"Pajistile alpine" ale Bucurestiului

CGMB a aprobat alocarea sumei de 7,5 milioane de lei (finantat in proportie de 50% din programul Life+, restul de 50% tinand de bugetul local) pentru amenajarea unor acoperisuri verzi pe cladirile Universitatii Politehnica Bucuresti si a Universitatii de Medicina Carol Davila. Proiectul arata ca spatiul verde suplimentar obtinut astfel va ajunge pana la 7000 mp, in conditiile in care lucrarile vor dura un an.

...Este un proiect laudabil si interesant pentru bucuresteni, care sufera de pe urma poluarii. Pentru ca “acoperisuri verzi” inseamna in primul rand o gura de aer in capitala: vegetatia la inaltime are acelasi efect ca orice parc sau gradina obisnuita – scade temperatura din interiorul orasului, ameliorand efectul de sera, stabilizeaza praful si imbunatateste circuitul apelor pluviale in zona urbana in care se afla. Si, desi in jurul celor doua cladiri, Politehnica si Medicina, exista arii destul de largi de vegetatie, niciodata nu este suficient pentru traficul de aici: circulatia intensa pe bulevardul Iuliu Maniu si cea din zona Eroilor ridica temperaturile din zona cu cateva grade in timpul verii si e generatoare de niveluri ridicate de emisii de carbon in atmosfera. Prin urmare, sunt doua locuri extrem de potrivit alese pentru a se imbunatati calitatea vietii in capitala.

Cladirea Politehnicii. Foto: www.marincristian.ro

Dar viitoarele gradini “pe acoperis” vor fi utile nu doar din punct de vedere urbanistic , ci ii vor avantaja si direct pe cei care invata si lucreaza in cladirile imbunatatite cu cate o gradina la inaltime. Stratul de vegetatie de pe terasa va avea un efect de protectie in fata temperaturilor extreme ale verii si iernii (mai ales ultimul nivel va beneficia de acest avantaj), imbunatatind astfel si consumul de energie pe care cele doua Universitati il aveau pana acum.

Pe de alta parte, proiectantii lucrarilor stiu ca o gradina la inaltime:

  • intarzie sau chiar impiedica colmatarea canalizarii din cauza ploilor sau zapezilor, retinand apa de ploaie si regland cantitatea scurgerilor de apa;

  • filtreaza pulberile fine si imbunatateste aerul din zona cladirii cu vegetatie;

  • ofera o mai buna protectie fonica;

La ora actuala, in Europa, Germania detine recordul spatiilor verzi pe acoperisuri si terase, cu peste 5 milioane de metri patrati de vegetatie plantata. Ea este urmata indeaproape de Anglia, iar pe alte continente, Canada, Statele Unite si Japonia sunt tarile care si-au permis sa faca acest lucru pe scara larga in marile aglomeratii urbane.

La noi in tara acest model a fost greu de urmat pana acum, iar proiectul aprobat de CGMB este o premiera. Lucrarea va avea cu siguranta multe probleme tehnice de rezolvat.  In primul rand, daca se gandeste cineva ca pe cele doua cladiri va aparea ca prin minune o gradina cu copaci, tufe de trandafiri si alei, pe care studentii vor putea iesi la plimbare in pauzele dintre ore, se insala. Iar aceasta pentru ca e vorba de doua caldiri deja construite, care nu au fost proiectate din start pentru a sustine o greutate suplimentara.

Acoperisuri verzi in Chicago. Foto: www.roofportland.com

Care sunt lucrurile care vor trebui luate in calcul?

  • Izolatia acoperisurilor – pentru amenajarea spatiilor verzi viitoare, vor trebui create noi straturi izolante, facute din membrane impermeabile. Peste acestea vor veni ulterior straturi de drenaj, apoi pietrisul si pamanatul ce vor intretine viata gradinilor propriu zise;

  • Sarcina pusa pe cladire – pentru ca e vorba de niste caldiri proiectate sa suporte o anumita sarcina, noile straturi de care am vorbit mai sus vor adauga o presiune in plus pe structura cladirii. De asemenea, pamantul imbibat cu apa de ploaie sau cresterea plantelor poate mari sarcina initiala. Calculul acestor factori trebuie sa fie foarte precis, iar structura de rezistenta a cladirii trebuie sa permita acest lucru. Sau sa poata fi imbuntatita, ceea ce va impune intai alt gen de lucrari.

  • Microclimatul obtinut. In mod ideal, va trebui calculata temperatura la care se va ajunge in interiorul cladirilor. Aceasta tine nu doar de materialele folosite, ci si de tipul de vegetatie care se va planta pe cladirile Politehnicii si Medicinei. Si cel mai probabil va fi vorba de plante mici, gen iarba, trifoi, plante taratoare etc.

  • Probleme secundare. Nu e de neglijat nici aspectul insectelor pe care vegetatia le atrage si care in exces pot deveni suparatoare. Radacinile plantelor care cresc sau inmultirea excesiva a plantelor (intretinerea gradinii) sunt alti factori care vor trebui luati in calcul pentru a se evalua nu doar presiunea intiala, ci si cea ulterioara pusa asupra constructiilor. Sanatatea celor ce invata si lucreaza in aceste cladiri si problemele specifice poate putinor indivizi (alergii, probleme resipiratorii), dar probabile, pentru ca e vorba de grupuri mari si eterogene de oameni, vor cere folosirea unor plante cu risc scazut pentru sanatate. Toate aceste lucruri implica angajarea mai multor echipe de specialisti, inclusiv in horticultura sau medicina, care sa functioneze in tandem.

Articol: Alina Miron