|
Proiectul in cauza este situat intr-o zona cu case datand de la sfarsitul anilor '40, intr-un bloc din zona Polanco, Mexico City. Imobilul a fost subiectul multor discutii pe tema arhitecturii si a functiunii acestuia (tracand de la rezidential la comercial). Astazi a ramas foarte putin din imaginea originala a cladirii, care beneficia de o claritate formala, bine definita.
Toate modificarile pe care le-a suferit cladirea de-a lungul timpului cand a fost folosita ca locuinta, impartirea interioarelor in camere de mici dimensiuni, fara lumina si ventilare naturala, au transformat-o intr-un labirint obscur.
Proiectul a folosit doua premize, care au transformat multitudinea de spatii intr-o singura mare incapere pentru servit masa, din fata pana in spate, de la parter pana la etaj. Fatada originala a fost inlocuita cu pereti "inverziti" realizati din cabluri de otel pe care cresc plante cataratoare permitand astfel luminii si aerului sa intre in interior, creand in acelasi timp o tranzitie lina de la exterior la interior. Prin eliberarea spatiului central s-a obtinut un gol protejat printr-o copertina mobila, care lasa lumina si aerul sa circule liber. De la un spatiu centrifug care respingea fiecare interactiune cu vizitatorii, restaurantul a creat premizele unei relatii centripete, care atrage si invita la cunoastere.
Materialele folosite sunt o combinatie de placi de culoare neagra, lemn cenusiu-ars, placi de otel negru si sticla, toate acestea definesc peretii, planseele si tavanele, conferind unitate interioarelor. Placile din otel, de culoare neagra au fost sudate astfel incat sa faca spatiile sa comunice in plan orizontal si vertical. Placile de otel din pereti au fost montate cu un unghi de 5 grade pentru a crea iluzia volumului. Toate materialele contrasteaza cu peretii din caramida plina, recuperate de la cladirea originala.
Intrarea este marcata de o placa de culoare neagra care confera stabilitate si accentueaza linia parterului, contrastand cu trasparenta peretelui "verde" de la etaje.
La parter, un perete perforat executat din lemn actioneaza ca un filtru, separand delicat spatiul culuarului si curtea interioara, barul si o zona privata de luat masa. Bucataria si grupurile sanitare sunt amplasate la acelasi nivel. Primul etaj se transforma intr-un spatiu deschis, compus din locul de luat masa, curtea interioara si crama. Al doilea nivel este o terasa si curtea interioara care se deschide catre strada.
Volumele paralelipipedice care delimiteaza curtea interioara la primul si al doilea nivel, au fost realizate cu placi de otel montate la acelasi unghi cu peretii, indoite pentru a forma bancile pe care stau musafirii. Incaperile cramei sunt finisate cu lemn in care au fost inserate placi de otel pentru a tine sticlele si paharele. Scarile si celelalte spatii sunt finisate cu placi de otel de culoare neagra si cabluri de otel care alcatuiesc peretii "verzi", paravane care pot limita unghiul de vedere in functie de locul pe care il ocupi in restaurant. Fatada de sticla poate sa fie deschisa complet sau poate fi inchisa, acelasi lucru este valabil si pentru curtea interioara, prin panzele pliabile.
Restul elementelor de mobilier, scaunele, mesele si cuierele au fost proiectate in concordanta cu designul general, intr-un amestec de lemn masiv si otel.
Mai multe informatii gasiti pe www.e-architect.co.uk
Traducere si adaptare: Arh. Raluca Popa
|
