Pardoselile pentru spații medicale

Pardoselile, în marea lor diversitate, pot fi clasificate și în funcție de destinația spațiului în care sunt montate. Astfel, pot fi rezidențiale, comerciale, industriale, pentru învățământ, hotel, bucătării profesionale etc. Vom vorbi în continuare despre pardoselile destinate unităților medicale, care au câteva atribute specifice, rezultate în bună măsură din reglementările și normativele concepute pentru acest domeniu. Vom vedea că numai anumite materiale și tehnici de montaj pot respecta aceste exigențe.

Fie că vorbim de spitale în toată regula, de clinici sau de mici cabinete medicale individuale, inclusiv stomatologice sau pentru tratamente balneare, pardoseala unui spațiu medical trebuie să facă față unor solicitări intense: trafic (pietonal sau cu scaune cu rotile), operațiuni frecvente de întreținere și dezinfectare, contactul cu substanțe care pot păta sau eroda stratul de uzură, poansonare sub greutatea unor obiecte sau echipamente grele. Aceste condiții de bază fiind îndeplinite, se poate vorbi de exigențe suplimentare pentru zone speciale, de exemplu pardoseli cu caracteristici conductive și disipative pentru sarcinile electrostatice, destinate sălilor de operații și spațiilor cu aparatură de înaltă precizie, a căror funcționare nu trebuie perturbată de descărcări electrice necontrolate. În sălile de operație sau în cele de anestezie, unde gazele de narcoză pot exploda, aceste pardoseli conductive (care încorporează cabluri ce preiau sarcinile electrice) sunt conectate la rețeaua de împământare. Asemenea suprafețe sunt și mai simplu de curățat, pentru că nu atrag praful și murdăria.

Cerințe stricte

În linii mari, iată care sunt cele mai importante cerințe pe care trebuie să le îndeplinească pardoselile pentru spații medicale:

să aibă suprafață plană, netedă dar antiderapantă (clasa R9 minimum, în funcție de spațiu, de apariția curentă sau accidentală a umidității);
să aibă același nivel pe tot etajul, iar atunci când, din considerente tehnice, apar denivelări, se realizează rampe cu panta de maximum 8%;
să fie realizate din materiale rezistente la uzură, care nu permit producerea prafului și scamelor, care nu se deformează sub acțiunea greutăților sau șocurilor mecanice;
îmbinările sau rosturile de montaj nu creează pericol de agățare sau împiedicare;
să fie lavabile, hidrofuge, ușor de întreținut;
să permită reparații rapide, fără întreruperea activității pe termen lung;
să fie aseptice și să nu rețină praful în spațiile cu exigențe ridicate din acest punct de vedere;
să nu producă scântei la lovire și să nu aibă potențial de încărcare electrostatică, în special în încăperi unde se pot produce amestecuri explozibile (de exemplu acolo unde se folosește mult oxigen – au fost cazuri de explozii mediatizate, după cum știm);
să reziste la acțiuni chimice ale substanțelor utilizate în spitale – dezinfectanți, medicamente, reactivi, chimicale de laborator;
să fie incombustibile în camerele unde se lucrează că flacără deschisă, materiale incandescente sau la temperaturi ridicate;
să fie prevăzute cu sifoane de pardoseală și pante de scurgere în încăperile unde activitatea presupune acumulări de apă (în spălătorii, bucătării, băi etc.);
să abă coeficient de conductibilitate termică și electrică scăzute.

Rezolvarea concretă

În practică, în ultima perioadă se apelează preponderent la materiale precum covoarele de PVC, linoleum și la pardoseli lichide pe bază de rășini epoxidice, poliuretanice sau poliureice. Acestea au calitatea importantă de a putea fi aplicate continuu, fără rosturi în care să se acumuleze murdăria și germenii dăunători, fiind și mai ușor de curățat. Inclusiv covoarele de PVC sau linoleum pot fi montate continuu, prin realizarea de suduri la îmbinări. De asemenea, la marginea pardoselii se practică scafe de ridicare pe perete, astfel încât să rezulte suprafețe curbe, mai ușor de curățat (iar când se curăță, nu se pătează baza peretelui).

Treptat, s-a arenunțat la folosirea în saloane a unor materiale precum piatră, ceramică, mozaic, diverse plăci compozite care nu pot fi aplicate decât cu rosturi, chiar dacă este vorba de plăci rectificate; acestea mai sunt folosite, totuși, în spații precum recepțiile sau zonele de așteptare sau de tranzit. Există, de asemenea, tipuri de pardoseli antibacteriene, deci care nu permit proliferarea microorganismelor, mai mult sau mai puțin patogene.

Pardoselile elastice (PVC, linoleum) au și proprietatea de a asigura o acustică bună – zgomotul pașilor, al obiectelor căzute pe pardoseală este mai redus; în schimb, nu au o rezistență ridicată la incendiu, deși există variante care au un comportament optim, în sensul că nu întrețin arderea. Pardoselile lichide sunt mai rezistente la foc, dar asigură o acustică bună doar în anumite variante, atunci când sunt aplicate în sisteme multistrat, căpătând o elasticitate mai mare.

O altă perspectivă este prezența substanțelor organice volatile (VOC); pentru spații medicale sunt folosite pardoseli cu emisii reduse, care să nu afecteze calitatea aerului din interior.

Mai trebuie menționat faptul că pe pardoseală nu se pozează și nu se lasă libere cablajele electrice sau alte componente de instalații; atunci când aceasta nu este posibil, se protejează cu canale sau măști specifice, cu condiția să nu împiedice. De asemenea, în spații precum sălile de operații, se recomandă ca gurile pentru evacuarea aerului uzat să se realizeze la nivelul pardoselii, pentru ca această operațiune să aibă eficiență crescută (gazele mai grele, particulele în suspensie, praful, microbii coboară sub acțiunea gravitației).

Aspect și lumină

La pardoseli, suprafețe cu o arie relativ mare, este foarte important modul în care acestea sunt percepute, receptate vizual, rolul lor fiind de a crea o primă impresie pozitivă, care să se mențină pe toată durata utilizării acelui spațiu prin culorile vii, saturate într-o măsură mai mică sau mai mare. Există secții din spitale sau clinici care au nevoie de o anumită cromatică, de o anumită intensitate a luminii. Putem intui cât de importantă este cromatica într-un salon pentru copii sau unul destinat persoanelor cu afecțiuni psihiatrice.

Punându-se accent pe efectul optic al suprafețelor asupra utilizatorilor unui spațiu, pe reflexia acestora, în ultima vreme se vorbește tot mai des în arhitectură și design interior despre un parametru, ”Light reflectance value” (LRV). Acesta evaluează lumina percepută care se reflectă de pe o suprafață atunci când este supusă unei surse de lumină. Este o preocupare a tuturor celor implicați în finisaje, inclusiv a celor care produc materiale pentru finisaj, dar și a celor care furnizează obiecte de iluminat. Există ghiduri și recomandări cu privire la aceste aspecte, mai ales în domeniul medical, unde sunt întâlnite persoane cu deficiențe de vedere, dar și persoane bolnave care pot avea acuitatea vederii diminuată din cauza diverselor afecțiuni.

Miza este uneori contrastul între diverse suprafețe, pentru a nu crea probleme de deplasare și orientare a pacienților, de pildă între pardoseală și pereți, pardoseală și plafon, profile de trecere, zonele de rampă, mobilierul (mai ales scaunele), ușile, obiectele sanitare din băi, balustradele și mânerele etc. Pe plan european și mondial se vorbește tot mai des despre aceste lucruri, nu doar în spitale, ci și în școli, hoteluri și săli de spectacole. Un regulament britanic, Guild of Architectural Ironmongery, chiar face recomandări producătorilor, iar designerii sunt atenți la valorile respective.

În SUA, de pildă, valoarea luminii reflectate trebuie să fie de 60 - 70 % pentru ca persoanele cu dizabilități vizuale permanente sau temporare să nu fie incomodate. Culorile propuse ar trebui să ofere acele oportunități de amenajare astfel încât pardoseala în nuațe neutre, per ansamblu, să fie suficient de vizibilă, luminoasă fără a fi orbitoare, contrastantă cu pereții de diverse alte culori, dar fără a da senzații apăsătoare, ba din contră, încărcând cu energie privitorul. Un covor PVC gri neutru, de exemplu, înregistrează un LRV de 63%. În general, pentru spațiile în care igiena este definitorie, sunt recomandate pardoseli în culori deschise, pentru ca petele de murdărie sau diverse materii căzute accidental să poată fi văzute imediat și îndepărtate.

Trebuie să fim conștienți de faptul că, atunci când se amenajează o încăpere, se ține cont de siguranța și confortul optic al utilizatorilor, care nu trebuie să simtă frustrări sau probleme de raportare la spațiul în care se află. Prin cromatică se rezolvă și problema de personalizare a unei încăperi, în culori mai vii sau mai liniștitoare, în funcție de destinație.