„Se aștern nori negri privind politica monetară”. Iată cum a fost la CFO Conference Timișoara

10 specialiști din companii de top au discutat, în cadrul sesiunilor de prezentări și unui panel de dezbatere, despre noutățile legislative cu impact la nivel fiscal, contextul economic actual, perspectivele anului 2023 și rolul CFO-ului pe harta companiei viitorului.
Vă invităm să descoperiți punctele cheie de discuție ale evenimentului. Cei care nu au ajuns la eveniment pot solicita înregistrarea conferinței pe site-ul BusinessMark, în secțiunea On Demand.

Theodor Artenie, Head of Tax Practice Romania, Noerr, a deschis prima sesiune, cu o prezentare despre capital uman & inivație, cu accent pe pârghiile fiscale.

„Fiscalitatea în România este mult mai bună ca în alte părți – teoria e frumoasă, practica ne omoară. Mă voi concentra pe zona de capital uman și pe cea de inovație. O echipă bună, cu oameni motivați, dar și inovația, vor contribui în perioada următoare la succes. Pornind de la aceste două idei, am extras în prezentarea mea câteva pârghii fiscale prin care putem potența aceste două elemente. Vorbim astăzi despre remunerarea personalului în condiții de inflație ridicată, cât și despre facilitățile fiscale pentru cercetare – dezvoltare, cu accent pe deduceri suplimentare și scutiri.

Este util să știm ce s-a schimbat în zona de cercetare-dezvoltare. Există mai multe lucruri de avut în vedere: există o scutire de impozit pe profit pe o durată de 10 ani pentru organizațiile care fac asta. Dacă avem departamente care fac cercetare-dezvoltare și le organizăm în societăți distincte, avem această facilitate. Vorbim aici și despre supradeducerea cheltuielilor eligibile și amortizarea accelerată.

În plus, angajații care lucrează în cercetare-dezvoltare sunt scutiți de impozit pe venit. Mai mult de atât, deducerea TVA este permisă, chiar în condițiile în care rezultatul este incert.

În ceea ce privește noutățile, este interesant că avem în sfârșit Registrul Experților, de la sfârșitul lunii octombrie. Au fost publicate și criteriile după care se pot selecta experții, cât și metodologia, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2023, când totul va deveni operațional. Cel mai interesant lucru este că nu va mai fi nevoie de certificare decât pentru marii contribuabili. În termeni practici, dacă dezvoltați produse, tehnologii, materiale, etc. și nu sunteți mari contribuabili, puteți avea o abordare curajoasă: respectați legislația în vigoare privind cercetarea și dezvoltarea și mergeți înainte cu proiectele”, a precizat el.

Verona Cojocaru, Assurance Partner and Digital Transformation Leader, EY Romania, a prezentat la CFO Conference Timișoara rezultatele studiului EY CFO Imperative, precizând că, pe măsură ce rolul directorilor financiari evoluează și funcția financiară se va transforma, punându-se un accent mai mare pe crearea de valoare.

„78% din directorii financiari consideră că vor avea un rol important în dezvoltarea și implementarea strategiei de business în viitorul apropiat. 68% dintre aceștia se văd de asemenea implicați în inovarea modelului de business.

Investitorii își doresc mai multă transparență din partea companiilor, nu doar cifrele financiare. Vor să știe mai multe despre companie, despre viziunea acesteia, despre contribuția în acesteia în comunitate. Acesta cerință de transparență crescută va pune presiune și va accelera de asemenea transformarea funcției financiare.

70% dintre directorii financiari își imaginează viitorul funcției financiare ca fiind o funcție agilă, proactivă și orientată spre clienți și crearea de valoare. În substanță, vorbim despre o nouă identitate a funcției financiare cu un rol important în crearea de valoare, de o modificare culturală și comportamentală. Principalii catalizatori ai acestei schimbări, identificați de către directorii financiari, sunt legați de resursă umană și de modificarea percepției, respectiv: crearea unui plan de dezvoltare profesional atractiv pentru oamenii din domeniul financiar; acest aspect trebuie completat de existența unei viziuni, unei unui obiectiv al firmei care să fie atractiv pentru oameni, astfel încât să permită atragere și reținerea resurselor umane . Nu în ultimul rând, modificarea percepției cu privire la rolul funcției financiare este un catalizator important, mai exact perceperea acesteia că o funcție ce poate aduce valoare și nu ca o funcție de suport, de backoffice. ”

În continuare, Alina Andrei, Partener, Cabot Transfer Pricing, a vorbit despre prețurile de transfer în contextul actual, dominat de inflație, război, creșteri de dobânzi și taxe, plafonări prețuri, prezentând totodată câteva cazuri recente de inspecții fiscale ale DPT.

„În ceea ce privește obligațiile de pregătire a dosarului în 2023, aș vrea să punctez că avem un nou ghid al prețurilor de transfer pregătit în ianuarie 2022. Practic, atunci când veți pregăti dosarul pentru anul 2022, va trebui să vă raportați la prevederile din acest ghid. Nu sunt modificări mari față de ghidul anterior, însă ca procedură, trebuie să vă referiți la prevederile din noul ghid.

De anul trecut, avem o nouă listă a marilor contribuabili – avem 3.280 de entități. În această listă au fost incluse niște companii noi, au ieșit alte companii, iar societățile care au devenit mari contribuabili începând cu anul 2022 au obligația pregătirii dosarului pentru anul 2022 până la data depunerii declarației de impozit pe profit pentru acest an.

Dosarul nu se depune la ANAF – se pregătește și se păstrează la sediul societății. Pentru contribuabilii mari, ANAF poate solicita oricând acest dosar, începând cu data până la care are obligația să îl pregătească – deci până la 25 iunie, iar termenul pe care îl poate da ANAF poate să fie o zi, 10 zile sau două luni. Depinde de la caz la caz. Trebuie reținut că acești contribuabili mari trebuie să aibă dosarul pregătit.

Noul termen de depunere a declarației impozitului pe profit, cel puțin în perioada 2022-2025, este 25 iunie în loc de 25 martie. Este o măsură tranzitorie, în perioada acordării acestor facilități privind creșterea gradului de capitalizare”, a explicat ea.

Mitel Spătaru, Tax Partner, Crowe Romania, a încheiat prima sesiune a conferinței cu o prezentare despre beneficiile salariale și impozitarea acestora, punând accent pe modificările care ne așteaptă din 2023.

„În Codul Muncii – Legea 283 apare obligativitatea de a menționa în contractul de muncă, pe lângă salariul de bază și alte elemente constitutive evidențiate separat: periodicitatea, metoda de plată, formarea profesională, asigurarea medicală privată, pensia facultativă, oricare alte drepturi care sunt avantaje în natură suportate de angajator. Dacă până acum ele erau în politicile interne ale companiei, în politicile de HR, legiuitorul mă obligă să le aduc în contractul de muncă începând cu 2022 – toate contractele noi care se vor încheia trebuie să conțină aceste elemente. Avem o modificare și în Declarația 112, care se depune lunar, unde, de asemenea, s-au dezvoltat elemente noi de raportare: clauza de neconcurență, avantajele în bani și natură – tichetele, toate biletele de valoare, primele de asigurare și abonamentele de servicii medicale impozabile și neimpozabile -, stock option plan, pensiile facultative și fondul de concediu.

Va exista o transparență din ce în ce mai mare asupra modalității în care un angajator formalizează și acordă beneficii salariaților, pornind de la contractul de muncă și terminând cu Declarația 112.”

Un alt subiect abordat în cadrul evenimentului a fost legat de whistleblowers și cultura integrității în organizații. Astfel, Andreea Simion, Manager, Forensic & Integrity Services, EY Romania, a precizat că: „În ultima vreme, se tot vorbește despre acest subiect, însă noi nu avem o legislație implementată în acest sens. Vom vorbi despre rațiunea de a fi a acestui subiect, și anume integritatea. Potrivit studiului EY Global Integrity 2022, 94% din respondenții din România au indicat că este important ca organizația lor să demonstreze că operează cu integritate. La nivel global, procentul a fost de 97%. În orice caz, este un procent foarte bun, care indică faptul că noi, ca națiune, considerăm integritatea un element foarte important.

Cu toate acestea, același studiu a indicat o oarecare discrepanță între intenție și acțiune, pentru că în realitate, 36% dintre respondenți au avut îngrijorări cu privire la o activitate neetică sau cu un comportament necorespunzător, însă nu l-au raportat.
Motivele sunt diverse: acești whistleblowers sunt îngrijorați cu privire de măsurile de retaliere, la represalii, că angajatorul ar putea lua măsuri împotriva lor, iar a doua este că nu se vor lua măsuri, nu se va întâmpla nimic.

În strânsă legătură, 58% dintre respondenții din România se simt presați să nu raporteze un comportament necorespunzător. Mai mult de jumătate din respondenți au spus că firmele lor nu au luat măsurile corespunzătoare atunci când au fost încălcările standardelor au fost raportate în mod corespunzător. Pentru România, subiectul integrității este deosebit de important, însă această tendință a publicului de a fi atenți la ce fac companiile se poate vedea și la nivel global. Oamenii se uită la cum se comportă companiile cu mediul, cu angajații, cu publicul larg, astfel că există foarte multă presiune pentru nevoia de transparență, pentru nevoia de integritate și pentru a demonstra că avem această cultură în organizația noastră.”

Prima parte a conferinței a fost încheiată de Adrian Stepan, Legal Senior Manager, Crowe Romania, cu o prezentare despre mobilitate versus delegare și detașare: cazuri practice în urma modificărilor recente.

„Delegarea este o modalitate de schimbare a locului muncii contractual, este o modalitate «light», dacă îi putem spune așa, fiindcă delegarea de până la 60 de zile pe an este permisă fără acordul salariatului. Peste 60 de zile este nevoie de acordul salariatului și se va încheia un înscris în acest sens.

Detașarea presupune prestarea muncii la un alt angajator. Dacă ne uităm în doctrina juridică și în jurisprudență, vom vedea opinii cvasiunanime că detașarea implică suspendarea contractului de muncă la angajatul inițial și încheierea unui contract de muncă pe perioadă determinată cu noul angajator. Eu am unele obiecții, inclusiv cu actele normative mai noi, cum ar fi o Hotărâre de Guvern care reglementează Revisalul ar susține aceste concluzii.

Mobilitatea există dintotdeauna în Codul Muncii și se referă la acei salariați care nu au un loc stabil de muncă. Aceștia au dreptul să primească prestații suplimentare în bani sau în natură, tocmai datorită acestui mod de a-și desfășura activitatea, care poate crea un anumit nivel de stres sau efectiv o implicare mai mare. Până în luna mai, această indemnizație de mobilitate era impozitabilă ca orice venit salarial. Acum vorbim de o impozitare pe Articolul 176 din Codul Fiscal, astfel cum se impozitează și celelalte indemnizații”, a spus el.

Cea de-a doua parte a CFO Conference Timișoara a fost dedicată unui panel de dezbatere moderat de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark, la care au participat: Mircea Varga (Teilor Holding, Safetech Innovations), Cristian Stoicescu (IKEA SEE), Darius Ienci (DB CARGO România), Paul-Ioan Danciu (Bertschi AG).

Departamentul financiar ar trebui să se ocupe doar 20% din timp de prelucrarea de date, iar 80% din activitate ar trebui să constea în analiza acestora, a fost de părere Mircea Varga, Chairman of the Board, TEILOR Holding, Board Member, Safetech Innovations.

„Volumul de informații era mare și înainte, dar nu atât de mare ca astăzi. Complexitatea datelor crește, astfel că întrebarea este: ce s-a schimbat atât de dramatic în ultimii ani? Eu aș spune că nu s-a schimbat nimic, pentru că cei care erau interesați de automatizare, au digitalizat niște procese. Singura noastră șansă de a răspunde unei cantități tot mai mari de date, unei munci tot mai complexe, este să schimbi modul de lucru.

Când vorbim de CFO, vorbim despre prelucrare de date, însă cred că orice componentă a business-ului ar trebui să fie preocupată de acest aspect. Aceasta e cea mai greșită abordare în orice business. Măsurarea este singurul lucru care poate exprima dacă ceva e bine sau rău. Dacă nu avem o modalitate prin care să ne comparăm, nu știm ce e mai bun sau mai rău.

Noi, cei din departamentul financiar, trebuie să ne mutăm în zona în care prelucrarea de date să ne ocupe cât mai puțin timp – 20% din timp să ne ocupe prelucrarea de date și 80% să fie analize. Aceasta este o provocare cu care ne confruntăm, deși este paradoxal că vorbim de digitalizare. Arderea unor etape nu e sănătoasă, iar digitalizarea vine cu riscuri în spate. Noi nu vom face față ca omenire să facem față volumul acestuia mare de date fără să folosim niște soluții simple: Excelul este, în continuare, extrem de folosit – important este să știm să îl folosim, însă trebuie să avem automatisme pentru a putea ajunge din punctul A în punctul B, folosindu-mă de informația care există. Lucrurile nu s-au schimbat decât din perspectiva volumului – modul în care noi ne adresăm face diferența.”

La rândul său, Cristian Stoicescu, Financial Controller & Tax Manager, IKEA SEE, a vorbit despre calitatea datelor și ceea ce directorii financiari pot face cu ele.

„A crescut business-ul în pandemie, pentru că am făcut trecerea de la Cash&Carry la online, după care am descoperit oportunitatea de a face business-ul și mai flexibil și să mergem spre zona de omnichannel.

În IKEA, impactul pandemiei a fost destul de mare, pentru că unele produse nu se mai găseau pe raft, astfel încât a trebuit să găsim soluții sau produse similare. Din cauza conflictului din regiune, a trebuit să găsim soluții pentru a muta capacitățile de producție.

Funcția CFO-ul nu mai este de mult izolată de restul business-ului. Dacă acum 20-30 de ani CFO-ul se ocupa mai mult de partea de compliance, astăzi este cel care contribuie, vine cu insight-uri, nu doar în zona de creștere a business-ului, cât și în cea de sustenabilitate, ESG. Consider că noi, ca directori financiari, suntem un factor critic în această zonă – dacă astfel de elemente sunt introduse în modelul de business, totul va arăta foarte, foarte diferit.

Stăm pe munți de date, le colectăm, le așezăm, începem să digitalizăm, însă trebuie să ne întrebăm ce facem cu ele. Cum le interpretăm? Cum ne ajută? Am descoperit că este un mit că introducem date pe o parte reies revelații pe cealaltă parte. Cu cât avem mai multe date și rapoarte, acestea se transformă într-un elefant, iar fiecare elefant vede o parte diferită, astfel că noi am decis să transformăm asta într-un «single point of truth». E posibil să descoperim că în munții de date ne confirmăm ce deja știam. Cred că cel mai important lucru este să ne întoarcem la suprafață, pentru că datele sunt uneori un model virtual, nu un teritoriu”, a precizat el.

Paul-Ioan Danciu, Head of Finance and Administration South – East Europe Region, Bertschi AG, a atras atenția asupra „norilor negri” care planează deasupra Europei și importanța ca directorii financiari să fie pregătiți să navigheze această perioadă de instabilitate.

„Am terminat bugetul pentru 2023 zilele trecute, însă nu este încă aprobat, datorită «norilor negri» care se văd deasupra Europei – nu neapărat deasupra întregului mapamond, pentru că, de exemplu, am văzut că Singapore are o inflație de sub 4%, ceea ce e foarte sănătoasă. Însă deasupra Europei, pornind de la Germania, există anumiți «nori negri» și, cel puțin persoanele care au anumite disponibilități de cash creează anumite scenarii pentru a-și da seama cum și dacă pot trece această furtună care, cred ei, ar putea să apară, astfel că regândesc macroeconomic cu se rearanjează după.

Din informațiile pe care le-am auzit în ultima vreme observ că toată lumea așteaptă un 2023 destul de greu, nu imposibil de trecut, însă toți așteaptă să vadă cum se va rearanja piața. Companiile sănătoase se vor îndrepta spre M&A, pentru că este o oportunitate. Istoria arată că după astfel de recesiuni toți cei care vor aștepta și vor prinde trenul potrivit vor ieși cum trebuie. Nu știm ce se va întâmpla, însă observ că toată lumea se așteaptă la un an greu”, a punctat acesta.

De aceeași părere a fost și Darius Ienci, Head of Accounting & Tax, DB CARGO Romania: „Ar fi bine să pornim de la cauzele acestei inflații pe care o avem în România de aproximativ 15%, cu o prognoză de 16,3% pe ultimul trimestru al anului curent. România este mult prea conectată cu ceea ce se întâmplă în Occident. Balanța contului curent al României este una deficitară. Automat, în acest context, noi importăm inflația din Occident, pentru că România nu produce plus valoare, astfel încât să exporte competitivitate, produse și servicii de calitate. Mai avem mult sau puțin, rămâne de văzut, până când vom ajunge la același nivel de competitivitate cu Occidentul.

Din punctul de vedere al celuilalt factor, vizavi de emisiunea monetară din România în perioada pandemică, nu pare că emisiunea monetară a afecta inflația, pentru că multiplicatorul monetar este unul restrâns, a rămas în limite normale, însă ceea ce ne impactează din nou vizavi de creșterea inflației, sunt costurile energiei și al materiilor prime. Nu are rost să ne mințim: Rusia a fost, este și va fi lângă noi sute de ani. Peste tot pe unde au umblat au lăsat conflicte înghețate. Probabil și scenariul actual va determina un conflict înghețat – rămâne de văzut care va fi riscul de țară pe care îl va percepe investitorii străini. Personal, cred că se aștern niște nori destul de negri din punct de vedere al politicii monetare și rămâne de văzut dacă mediul de afaceri va reuși să găsească soluții.”