Studiu Greenpeace: Investiții în energie regenerabilă vs. investiții în gaze
Greenpeace a analizat decizia Guvernului României de a cheltui 4,35 miliarde € pe o infrastructură nouă de gaze fosile până în 2030 și a evaluat impactul social și economic al acesteia, se arată într-un comunicat de presă.
Conform sursei citate, datele arată că investițiile în eficiență energetică și regenerabile aduc mai multe beneficii pentru români decât investițiile în exploatare și infrastructură pentru gaze.
Organizația de mediu a solicitat Institutului de Politică Europeană pentru Energie și Climă (IEECP) să facă o analiză cost-beneficiu pentru a compara planul guvernului de dezvoltare a infrastructurii de gaze cu investiții ipotetice în eficiența energetică a clădirilor. Rezultatele arată că investiția în gaze este cea mai slabă alegere posibilă pentru economia și societatea românească, în timp ce investițiile în eficiență energetică și regenerabile au un impact social, economic și de mediu mult mai mare. Greenpeace solicită guvernului României să-și abandoneze planurile de investiții în gaze și să investească în eficiență energetică și în surse regenerabile de energie, deoarece acestea au o valoare mult mai mare pentru economie și pentru societate decât gazul.
„Criza energetică a ridicat semne de întrebare cu privire la securitatea aprovizionării cu energie în Europa. A făcut ca prețurile la energie să explodeze vertiginos și a lăsat oamenii și întreprinderile mici și mijlocii să se chinuie să-și plătească facturile la energie, adâncind astfel sărăcia energetică, deja aflată la un nivel record în România. În același timp, companiile de combustibili fosili din România au raportat profituri de zeci de miliarde de lei și au anunțat noi proiecte de infrastructură fosilă care ne țin blocați în era combustibililor fosili și care alimentează criza climatică. Pentru a avea o soluție pe termen lung, tripla criză - energetică, a costului vieții și criza climatică trebuie abordate simultan”, a declarat Alin Tănase, campaigner pentru energie și climă la Greenpeace România.
Pentru a ajuta guvernul să evite soluțiile false, Greenpeace a solicitat Institutului European de Politică Energetică și Climatică (IEECP) să realizeze o analiză socio-economică cost-beneficiu care compară planul de investiții într-o nouă infrastructură de gaze cu diferite scenarii care ar face clădirile mai eficiente energetic în întreaga țară. Acest lucru este în concordanță cu principiul UE „eficiență energetică înainte de toate”, care spune că un guvern ar trebui mai întâi să verifice temeinic dacă o investiție în infrastructura de aprovizionare, cum ar fi noile conducte de gaz, este într-adevăr necesară sau poate fi evitată deoarece o altă investiție în eficiența energetică are o valoare similară, sau mai bună, pentru sistemul energetic, economie, mediu și societate.
În România, bugetul disponibil pentru planurile de investiții ale guvernului pentru extinderea infrastructurii gazelor fosile este de 4,35 miliarde de euro, conform Programului Național de Investiții al României, Planului Național de Redresare și Reziliență, Programului Operațional Infrastructură Mare, Programului Operațional Dezvoltare Durabilă și Fondului de Modernizare. Studiul a comparat impactul economic și social al acestor investiții planificate în gaz cu impactul economic și social al cinci scenarii diferite de investiții în eficiență energetică. Metodologia a luat în considerare factori precum reducerea poluării, protecția față de creșterea prețurilor la energie și valorile mai mari ale proprietăților ca urmare a îmbunătățirilor energetice aduse.
Studiul a constatat că investițiile în eficiența energetică aduc beneficii economice, sociale și de mediu mai mari în toate cele cinci scenarii examinate, mai puțin în cazul scenariului investițiilor în gaze. De fapt, investițiile în gaze nu sunt doar cea mai slabă alegere din punct de vedere social și de mediu, dar nu au sens nici măcar din punct de vedere financiar. Cheltuirea a 4,35 miliarde de euro în investiții în eficiența energetică poate aduce înapoi economiei (gospodării, întreprinderi, industrie etc.) până la 3,8 miliarde de euro. În timp ce cheltuirea de 4,35 miliarde de euro pentru o infrastructură nouă de gaze va costa și mai mult economia cu încă 2,3 miliarde de euro.
Conform scenariului care aduce cele mai multe beneficii, aproximativ 200.000 de gospodării pot fi transformate în clădiri cu zero emisii din bugetul pe care guvernul intenționează să-l cheltuiască pentru o nouă infrastructură de gaze fosile. Clădirile cu zero emisii pot fi realizate prin îmbunătățiri energetice precum izolarea termică a pereților exteriori, înlocuirea ferestrelor existente cu altele mai eficiente energetic și instalarea de panouri solare fotovoltaice și pompe de căldură.
„Nu e greu de înțeles: mai mult gaz înseamnă mai mulți oameni în sărăcie energetică. Investind în continuare în gaze, ne adâncim într-o lume a prețurilor mari la energie, a distrugerii mediului și a catastrofelor climatice care creează deficite uriașe la bugetul de stat. În același timp, tranziția către surse regenerabile și investițiile în case mai eficiente pun capăt sărăciei energetice, permit gospodăriilor să cheltuiască mai puțini bani pe facturile la energie, cresc valoarea proprietăților și creează mai multe locuri de muncă care stimulează economia românească”, adaugă campaignerul Greenpeace.
În 2023, toate statele membre UE trebuie să își prezinte Planurile Naționale de Energie și Schimbări Climatice (PNIESC) actualizate pentru 2030, ajustate la noile evoluții politice, economice și tehnologice. Greenpeace recomandă cu tărie tuturor guvernelor din Europa să renunțe la noile proiecte de gaze fosile, să accelereze procesul de eliminare treptată a combustibililor fosili din mixul energetic până în 2035 și să investească în eficiență energetică și în energie curată, în loc să risipească banii și sănătatea contribuabililor în favoarea extinderii infrastructurii de gaze fosile, de care vor profita doar câțiva, în timp ce mulți alții se vor adânci în sărăcie energetică.
