Etex investeşte 6 milioane de euro în termocentrala de la Rovinari a Complexului Energetic Oltenia
Producătorul de sisteme de gips-carton, gleturi și tencuieli Etex Building Performance (Siniat România) a câștigat licitația organizată de Complexul Energetic Oltenia pentru valorificarea gipsului de la Rovinari. În urma acestui rezultat, Etex va investi peste 6 milioane de euro într-o instalație de uscare a șlamului provenit din desulfurarea gazelor la centrala termo-electrică din localitate.
„Construcția instalației a intrat în linie dreaptă, după un proces cu multe provocări care a durat mai bine de doi ani. Obiectivul nostru este finalizarea investiției în termen de 12 luni. Contăm pe faptul că atât partenerul CEO, cât și autoritățile locale și centrale responsabile vor înțelege importanța investiției pentru comunitatea locală prin impactul pozitiv asupra mediului și că nu vor exista întârzieri în procesul de avizare și autorizare. Vom reuși astfel să introducem cât mai repede în circuitul economic o materie primă nevalorificată în prezent, cu beneficii deopotrivă pentru mediu și pentru comunitatea locală”, a declarat Gheorghe Budrugeac, directorul industrial al Etex Building Performance.
Gipsul provenit de la Rovinari va fi utilizat ca materie primă la fabrica Etex Building Performance de la Turceni. Acesta va completa necesarul de materie primă obținut de la instalația de uscare a șlamului de la centrala din Turceni, singura unitate energetică pe cărbune din România unde gipsul obținut din desulfurarea gazelor este valorificat de către industria materialelor de construcții.
Instalația de uscare de la centrala din Rovinari va fi astfel a doua de acest tip din România, în condițiile în care celelalte centrale pe cărbune aruncă șlamul provenit din desulfurarea gazelor pe câmpurile de steril din apropiere.
Încă de la intrarea pe piața românească, operațiunile Etex Building Performance au respectat principiul circularității resurselor. Fabrica deschisă în anul 2015 la Turceni utilizează, ca materie primă principală, gipsul rezultat dintr-un alt proces economic și anume producerea energiei electrice, în timp ce a doua materie primă ca importanță, hârtia, provine în proporție de 100% din materiale reciclate. Totodată, unitatea de producție are o capacitate de reciclare a plăcilor de gips-carton provenite din deșeurile de materiale de construcții de peste 25.000 de tone pe an.