea urbană, în special prin proiectele Parisculteurs și Jardins sur les Toits din Paris care integrează spațiile verzi în viața urbană. Aceste inițiative au ca scop ecologizarea acoperișurilor, pereților și altor spații urbane neutilizate cu plante, încurajând parteneriatele între mediul public și cel privat. Spațiile verzi astfel create oferă un habitat pentru fauna sălbatică și polenizatori, reduc efectul de insulă de căldură urbană și îmbunătățesc calitatea aerului.
• Planul de acțiune pentru biodiversitate al Rotterdamului – Olanda
Olanda este renumită pentru atenția acordată integrării biodiversității în planificarea și dezvoltarea urbană, iar unul dintre cele mai bune exemple este cel al orașului Rotterdam. Planul de Acțiune pentru Biodiversitate al Rotterdamului stabilește o strategie pentru creșterea numărului de spații verzi din oraș și pentru conectarea acestora prin coridoare de biodiversitate. Această inițiativă folosește plante native și își propune să atragă fauna autohtonă, concentrându-se pe planificarea urbană integrată. Planul include și participarea cetățenilor, invitând rezidenții să contribuie la crearea și întreținerea acestor spații verzi.
• Proiectul Polenizatori Urbani din Bristol – Marea Britanie
În Marea Britanie, cercetarea și monitorizarea sunt componente esențiale ale proiectelor de biodiversitate. Proiectul Polenizatori Urbani din Bristol are ca scop studiul și conservarea polenizatorilor în mediile urbane. Acest proiect, finanțat prin granturi științifice, monitorizează sănătatea și activitatea speciilor de polenizatori, cum ar fi albinele și fluturii, în diferite habitate urbane. Datele colectate ajută la crearea de strategii pentru plantarea unei flore mai prietenoase pentru polenizatori în grădinile și parcurile publice. Grădinile urbane pot avea un impact major asupra existenței și sănătății polenizatorilor.
• Strategia privind acoperișurile verzi din Copenhaga – Danemarca
Cunoscut drept unul dintre cele mai verzi orașe din lume, Copenhaga pune accentul pe durabilitate și biodiversitate, atât prin politicile sale de mediu, cât și prin modul de viață al locuitorilor săi. Orașul are ca obiectiv atingerea neutralității emisiilor de carbon în oraș până în 2025, fiind primul oraș din lume care ar face asta. Una dintre cele mai importante strategii pentru atingerea acestui obiectiv este de a face amplasarea acoperișurilor verzi o cerință pentru orice construcție nouă cu o înclinație a acoperișului mai mică de 30 de grade.
Fiecare dintre aceste exemple evidențiază modul în care orașele europene abordează în mod inovator provocările urbanizării și schimbările climatice, promovând biodiversitatea urbană. Aceste inițiative demonstrează, de asemenea, importanța implicării diferitelor părți interesate, de la factorii de decizie politică la cetățeni, pentru a asigura planificarea și gestionarea eficientă a spațiilor verzi urbane.
Un maraton, nu un sprint
Înverzirea urbană este un maraton, nu un sprint. Un clișeu? Desigur. Dar există un lucru important despre clișee: de cele mai multe ori, ele sunt adevărate.
Pe măsură ce continuăm să modelăm peisajele urbane, este crucial să prioritizăm biodiversitatea. Această abordare nu numai că va face orașele noastre mai rezistente și durabile, dar va oferi, de asemenea, o calitate mai ridicată a vieții pentru populația urbană, promovând o relație mai sănătoasă între oameni și natură.
