Indrumator pentru utilizarea planseelor Porotherm POROTHERM 60, 45, grinda planseu Porotherm
Tip documentatie: Instructiuni montaj, utilizare
Salvează pdf
Full screen
IPCT STRUCTURI SRL
INDRUMATOR PENTRU UTILIZAREA
PLANSEELOR MIXTE POROTHERM, CU GRINZI
PRECOMPRIMATE, BLOCURI CERAMICE SI
SUPRABETONARE ARMATA, LA CLADIRI CU
DIFERITE TIPURI DE STRUCTURI
- REVIZIA 2-
BENEFICIAR: SC WIENERBERGER SISTEME DE CARAMIZI SRL
IUNIE 2015
IPCT STRUCTURI SRL
INDRUMATOR PENTRU UTILIZAREA
PLANSEELOR MIXTE POROTHERM, CU GRINZI
PRECOMPRIMATE, BLOCURI CERAMICE SI
SUPRABETONARE ARMATA, LA CLADIRI CU
DIFERITE TIPURI DE STRUCTURI
COLECTIV DE AUTORI
- Revizia 2-
Autor: SC IPCT STRUCTURI SRL
- ing. Gh. POPESCU
- ing. Rodica POPESCU
Colaborator: SC WIENERBERGER SISTEME DE CARAMIZI SRL
- ing. Petrus SCUTELNICU
- ing. Amalia CONSTANTIN
IUNIE 2015
1
IPCT STRUCTURI SRL
INDRUMATOR PENTRU UTILIZAREA
PLANSEELOR MIXTE POROTHERM, CU GRINZI
PRECOMPRIMATE, BLOCURI CERAMICE SI SUPRABETONARE
ARMATA, LA CLADIRI CU DIFERITE TIPURI DE STRUCTURI
CUPRINS
I. OBIECTIVUL INDRUMATORULUI
I.1. Dispozitii generale
I.2. Lista de referinte
I.3. Termeni si definitii
II. REGULI PRIVIND P
ROIECTAREA SI REALIZAREA PLANSEELOR POROTHERM
II.1 Reguli generale
II.2. Descrierea sistemului - planseu Porotherm cu grinzi precomprimate, blocuri ceramice de
umplutura si suprabetonare armata
II.3. Tipuri de elemente utilizate la planseele Porotherm
II.3.1 - Grinzile precomprimate Porotherm
II.3.2 - Blocurile Porotherm pentru plansee
III. ELEMENTE PENTRU PROIECTAREA SI CALCULUL PLANSEELOR POROTHERM
III.1 Caracteristicile generale ale planseului
III.2 Ipoteze de calcul
III.3 Calculul incarcarilor
III.4 Verificarea sectiunii grinzilor Porotherm la incovoiere
III.5 Verificarea sectiunii grinzilor Porotherm la forta taietoare
III.6 Verificarea la smulgere a grinzilor Porotherm la reazeme, in cazul rezemarii indirecte
III.7 Dimensionarea armaturii longitudinale a carcaselor de armatura de la reazemele
grinzilor Porotherm, in cazul rezemarii indirecte
III.8 Dimensionarea armaturii transversale (etrieri) a carcaselor de armatura de la
reazemele grinzilor Porotherm, in cazul rezemarii indire
cte
III.9 Dimensionarea necesarului de armare superioara pe reazeme, in cazul rezemarii
directe a grinzilor Porotherm
III.10 Verificarea la starea limita de deformatie
III.11 Calculul sustinerilor planseului
2
IV.
PREVEDERI CONSTRUCTIVE SI DETALII PRIVIND EXECUTIA PLANSEELOR
POROTHERM
IV.1 Montarea schelei de sustinere si a grinzilor prefabricate de planseu
IV.2 Montarea blocurilor ceramice de planseu si indreptarea conectorilor
IV.3 Montarea armaturilor in grinzile - nervuri, armarea centurilor si grinzilor de rigidizare,
armarea placii de suprabetonare.
IV.4. Executarea suprabetonarii
IV.5. Asigurarea calitatii
V. PIESE DESENATE
V.1 Detalii pentru structuri in cadre din beton armat
V.2 Detalii pentru structuri de zidarie
V.3 Detalii pentru structuri metalice (informativ)
VI. ANEXE
ANEXA 1. Adresa INCERC NR. 504/24.09.2014
ANEXA 2 - Exemple de modelare a planseului Porotherm pentru o structura in cadre P+4E,
respectiv pentru o structura din zidarie confinata P+1E, utilizand progra
mul de calcul
structural ETABS v.9.5.0.
3
I. OBIECTUL INDRUMATORULUI
I.1 Dispozitii generale
(1) Prezentul indrumator stabileste cerintele si criteriile conform carora se utilizeaza
planseele realizate cu grinzi precomprimate Porotherm, blocuri ceramice pentru planseu
Porotherm 45 si Porotherm 60 si suprabetonare armata, la cladiri cu diverse tipuri de
structuri (zidarie, cadre din beton armat si metal) situate în zone seismice.
In continuare, in cuprinsul textului indrumatorului, vom denumi acest sistem de planseu –
planseul Porotherm.
(2) Prevederile indrumatorului pot fi extinse si la proiectarea planseelor Porotherm pentru
lucrari de reamenajari la constructii existente, (de ex. inlocuiri de plansee din lemn) cu
conditia precizarii, in expertizele tehnice si proiectele de reamenajare care preced astfel de
lucrari, a modalitatilor de legatura dintre centurile perimetrale ale planseelor si elementele
structurale verticale.
Se pot utiliza plansee Porotherm si la acoperisuri in p
anta (de regula de tip terasa) care nu
au o inclinatie a pantei mai mare de 10%.
(3) Indrumatorul completează, cu prevederi specifice, următoarele reglementări tehnice în
vigoare în prezent, în România:
-
Codul de proiectare seismica - partea I – Prevederi pentru cladiri P100-1/2013
-
Codul de proiectare pentru structuri din zidarie – CR6-2013
-
Codul de proiectare a constructiilor cu pereti structurali din beton armat – CR2-2013
-
Codul de proiectare pentru structuri in cadre din beton armat – NP007-97
-
STAS 10107/3-90 Plansee cu nervuri dese din beton armat si beton precomprimat.
Prescriptii de proiectare
-
SR EN 15037-1 – Produse prefabricate de beton. Sisteme de plansee din grinzi si
blocuri de umplutura. Partea 1: Grinzi
-
SR EN 15037-3 – Produse prefabricate de beton. Sisteme de plansee din grinzi si
blocuri de umplutura. Partea 3: Blocuri de argila
(4) In partea desenata din ghid sunt prezentate detaliile curente de alcatuire a planseelor
Porot
herm pentru diverse tipuri de structuri – de zidarie, in cadre din beton armat sau cadre
din metal. In cadrul proiectelor de executie concrete pot aparea si alte tipuri de detalii care
vor putea fi aplicate cu conditia verificarii proiectelor respective de catre verificatori atestati
MDRT.
4
I.2 Lista de referinte
(1) Documentele normative prezentate în cele ce urmează conţin prevederi care, prin
intermediul referinţelor din acest text, devin si prevederi ale acestui Indrumator. Pentru
documentele normative mentionate se aplică prevederile celor mai recente ediţii ale
acestora.
I.2.1. Standarde romanesti
1. STAS 10100/0-75
- Principii de verificare a sigurantei constructiilor
2. STAS 10101/0-75
- Acţiuni in constructii. Clasificarea si gruparea acţiunilor
3. STAS 10101/1-78
- Acţiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari permanente
4. STAS 10101/2-75
- Acţiuni in constructii. Incarcari datorita procesului de exploatare
5. STAS 10101/0A-77
- Acţiuni in c
onstructii. Clasificarea si gruparea acţiunilor pentru
constructii civile si industriale
6. STAS 10101/2A1-87
- Acţiuni înconstructii. Incarcari tehnologice din exploatare pentru
constructii civile, industriale si agrozootehnice.
7. STAS 10101/21-92
- Acţiuni înconstructii. Incarcari date de zapada
8. STAS 10101/23-75
- Acţiuni înconstructii. Incarcari date de temperatura exterioara
9.STAS 10101/23A-78
- Acţiuni înconstructii. Incarcari date de temperaturi exterioare în
constructii civile si industriale.
10. STAS 10107/0-90
- Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton
armat si
11. STAS 10107/1-90
beton precomprimat.
- Plansee din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii
generale de proiectare
12. STAS 10107/3-90
- Plansee cu nervuri dese din beton armat si beton precomprimat.
Prescriptii de proiectare
I.2.2 Normative si instrucţiuni
1. P100-1/2013
– Cod de proiectare seismica. Partea 1 – Prevederi pentru cladiri
2. CR6 - 2013
– Cod de proiectare pentru structuri din zidarie.
3. CR0 - 2012
– Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii
4. NE 012/1-2007
– Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din
beton, beton armat si beton precomprimat – Partea 1: Producerea betonului
5. NE 012/2-2010
– Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din
beton, beton armat si beton precomprimat – Partea 2: Executarea lucrarilor din beton
6. ST 009-2011
– Specificatie tehnica privind produse din otel utilizate ca armaturi:
cerinte si criterii de performanta
5
I.2.3 Standarde Europene (adoptate ca standarde române SR EN)
1. SR EN 1990:2004
– Eurocod 0 – Bazele proiectarii structurilor
2. SR EN 1991-1-1:2004
– Eurocod 1 – Actiuni asupra structurilor. Partea 1.1 –
Actiuni generale. Greutati specifice, greutati proprii, incarcari utile pentru cladiri.
3. SR EN 1991-1-2:2004
– Eurocod 1 – Actiuni asupra structurilor. Partea 1.
2 –
Actiuni generale. Actiuni asupra structurilor supuse la foc.
4. SR EN 1991-1-3:2005
– Eurocod 1 – Actiuni asupra structurilor. Partea 1.3 –
Actiuni generale. Incarcari date de zapada.
5. SR EN 1991-1-5:2004
– Eurocod 1 – Actiuni asupra structurilor. Partea 1.5 –
Actiuni generale. Actiuni termice.
6. SR EN 1991-1-6:2005
– Eurocod 1 – Actiuni asupra structurilor. Partea 1.6 –
Actiuni generale. Actiuni pe durata executiei.
7. SR EN 1991-1-7:2007
– Eurocod 1 – Actiuni asupra structurilor. Partea 1.7 –
Actiuni generale. Actiuni accidentale.
8. SR EN 1992-1-1:2004
– Eurocod 2 – Proiectarea structurilor din beton. Partea 1.1
– Reguli generale si reguli pentru cladiri.
9. SR EN 1992-1-2:2006
– Eurocod 2 – Proiectarea structurilor din beton. Partea 1.2–
Calculul comportarii la foc.
10. SR EN 1996-1-1:2013
– Eurocod 6 – Proiectarea structurilor din zidarie. Partea
1.1– Reguli generale pentru constructii din zidarie armata si nearmata
.
11. SR EN 1996-1-2:2005
– Eurocod 6 – Proiectarea structurilor din zidarie. Partea
1.2– Reguli generale . Calculul structurilor la foc.
12. SR EN 1998-1:2004
– Eurocod 8 – Proiectarea structurilor pentru rezistenta la
cutremur. Partea 1: Reguli generale, actiuni seismice si reguli pentru cladiri
13. SR EN 13369:2013
– Reguli generale pentru produse prefabricate din beton
14. SR EN 15037-1:2008
– Produse prefabricate din beton – Sisteme de plansee cu
grinzi si corpuri de umplutura – Partea 1 – Grinzi
15. SR EN 15037-3+A1:2011
– Produse prefabricate din beton – Sisteme de plansee cu
grinzi si corpuri de umplutura – Partea 3 – Blocuri de argila
I.3 Termeni si definitii
Se aplica termenii si definitiile din standardele europene SR EN 15037-1:2008 si SR EN
15037-3+A1:2011.
6
I.3.1 grinda
element structural linear cu aria sectiunii redusa, executat din beton armat sau beton
precomprimat, prefabricat integral sau partial.;
NOTA: In sectiunea grinzii
pot fi incluse si elemente care pot sau nu pot contribui la capacitatea de rezistenta a
grinzii (ex. placa de baza sau invelis ceramic)
I.3.2 grinda din beton precomprimat
grinda precomprimata cu armatura preintinsa care constituie armarea principala a
planseului;
I.3.3 grinda din beton armat
grinda la care armatura longitudinala din bare de otel beton constituie armarea principala a
planseului;
I.3.4 grinda autoportanta
grinda din beton armat sau beton precomprimat care asigura capacitatea de rezistenta finala
a planseului, independent de orice alta parte componenta a acestuia;
I.3.5 grinda non autoportanta
grinda din beton armat sau beton precomprimat care asigura capacitatea de rezistenta finala
a planseului, impreuna cu beton monolit turnat la fata locului si, posibil, si cu aportul
blocurilor ceramice;
I.3.6 blocuri
elemente dispuse intre grinzi, realizate din beton obisnuit sau din beton usor, argila,
polistiren, plastic sau compozite din lemn;
I.3.7 armatura de conectare
armatu
ra ancorata de o parte si de alta a interfatei dintre grinda si betonul de monolitizare;
NOTA: Poate fi realizata ca diagonale ale unei grinzi cu zabrele, cu bare individuale sau cu bare continue, sub
forma unor bucle, posibil cu o bara longitudinala sudata la partea superioara si/sau la partea inferioara.
I.3.8 armatura pentru forta taietoare
armatura inclinata, in general la unghiuri intre 450 si 900, fata de axa longitudinala a grinzii;
7
I.3.9 grinda cu zabrele
structura metalica bidimensionala sau tridimensionala compusa dintr-o bara longitudinala la
partea superioara si una sau mai multe bare la partea inferioara si diagonale continue, sau
discontinue, care sunt sudate sau conectate mecanic cu barele longitudinale;
I.3.10 sistemul planseu cu grinzi si blocuri
planseu realizat dintr-o combinatie de grinzi paralele cu blocuri dispuse intre ele si, posibil,
cu o suprabetonare care poate sau nu sa conteze ca talpa comprimata;
I.3.11 talpa comprimata
talpa superioara comprimata a
unei sectiuni a planseului;
NOTA: Ar putea fi o placa de repartitie conectata la nervuri sau o talpa, considerand partea superioara a
nervurilor si talpa superioara a blocurilor.
I.3.12 placa de repartitie
placa din beton armat monolit turnata in situ pe toata suprafata planseului, pentru a asigura
repartizarea incarcarilor concentrate la nervuri sau care asigura lucrul la incovoiere al
planseului intre nervuri;
I.3.13 nervura
grinda care asigura capacitatea de rezistenta finala a planseului, compusa din una sau doua
grinzi non autoportante si zona aferenta din suprabetonarea armata;
I.3.14 bloc ceramic non rezistent
bloc ceramic care nu are o functiune mecanica in sistemul final al planseului (denumit NR);
NOTA: Singura functiune mecanica a acestuia este de a constitui un cofraj in timpul realizarii planseului.
Sistemele de plansee realizate cu blocuri ceramice non rezistente vor avea intotdeauna o suprabetonare din
beton monolit
I.3.15 bloc ceramic semi rezistent
bloc ceramic care
participa la transferul incarcarilor la grinzi (denumit SR);
NOTA: In combinatie cu betonul de monolitizare acesta poate contribui la rezistenta finala a sistemului. Totusi,
talpa superioara a acestuia nu poate functiona ca o talpa comprimata in sistemul final al planseului.
8
I.3.16 bloc ceramic rezistent
bloc ceramic care are aceleasi functiuni ca si cel semi rezistent, dar a carui talpa
superioara poate, in anumite conditii, sa actioneze ca o talpa comprimata in sistemul final al
planseului (denumit RR);
I.3.17 bloc ceramic longitudinal
bloc ceramic la care axa perforatiilor este paralela cu grinda;
NOTA: Talpa superioara poate fi partial deschisa
I.3.18 bloc ceramic transversal
bloc ceramic la care axa perforatiilor este perpendicuara pe grinda;
NOTA: Talpa superioara poate fi partial deschisa
I.3.19 bloc ceramic deschis
bloc ceramic non rezistent sau semirezistent fara talpa superioara;
I.3.20 umar de rezemare
o forma data blocului astfel incat acesta sa poata rezema pe grind
a;
I.3.21 bloc ceramic de completare
Un bloc cu lungime, latime sau inaltime desemnate sa asigure realizarea unui planseu ale
carui dimensiuni nu sunt multiplu al dimensiunilor blocului;
I.3.22 familie
un grup de produse pentru care rezultatele incercarilor pentru una sau mai multe
caracteristici pentru orice produs din familie sunt valabile si pentru celelalte produse din
familie;
I.3.23 grinda de rigidizare
grinda din beton armat, dispusa constructiv perpendicular pe nervuri (vezi I.3.13), la
planseele cu deschideri mai mari de 4.0m, cu rolul de a impiedica pierderea stabilitatii
grinzilor principale (nervurilor).
9
II. REGULI PRIVIND PROIECTAREA SI REALIZAREA PLANSEELOR POROTHERM
II.1. Reguli generale
La structurile la care urmeaza sa fie utilizate plansee Porotherm se recomanda a se
avea in vedere, inca de la proiectarea partiurilor de arhitectura, unele reguli care sa conduca
la o executie eficienta, fara ajustari ale grinzilor Porotherm sau ale blocurilor ceramice pe
santier.
Cele mai importante reguli ar fi:
- proiectarea partiurilor de arhitectura se recomanda a se face astfel incat distantele
intre peretii structurali sau intre grinzile cadrelor sa fie modulate pe dimensiunea blocurilor
ceramice – mx25 cm pe directia paralela cu grinzile Porotherm si nx45+12 respectiv
nx60+12, pe directia perpendiculara pe grinzile Porotherm (m-numar de module de 25cm;
n=numar de intervale intre axele grinzilor Porotherm); la structurile din zidarie cu blocuri
ceramice Porotherm, aceasta modulare trebuie sa fie corelata si cu modularea dimensiunilor
pentru zidaria peretilor. In cazurile in care aceste distante nu pot fi modulate astfel, in caietul
de sarcini din proiectul de structura si in detaliile din proiect se va specifica obligatia
executantului de a ajusta blocurile ceramice sau grinzile Porotherm numai prin taiere cu disc
diamantat si nu prin lovire cu ciocanul.
- la proiectarea instalatiilor, care se recomanda a se face in paralel cu proiectarea
partiurilor de
arhitectura, se va avea in vedere gruparea coloanelor de instalatii in zone
restranse pentru a limita la minimum golurile de trecere prin plansee; in cazurile in care
acest lucru nu este posibil, proiectantii de instalatii vor consulta proiectantii structuristi inainte
de a prevedea golurile de trecere prin plansee; este extrem de riscant ca golurile de instalatii
sa fie perforate dupa executarea planseului si mai ales dupa executarea tencuielilor la
intrados; prin spargerile ulterioare pentru goluri pot fi afectate grav grinzile precomprimate cu
compromiterea totala a rezistentei planseului; se interzice trecerea conductelor de instalatii –
termice si electrice prin suprabetonarea de deasupra blocurilor ceramice Porotherm; acestea
vor fi dispuse fie in sape deasupra suprabetonarii, fie la intrados, sub tavane false din gips
carton.
- inainte de definitivarea partiurilor de arhitectura se va consulta inginerul structurist in
vederea stabilirii dimensiunilor preliminare ale elementel
or structurale – grosimi de pereti,
latimi de grinzi etc. si pentru negocierea cu arhitectul a distantelor intre aceste elemente
structurale;
- la structurile cu pereti structurali din zidarie, avand in vedere regimul redus de
inaltime (si deci eforturile de compresiune reduse de la baza peretilor), proiectantul de
structura va analiza posibilitatea dispunerii grinzilor Porotherm alternativ, pe directii
perpendiculare in celule invecinate, astfel incat peretii structurali sa aiba eforturi de
compresiune din incarcarile gravitationale cat mai uniforme pe cele doua directii de calcul;
10
aceasta in vederea obtinerii unor capacitati de rezistenta apropiate la fortele orizontale
seismice; in acelasi scop, in cazurile in care celulele structurale in care se realizeaza
planseele au dimensiuni apropiate pe cele doua directii (raportul laturilor este mai mic de
1.5), se poate avea in vedere si schimbarea directiei de rezemare, la celulele suprapuse pe
diferite nivele.
II.2 Descrierea siste
mului - planseu Porotherm cu grinzi precomprimate, blocuri
ceramice de umplutura si suprabetonare armata
(1)
Planseul Porotherm este un planseu compozit alcatuit din:
- grinzi prefabricate, din beton precomprimat cu invelis ceramic, dispuse ca nervuri dese la
distante interax de 45cm sau 60cm – denumite in continuare grinzile Porotherm;
- blocuri ceramice de planseu, cu goluri orizontale, de doua tipuri – Porotherm 45 si
Porotherm 60;
- suprabetonare din beton armat monolit cu grosimi de 4cm; 6cm sau mai mare, in cazurile
in care este necesara din dimensionarea nervurilor dese ale planseului - de ex. 8cm;
Fig. 1 – Un planseu Porotherm in executie
Grinzile precomprimate sunt produse in Ungaria, iar blocurile ceramice sunt produse in
Romania, de firma Wienerberger.
Capacitatea portanta a planseului Porotherm a fost testata in cadrul experimentarilor
derulate de catre Institutul pentru Controlul Calitatii din Budapesta si a experimentarilor
suplimentare efectuate la INCERC Bucur
esti. Mentionam ca experimentarile din
Budapesta s-au facut pentru grosimi ale suprabetonarii de 4 si respectiv 6 cm, iar in
rapoartele de incercari capacitatile de rezistenta ale grinzilor compozite, cu armatura
inferioara pretensionata sunt furnizate pentru aceste grosimi ale suprabetonarii.
11
Pentru determinarea capacitatii de deformare la forte orizontale, si aprecierea rigiditatii
in planul planseului, la INCERC Bucuresti a fost realizat, in aprilie 2007, un test, in urma
caruia s-a concluzionat ca, in alcatuirea cu suprabetonare de 5-6 cm „..planseele de tip
Porotherm sunt rigide in plan orizontal...” incadrandu-se in prevederile pct. 8.5.2.2 alin (2)
din P100-1/2006 conform scrisoare INCERC nr. 1123/01.06.2007.
Institutul National de Cercetare INCERC Bucuresti a reafirmat comportarea de saiba
rigida a planseului Porotherm in cadrul scrisorii nr.504/24.09.2014: „...planseul ceramic tip
Porotherm poate sa fie considerat planseu rigid in plan orizontal, conform art. 8.4.1
.(7) din
P100-1/2013.”
Referitor la comportarea ca diafragma orizontala rigida, care poate transmite la
elementele structurale verticale incarcarile orizontale din seisme, se poate spune ca, din
punct de vedere constructiv planseul Porotherm satisface toate cerintele prevazute de SR
EN 15037-1:2008 si anume ( se vor consulta piesele desenate anexate Indrumatorului):
- grosimile suprabetonarii de 5-6cm (cum sunt mentionate in raportul INCERC) sunt
peste cele minime specificate in Anexa B a SR EN 15037-1:2008 la pct B2.3. – respectiv
grosimea suprabetonarii sa fie mai mare de 30mm in cazurile in care rezistenta la
strapungere din incovoiere a blocurilor este mai mare de 2.5kN ( valoarea acestei rezistente,
declarata de producator si verificata prin incercari la INCERC, este de 4kN) – vezi pct. II.2.2.
de mai jos.
- suprabetonarea este armata cu plase sudate Ø6/100 – Ø6/100mm (sau, in varianta
Ø8/200 – Ø8/200mm) ceea ce inseamna o arie de armatura de 2.83cm2/m (respectiv
2.0
cm2/m) fata de armarea minima prevazuta in SR EN 15037-1:2008 Anexa G – 1.4cm2/m
armatura perpendiculara pe grinzi, in zone seismice cu risc ridicat.
- armatura din campul suprabetonarii este complet ancorata pe reazeme (grinzi sau
pereti) fie prin prevederea unor bare suplimentare cu sectiune echivalenta in cazul armarii cu
plase sudate, fie prin ancorarea barelor independente cu ciocuri pe reazeme. – Anexa G
pct.G1.
Avand in vedere ca o grosime a suprabetonarii de 4cm face dificila realizarea
acoperirilor armaturilor cu beton, intrucat ancorarea cu calareti pe reazeme mareste numarul
de suprapuneri pe cele doua directii la intersectiile de grinzi si pereti, este recomandat ca
grosimea minima a suprabetonarii deasupra blocurilor ceramice sa fie de 6cm.
(2)
Planseul Porotherm conform prevederilor STAS 10107-3/90, este un planseu cu
nervuri dese, cu rezemare pe o singura directie.
Conform prevederilor aceluiasi STAS:
-
planseele cu nervuri dese pot fi utilizate cand incarcarile t
emporare sunt uniform
distribuite sau asimilabile cu acestea si se aplica static, iar valoarea de exploatare a acestor
12
incarcari este cel mult egala cu 1,5 x valoarea incarcarii permanente; din tabelul 2 de mai jos
rezulta ca greutatea proprie a planseului variaza, (in cazul grosimii suprabetonarii de 6cm)
de la 3.1 la 3.8kN/m2 , ceea ce inseamna o incarcare utila maxima de cca. 4.6 – 5.7 kN/m2.
-
nu este recomandata utilizarea planseelor cu nervuri dese in cazul celor solicitate
de incarcari concentrate mai mari de 3KN, de incarcari mobile, sau aplicate dinamic pe
placa.
II.3 Tipuri de elemente utilizate la planseele Porotherm
II.3.1 Grinzile precomprimate Porotherm
(1) Grinzile Porotherm sunt grinzi prefabricate din beton precomprimat, cu armatura
prentinsa, in invelis ceramic (elemente ceramice speciale tip T250), dispuse ca nervuri
dese, la interax de 45cm sau 60cm, in functie de tipul blocului ceramic Porotherm.
(2) Grinzile reazema pe o lungime de cel putin 125mm, pe pe
retii sau grinzile structurii;
exista si posibilitatea rezemarii indirecte prin intermediul unor carcase din otel beton
inglobate in betonul de monolitizare din nervuri; in acest caz capetele grinzilor
precomprimate vor fi incastrate intr-o zona monolita a carei latime va fi dimensionata
conform prevederilor SR EN 15037-1:2008 – anexa D – vezi cap. III.6.
(3) Lungimile de fabricatie sunt intre 1.75m si 7,25m cu variatia lungimii cu un modul de
25cm. (vezi tabelul 1 de mai jos).
b x h = 120 mm x 65 mm
Fig. 2 - Grinda prefabricata planseu Porotherm
Dimensiuni (sectiune bxh)
120mm x 65mm
Lungimea de fabricatie
1.75 ÷ 7,25 m
Dimensiunea modulului de lungime de fabricatie
25 cm
Greutatea
16 kg/ml
13
(4) Caracteristicile materiarelor din care sunt realizate grinzile Porotherm, conform fiselor
tehnice ale producatorului, si conform datelor din dosarele tehnice puse la dispozitie de
beneficiar sunt :
Armatura pretensionata a grinzii conform ŐNORM 4258-ST180/200 - productie
Au
stria - (se poate asimila cu armatura din stardardul romanesc ST 009-2011) :
- toroane din sarma pentru beton precomprimat Ø2,5mm:
= 1960 N/mm2
- cu rezistenta la intindere
fpk
- limita de elasticitate conventionala la 0.1%
fp0.1k = 1765 N/mm2
- rezistenta de calcul la tractiune
fpd
= 1500 N/mm2
Conectori otel BSH 55.50 conform MSZ 339 - productie Ungaria:
- bare de otel beton Ø 4,2 mm:
= 560 N/mm2
- rezistenta la intindere
ft
- limita de elasticitate de 0.2%
f0.2k = 500 N/mm2
- rezistenta de calcul la tractiune
fywd = 420N/mm2
Beton element prefabricat clasa C 30/37- conform SR EN 206-1- productie Ungaria, (se
poate asimila cu betonul de clasa C30/37 din norma romaneasca NE 012/1-2007 si EC2)
fck,cil =30N/mm2
fck,cub=37N/mm2
fcd
Fig. 3
=20 N/mm2
Ajustarea lungimii grinzii este permisa numai
prin sectionare cu disc diamantat, prin scurtarea cu
cate max. 10 cm din capetele grinzii
(5) In acceptia SR EN 15037-1:2008 grinzile precomprimate Porotherm sunt grinzi non
auto
portante (vezi cap. I.3), acestea asigurand capacitatea de rezistenta finala a
planseului, impreuna cu betonul monolit turnat in situ.
(6) Caracteristicile dimensionale si greutatile grinzilor sunt prezentate in tabelul 1 de mai jos
(s-a pastrat notarea furnizorului pentru fiecare tipodimensiune F175 ÷ F725).
14
Tabel 1 - Caracteristicile grinzilor precomprimate (declarate de producator)
Distanta dintre pereti
Numărul
toroanelor
Numărul
conectorilor
Greutate totala
grinda
F175
cm
175
cm
150
buc
5
buc
7
kg/buc
28
F200
200
175
5
7
32
F225
225
200
5
7
36
F250
250
225
5
7
40
F275
275
250
5
7
44
F300
300
275
6
7
48
F325
325
300
7
7
52
F350
350
325
8
7
56
F375
375
350
9
9
60
F400
400
375
10
9
64
F425
425
400
12
9
68
F450
450
425
13
9
72
F475
475
450
14
11
76
F500
500
475
16
12
80
F525
525
500
17
12
84
F550
550
525
17
14
88
F575
575
550
19
14
92
F600
600
575
19
12
96
F625
625
600
19
15
100
F650
650
625
19
14
104
F675
675
650
19
14
108
F700
700
675
19
16
112
F725
725
700
19
16
116
Denumirea
Lungimea
(7) In functie de valorile incarcarilor de calcul si de necesarul de capacitate de rezistenta,
planseele pot fi realizate in sistem cu grinzi simple sau cu grinzi duble – figura 4.
Se pot utiliza grinzi duble, sau chiar triple, si in cazul unui planseu realizat curent cu
grinzi simple, pentru intarirea locala, in zonele cu incarcari sporite (de. ex sub peretii
despartitori) sau pentru bordarea unor goluri mari de instalatii.
15
Legenda:
1. Bloc ceramic Porotherm60(45)
2. Grinda prefabricata din beton precomprimat Porotherm
3. Suprabetonare C20/25
a) structura simpla de grinzi
b) structura dubla de grinzi
Figura 4 – Dispunerea grinzilor Porotherm in structura simpla sau dubla
(8) Dispunerea conectorilor in lungul grinzilor, conform fiselor tehnice ale produsului, este
prezentata in Figura 5a si Figura 5b de mai jos.
16
F
igura 5a – Dispunerea conectorilor in lungul grinzilor Porotherm (F175 – F425)
17
Figura 5b – Dispunerea conectorilor in lungul grinzilor Porotherm (F450 – F725)
18
II.3.2 Blocurile Porotherm pentru plansee
(1) Blocurile pentru plansee sunt blocuri ceramice cu goluri orizontale cu forma apropiata de
un paralelipiped dreptunghic, sectiunea transversala fiind apropiata de cea a unui trapez
isoscel.
(2) In sistemul planseu ceramic Porotherm blocurile ceramice Porotherm 45 si Porotherm 60
sunt considerate in calcul ca fiind semirezistente (vezi cap. I.3) – nu se considera in calcul
contributia talpii superioare a acestora la sectiunile active ale nervurilor planseului.
(3) Mai jos sunt prezentate caracteristicile dimensionale si tehnice ale celor doua tipuri de
blocuri.
Fig. 6 - Bloc ceramic pentru planseu Porotherm 45
Dimensiuni
250 x 370 x 170 mm
Distanta interax intre grinzile precomprimate
45 cm
Greutate
11 kg/buc
Forta medie de rupere la incovoiere
5.5 kN
Cond
uctivitate termica λ ( W/m K)
0.51
Rezistenta la transfer termic R (m2K/W)
0.34
Coeficient de absorbtie fonica
48.5 dB
Densitate aparenta
max 700 kg/mc
Fig. 7 - Bloc ceramic pentru planseu Porotherm 60
Dimensiuni
250 x 520 x 170 mm
Distanta interax intre grinzile precomprimate
60 cm
Greutate
15 kg/buc
Forta medie de rupere la incovoiere
4.5 kN
Conductivitate termica λ ( W/m K)
0.51
Rezistenta la transfer termic R (m2K/W)
0.34
Coeficient de absorbtie fonica
48.5 dB
Densitate aparenta
;
19
max 700 kg/mc
III. ELEMENTE PENTRU PROIECTAREA SI CALCULUL PLANSEELEOR POROTHERM
III.1. CARACTERISITICILE GENERALE ALE PLANSEULUI
Caracteristicile generale geometrice, fizice si consumurile specifice de materiale pentru
grosimi ale suprabetonarii de 4cm si de 6cm, sunt prezentate mai jos in Tabelul 2.
Valorile din tabel sunt conform specificatiilor tehnice din documentele WIENERBERGER.
TABELUL 2 - Date tehnice generale pentru planseul Porotherm consumuri specifice de mat
eriale
Datele geometrice, cantitative, fizice si constructive ale planseului
Structura grinzi
Structura simpla de grinzi
Structura dubla de grinzi
Grosimea
planseului
cm
21
21
23
23
21
21
23
23
Grosimea
suprabetonarii
cm
4
4
6
6
4
4
6
6
Distanta interax
intre grinzi le
Porotherm
cm
45
60
45
60
45
60
45
60
Consum specific
grinzi
ml/m
2,22
1,67
2,22
1,67
3,51
2,78
3,51
2,78
Consum specific
blocuri ceramice
buc/m2
8,89
6,67
8,89
6,67
7,02
5,56
7,02
5,56
Consum specific
beton monolit
l/m
63
57
83
77
81
73
101
93
kN/m2
2,8
2,6
3,3
3,1
3,3
3,0
3,8
3,5
Rf
m2 K/W
0,293
0,310
0,307
0,325
0,255
0,276
0,269
0,290
Permeabilitate la
vapori
δ
10-9 Kg/
msPa
0,0269
0,0279
0,0242
0,0250
0,0233
0,0249
0,0213
0,0256
Coeficienti de
difuzie de vapori
µ
-
6,17
5,95
6,87
6,64
7,12
6,67
7,79
7,38
Greutatea
planseului turnat
monolit (umed)
Rezistenta la
transfer termic
2
2
20
III.2 IPOTEZE DE CALCUL
(a) Ipotezele de calcul pentru calculul planseelor Porotherm sunt cele mentionate in STAS
10107/3-90 – Plansee cu nervuri dese din beton armat si beton precomprimat.
(b) Conform STAS-ului :
- la planseele cu nervuri dispuse pe o singura directie, nervurile se calculeaza ca grinzi
obisnuite din beton armat sau beton precomprimat (indiferent de tipul de structura in
care sunt prevazute).
- dimensionarea nervurilor se face considerand ca sunt simplu rezemate;
- de regula, in calculul planseelor cu corpuri de umplutura nu se ia in considerare aportul
corpurilor de umplutura si a eventualelor monolitizari intre nervuri si corpurile de umplutura;
- calculul la forta taietoare se poate face asimiland aria portiunii active a corpului de
umplutura cu o arie echivalenta de beton, de aceeasi clasa cu cea prevazuta in nervuri
dedusa prin inmultirea cu raportul rezistentelor;
- calculul la starea limita de deformatii se poate face asimiland aria portiunii active a
corpului de umplutura cu o arie
echivalenta de beton de aceeasi clasa cu cea prevazuta in
nervuri prin inmultirea cu raportul modulilor de elasticitate.
In cazul planseelor Porotherm nu se va lua in calcul la nici una dintre verificari
aria nervurilor corpului de umplutura; avand in vedere grosimile mici ale nervurilor
aportul acestora va fi nesemnificativ in raport cu aportul betonului si armaturii.
Totodata blocurile Porotherm sunt considerate in calcul ca blocuri semirezistente
(vezi pct. I.3.5 si II.3.2), astfel ca talpa superioara a acestora nu poate fi considerata ca
talpa comprimata in sistemul final al planseului.
In cazuri particulare, de exemplu cand grinzile Porotherm ies in consola peste
reazemele marginale pentru a sustine balcoane, se poate avea in vedere si o schema de
rezemare cu continuitate pe unul dintre reazeme. Armatura pentru preluarea momentelor
negative se va dispune in nervuri si/sau in suprabetonare si se va dimensiona ca pentru o
grinda din beton armat fara a tine seama de aportul grinzilo
r Porotherm.
III.3 CALCULUL INCARCARILOR
Pe planseu pot actiona urmatoarele tipuri de incarcari:
1. incarcari permanente datorate greutatilor proprii ale: suprabetonarii armate, blocurilor
ceramice Porotherm, grinzilor precomprimate Porotherm, tencuielii de la partea
inferioara a planseului si straturilor pardoselilor;
2. incarcari utile datorate procesului de exploatare a cladirilor ;
21
3. incarcari temporare datorate peretilor despartitori nestructurali care sprijina pe
planseu.
Pentru calculul planseului se folosesc valorile de calcul ale incarcarilor obtinute prin
inmultirea valorilor normate cu coeficientii incarcarilor ni.
Incarcarea permanenta normata, uniform distribuita, pe planseu se calculeaza cu relatia:
gn =
n
∑d
i
×γi
; [daN/m2]
(1)
i =1
unde :
di – grosimea stratului component al planseului in m ;
γi – greutatea tehnica a materialului din care este realizat stratul respectiv, in daN/m3.
Incarcarea utila normata (datorata procesului de expoatare) est
e in functie de
destinatia constructiei (de ex. de 150 daN/m2 in incaperile de locuit, de 300 daN/m2 in casa
scarii si 200 daN/m2 la balcoane, etc). Valoarea normata, uniform distribuita, a acestei
incarcari nu poate depasi 1.5 x greutatea proprie, uniform distribuita, a planseului
(vezi Tabelul 2).
Incarcarea temporara normata datorata peretilor despartitori se calculeaza mai intai ca o
incarcare totala, in daN, cu relatia :
G n = dp x hp x lp x γp + 2 x dt x hp x lp x γt ; [daN]
pd
(2)
Unde :
dp – grosimea peretelui despartitor (m) ;
hp – inaltimea peretelui despartitor (m) ;
lp – lungimea peretelui despartitor, in plan, aferenta zonei de planseu calculata (m) ;
γp – greutatea tehnica a materialului din care este realizat peretele despartitor in daN/m3 ;
dt - grosimea tencuielii peretelui despartitor (m) ;
γt – greutatea tehnica a tencuielii peretelui despartitor in daN/m3 .
Aceasta incarcare totala se transforma in incarcare uniform distribuita pe m2 de planseu cu
r
elatia :
g
n
pd
=
Pn
pd
S
;[daN/m2]
(3)
placa
unde S placa – suprafata zonei de planseu calculata pe care reazema peretele despartitor.
22
In cazul in care un
perete despartitor este dispus paralel cu grinzile Porotherm,
greutatea acestuia se repartizeaza ca o incarcare uniform distribuita, in daN/ml la grinda
(sau grinzile adiacente) pe care acesta reazema:
g
n
pd
=
Pn
pd
l
; [daN/m ]
(4)
grinda
Incarcarea de calcul datorata peretilor despartitori se calculeaza mai intai ca o incarcare
totala in daN cu relatia :
G c = n x (dp x hp x lp x γp + 2 x dt x hp x lp x γt) [daN]
pd
(5)
unde :
n
- coeficientul gruparii de incarcari
Aceasta incarcare totala se transforma in incarcare uniform distribuita pe m2 de planseu sau
pe metru liniar de grinda ca si in cazul incarcarilor normate.
III.3.1 Exemplu de calcul a incarcarilor uniform distribuite pe plansee si pe grinzile
planseelor
Caz A : (fara perete despartitor)
Element
Tencuiala
gn( daN/m2)
gc( daN/m2)
n
28.5
1,35
38.5
150.0
1,35
202,5
76.0
1,35
102,6
8.0
1,35
10.8
119.0
1,35
160,7
150.0
1,50
225.0
-
-
-
0.015x1900
Suprabetonare din
beton armat
0.06x2500
Sapa
0.04x1900
Parchet
0.01x800
Corpuri ceramice
700x0.17
Utila
Perete despartitor
Total
531.5
740.1
Coeficientii incarcarilor s-au considerat conform Codului CR0-2012 – “Bazele proiectarii
constructiilor”.
23
Incarcarea din planseu aferenta unei grinzi se calculeaza inmultind valoarea de calcul a
incarcarii din planseu in daN/m2 cu distanta dintre doua grinzi, respectiv 0.45m sau 0.60m.
qc (daN/m) = greutate grinda (valoare de calcul) + incarcare din planseu (valoare de calcul)
Rezulta:
qc, planseu = gc,planseu(daN/m2) x d = 740.1 x 0,45 = 333.0 daN/m (la planseul cu blocuri PTH 45)
sau
qc, planseu = gc,planseu(daN/m2) x d = 740.1 x 0,60 = 444.0 daN/m (la planseul cu blocuri PTH 60)
gc, grinda = 1.35(gn + gs)
unde :
gn = greutatea grinzii Porotherm – 16 daN/m
gs = greutatea suprabetonarii grinzii Porother
m (exclusiv grosimea suprabetonarii curente
deasupra blocurilor ceramice – dispunere simpla de grinzi) – 28 daN/m
Rezulta:
gc, grinda = 1.35(gn + gs) = 1.35(16+28) = 60 daN/m
si
qc = 333.0 + 60.0 = 393 daN/m = 3.93 kN/m (pentru distanta intre grinzi de 45cm)
sau
qc = 444.0 + 60.0 = 504 daN/m =5.04 kN/m (pentru distanta intre grinzi de 60cm)
Caz B : (cu perete despartitor)
Element
Tencuiala
qn( daN/m2)
qc( daN/m2)
n
28.5
1,35
38.5
150.0
1,35
202,5
76.0
1,35
102,6
0.015x1900
Suprabetonare din
beton armat
0.06x2500
Sapa
0.04x1900
24
Parchet
8.0
1,35
10.8
119.0
1,35
160.7
150.0
1,5
225.0
80*
1,05
84.0
0.01x800
Corpuri ceramice
700x0.17
Utila
Perete despartitor
Total
611.5
824.1
* valoare orientativa ce se calculeaza conform relatiior de mai sus
Coeficientii incarcarilor s-au considerat conform Codului CR0-2012 – “Bazele proiectarii
structurilor in constructii”.
Incarcarea din planseu aferenta unei grinzi se calculeaza inmultind valoarea de calcul
a
incarcarii din planseu in daN/m2 cu distanta dintre doua grinzi., respectiv 0.45m sau 0.60m.
qc (daN/m) = greutate grinda (valoare de calcul) + incarcare din planseu (valoare de calcul)
qc, planseu = qc,planseu(daN/m2) x d = 824.1 x 0,45 = 370.9 daN/m (la planseul cu blocuri
Porotherm45)
sau
qc, planseu = qc,planseu(daN/m2) x d = 824.1 x 0,60 = 494.5 daN/m (la planseul cu blocuri
Porotherm60)
gc, grinda = 1.35(gn + gs)
unde :
gn = greutatea grinzii Porotherm – 16 daN/m
gs = greutatea suprabetonarii grinzii Porotherm (exclusiv grosimea suprabetonarii curente
deasupra blocurilor ceremice – dispunere simpla de grinzi ) – 28 daN/m
gc, grinda = 1.35(gn + gs) = 1.35(16+28) = 60 daN/m
si
qc = 370.9 + 60.0 = 430.9 daN/m = 4.31 kN/m (pentru distanta intre grinzi de 45cm)
sau
qc = 494.5 + 60.0 = 554.5 daN/m = 5.55 kN/m (pentru distanta intre grinzi de 60cm)
25
III.4 VERIFICAREA SECTIUNII GRINZILOR POROTHERM LA INCOVOIERE
Pentru verificarea sectiunii grinzilor Porotherm la incovoiere s
e pot utiliza tabelele cu
valorile capacitatilor de rezistenta MH si/sau qH, calculate si verificate prin incercari de
laborator la producator, in Ungaria. – vezi tabelul 3 de mai jos.
Aceste valori insa, sunt date pentru cazurile particulare experimentate, cu grinzi
prefabricate executate in Ungaria si cu beton de suprabetonare clasa C16/20. Avand
in vedere ca SR EN 15037-1 accepta pentru suprabetonare doar beton de clasa
minima C20/25, pot fi folosite numai pentru verificari rapide, acoperitoare.
Lungimile de calcul pentru calculul eforturilor se considera, conform precizarilor din
anexa E la SR EN 15037-1:2008, cap. E1:
L=L0+5cm
Unde L0 este distanta intre fetele reazemelor (grinzi sau pereti).
Pentru exemplul de incarcari de mai sus de la cap III.3.1 vom avea:
-
Cazul A (pentru distatanta intre grinzi de 60cm)
Lungimea de calcul l=2.55 m
504x2.55 2
qc × l 2
=
= 409.6 daNm = 4.10 kNm ≤ MH = 7,1 kNm (vezi tabelul 3)
8
8
Mc =
-
Cazul B (pentru distanta intre grinzi de 60cm)
Lungimea de calcul l=4.55 m
Mc =
555x4.55 2
qc × l 2
=
= 1436.2 daNm = 14.40 kNm ≤ MH = 19.2 kNm (vezi tabelul 3)
8
8
Vom verifica aceasta relatie si pentru lungimea maxima a grinzilor precomprimate
Porotherm – grinda F725, pentru care lungimea de calcul este L=7.05 m (cu incarcare
uniform distribuita corespunzator cazului B).
Mc =
555x7.05 2
qc × l 2
=
= 3448 daNm = 34.50 kNm > MH = 25.6 kNm (vezi tabelul 3)
8
8
Rezulta ca este necesara utilizarea structurii duble de grinzi:
In acest caz:
qc, planseu = qc,planseu(daN/m2) x d = 824.1 x 0,72 = 593.4 daN/m
gc, grinda = 1.35(2gn + 2gs) = 1.35(2x16+2x28) = 119 daN/m
qc = 593.4 + 119 = 712.4 daN/m = 7.13 kN/m (pentru distanta intre grinzi de 60cm)
Mc =
712.4x7.05 2
qc × l 2
=
= 4426.0 daNm = 44.30 kNm ≤ MH = 48.90 kNm (vezi tabelul 3)
8
8
26
In cazurile in care la verificare rezulta ca nu este satisfacuta relatia Mc
ea mai exacta conform relatiilor din SR EN 15037-1, cu beton de clasa C20/25 in
suprabetonare.
Intrucat in tabelul 3 se dau valorile capacitatilor de rezistenta ale nervurilor planseului
numai pentru suprabetonari de 4cm si 6 cm, pentru o valoare mai mare a grosimii
suprabetonarii, capacitatea de rezistenta la incovoiere se va calcula cu relatia din SR
EN15037-1 Anexa E:
MRd =
cu
FA=npFpk
1
1 FA
FA d −
γR
2 b eff fcd
[Nmm]
(6)
[N]
(7)
unde:
γR
este coeficientul global de siguranta pentru SLU (
d
γR
= 1,10)
este distanta de la centrul de greutate a fortei FA la limita superioara a talpii
(zonei) comprimate - in mm;
beff
este latimea activa efectiva a zonei comprimate a sectiunii de calcul, definita ca
distanta intre axele latimii blocurilor de o parte si de alta a grinzii, sau a grinzilor
Porotherm;
fcd
este rezistenta de calcul la compresiune a betonului suprabetonarii din zona
comprimata a planseului compozit, pentru SLU, in MPa
n
p
este numarul de toroane (sarme) active pretensionate din grinda prefabricata
Fpk
este forta de rupere garantata pentru toroanele pretensionate, in N
Valorile capacitatilor de rezistenta prezentate in tabelul 3 sunt confirmate in RAPORTUL
DE EXPERTIZA TEHNICA nr. T-156/1998 al ICCC SA UNGARIA (similar INCERC
Romania).
Din declaratiile producatorului din Ungaria rezulta ca, la grinzile cu lungimi mai mici
decat 3.0m (F175-F275), chiar daca la experimentari, grinzile au fost prevazute cu cate 5
sarme preintinse Ø2.5mm, in mod practic, aceste grinzi se executa cu cate 6 sarme, fara
insa a se modifica si capacitatile de rezistenta (datorita efectului defavorabil al lungimilor
mici, asupra pierderilor de tensiune in sarmele preintinse, dupa transfer).
27
TABELUL 3 – CAPACITATI DE REZISTENTA LA INCOVOIERE
Structura
recomandata
Structura simpla de grinzi
Lungimea grinzii
Distanta intre
pereti
Greutate totala
grinda
Numarul
toroanelor
Numarul
conectorilor
4 cm beton
monolit
MH
qH
cm
cm
Kg/buc
buc
buc
kNm
kN/m
175
150
28
5
7
6,4
9.0
200
175
32
5
7
6,4
225
200
36
5
7
6,4
250
225
40
5
7
275
250
44
5
7
300
275
48
6
325
300
52
7
350
325
56
375
350
60
400
375
425
400
450
475
60 cm
45 cm
Distanta interax
grinzi
4
6
4
6
cm cm cm cm
Grosime
suprabetonare
6 cm beton
monolit
Structura dubla de grinzi
4 cm beton
monolit
6 cm beton
monolit
BETON MONOLIT:C16/20
qH
MH
qH
MH
qH
kN/m
kNm
kN/m
kNm
kN/m
7,1
10.0
12,6
17,8
14,1
19,9
9.0
7,1
10.0
12,6
17,8
14,1
19,9
9.0
7,1
10.0
12,6
17,8
14,1
19,9
6,4
9,0
7,1
10,0
12,6
17,8
14,1
19,9
6,4
7,4
7,1
8,2
12,6
14,6
14,1
16,3
7
7,6
7,3
8.5
8,2
15,0
14,5
16,8
16,2
7
8,9
7,2
9,9
8,1
17,4
14,2
19,5
15,9
8
7
10,1
7,1
11,2
7,9
19,7
13,8
22,0
15,5
9
9
11,3
6,9
12,6
7,7
22,0
13,4
24,6
15,0
64
10
9
12,5
6,6
13,9
7,4
24,3
12,9
27,2
14,5
68
12
9
14,8
7,0
16,6
7,8
28,7
13,5
32,
2
15,2
425
72
13
9
16,0
6,7
17,9
7,5
30,9
12,9
34,7
14,5
450
76
14
11
17,2
6,4
19,2
7,2
33,0
12,5
37,1
13,9
500
475
80
16
12
19,4
6,5
21,8
7,4
37,2
12,5
41,9
14,1
525
500
84
17
12
20,6
6,3
23,1
7,0
39,3
12,0
44,3
13,5
550
525
88
17
14
20,6
5,7
23,1
6,4
39,3
10,9
44,3
12,3
575
550
92
19
14
22,8
5,8
25,6
6,5
41,2
10,4
48,9
12,1
600
575
96
19
12
22,8
5,3
25,6
5,9
41,2
9,5
48,9
11,3
625
600
100
19
15
22,8
4,9
25,6
5,5
41,2
8,8
48,9
10,4
650
625
104
19
14
22,8
4,5
25,6
5,0
41,2
8,1
48,9
9,6
675
650
108
19
14
22,8
4,2
25,6
4,7
41,2
7,5
48,9
8,8
700
675
112
19
16
22,8
3,9
25,6
4,3
41,2
7,0
48,9
8,3
725
700
116
19
16
22,8
3,6
25,6
4,0
41,2
6,5
48,9
7,7
**
**
**
**
MH
kNm
Pentru valorile deschiderilor corespunzatoare coloanelor marcate cu ** se recomanda utilizarea structurii duble
de grinzi precomprimate Porotherm.
MH = moment maxim cap
abil corespunzator incarcarii limita de exploatare
qH = incarcarea limita asociata momentului maxim capabil
Pentru calcule acoperitoare, avand in vedere ca marirea grosimii suprabetonarii
conduce la o marire proportionala a bratului de parghie a fortei de precomprimare (la
aceeasi valoare a latimii efective a zonei comprimate si aceeasi clasa a betonului),
determinarea capacitatii de rezistenta se poate face, utilizand valorile din Tabelul 3,
multiplicate cu raportul inaltimilor nervurilor.
De exemplu, pentru grinzile cu 19 sarme de precomprimare F575÷F725 cresterea
grosimii suprabetonarii cu 2cm, de la 6cm la 8cm conduce la crestera inaltimii totale a
nervurii de la 23cm la 25 cm si deci, la o capacitate de rezistenta marita astfel:
28
MH,8 = MH,6 x h8/h6 = 25,6x 25/23 = 27.8 KNm (pentru structura simpla de grinzi)
MH,8 = MH,6 x h8/h6 = 48,9x 25/23 = 53.2 KNm (pentru structura dubla de grinzi)
In fig.8 se arata, conform precizarilor furnizorului grinzilor Porotherm, modul de
dispu
nere a sarmelor la grinzile cu 19 sarme – F575 ÷ F725.
Fig. 8 – Detaliu sectiune grinda Porotherm –
dispunere armatura preintinsa la grinzile F575 ÷ 725
Fig. 9 – Detaliu sectiune planseu cu structura dubla de grinzi si suprabetonare 8cm
Conform precizarilor producatorului, otelul de precomprimare este caracterizat prin
urmatoarele rezistente:
- rezistenta la intindere – valoare specificata - fpk = 1960 N/mm2
- limita de elasticitate conventionala la 0.1% - fp0.1k = 1765 N/mm2
29
Calculam capacitatea de rezistenta la incovoiere cu relatia (6) de mai sus:
FA=npFpk
Fpk = apxfp0.1k/γs = 4.91x1765/1.15 = 7536 N
ap = aria unei sarme de precomprimare Ф2.5 mm;
ap=4.91 mm2
γs = 1.15 – coeficient partial de siguranta pentru armaturi pretensionate conform SR EN
1992-1-1:2004 – tab 2.1N
FA = npFpk = 2x19x7536 = 286 368 N
beff = 720 mm
fcd = fck / γc = 20/1.5 = 13.3 N/mm2 (pt. beton C20/25)
γc = 1.5 – coeficient partial de siguranta pentru beton conform SR EN 1992-1-1:
2004 –
tab 2.1N
d = 222 mm (vezi fig. 9)
Inaltimea zonei comprimate va fi:
yc = FA/(beffxfcd) = 286 368/(720x13.3) = 29.90 mm;
MRd = (286 368/1.1)(222-29.9/2) = 53 902 267 Nmm = 53.9 kNm (valoare apropiata de
cea calculata mai sus, prin extrapolarea valorilor din tabelul 3 cu raportul inaltimilor
nervurilor - 53.2 kNm)
Desi nerecomandate, exista si cazuri in care grinzile Porotherm sunt rezemate continuu
peste centurile sau grinzile exterioare si ies in consola pentru a sustine balcoane. In aceste
cazuri se va prevedea ca structura planseului sa se realizeze fie cu blocuri Porotherm45 in
structura simpla, fie cu blocuri Porotherm 60 in structura dubla (vezi detaliul Z04e2 din cap.
V – piese desenate). Armatura pentru preluarea momentelor negative pe reazem va fi
dimensionata fara a lua in considerare aportul grinzilor Porotherm. Sectiunile de calcul pot fi
conform figurilor de mai jos:
30
III.5 VERIFICAREA SECTIUNII GRINZILOR POROTHERM LA FORTA TAIETOARE
Verificarea sectiunii gr
inzilor Porotherm la forta taietoare se face conform prevederilor
Anexei E din SR EN 15037-1:2008 pct. E5.
Nu este necesara armatura inclinata pentru forta taietoare daca valoarea de calcul a
efortului unitar de lunecare in sectiunea considerata satisface relatia:
τsd = VSd /bZ ≤ 0.03fck
[N/mm2]
(8)
unde:
VSd = forta taietoare de calcul in sectiunea verificata – [N]
τSd = efortul unitar de lunecare de calcul in MPa
[1MPa = 1N/mm2]
b = latimea sectiunii grinzii la nivelul considerat (in cazul nostru 100 mm pentru structura
simpla de grinzi);
z = bratul de parghie al cuplului de forte interioare la starea limita de rezistenta (SLU); in
cazul nervurilor compozite cum sunt cele corespunzatoare planseului Porotherm bratul de
parghie z se calculeaza cu relatia:
z=Ii/S
[mm]
(9)
Ii = momentul de inertie al sectiunii ideale de beton (vezi figurile 10 – 12; 14-16) - [mm4];
S= momentul static calculat pentru nivelul de verificare considerat – [mm3];
Se considera doua niveluri
la care se face verificarea si anume – centrul de
greutate al sectiunii ideale de beton si suprafata de contact intre betonul precomprimat din
grinzile Porotherm si betonul monolit al nervurii - vezi figurile 13 si 17.
fck = rezistenta caracteristica la compresiune a betonului suprabetonarii, turnat in situ, la
nivelul considerat in MPa.
In figurile 11 si 12, respectiv 15 si 16 ariile ideale ale talpilor inferioare ale sectiunii
ideale se calculeaza astfel:
At,i = 2800(fck,p/fck,s) +(np Ap)fpk/ fck,s) [mm2]
(10)
unde:
2800 = aria sectiunii de beton C30/37 din grinda Porotherm [mm2]
fck,p = rezistenta caracteristica a betonului C30/37 din grinda Porotherm – [N/mm2] ;
fck,s = rezistenta caracteristica a betonului monolit din suprabetonare - [N/mm2];
np
= numarul toroanelor (sarmelor) de otel (ŐNORM 4258-180/200) corespunzator grinzii
respective – vezi Tabelul 3;
Ap
= aria unui toron (sarma) – [mm2];
31
fpk
= efortul unitar axial corespunzator fortei de intindere garant
ata pentru toroanele
(sarmele pretensionate), in - [N/mm2]
Avand ariile At,i [mm2] se pot determina latimile talpilor inferioare ale sectiunii
ideale:
Bi = At,i/40
[mm]
(11)
Fiind determinate dimensiunile geometrice ale sectiunii ideale de beton se pot
determina pozitia centrului de greutate yG si valorile momentelor de inertie si momentelor
statice pentru sectiunile de verificare (vezi Figura 13 si 17).
yG= (ΣAiyi)/ ΣAi
[mm]
(12)
Ii= (ΣA(i)y2G(i)) +Σ A(i)h(i) 2 /12
[mm4]
(13)
S1-1 = A t,i (190-yG) + 50(170 - yG)2
[mm3]
(14)
S2-2 = 20 A t,i
[mm3]
(15)
si in continuare valorile bratului de parghie z:
z1-1 = Ii/S1-1
[mm]
(16)
z2-2 = Ii/S2-2
[mm]
(17)
τsd,1-1 = VSd /100 z1-1
[N/mm2]
(18)
τsd,2-2 = VSd /100 z2-2
[N/mm2]
(19)
si valorile τsd (N/mm2):
Valorile de calcul, VSd, ale fortelor taietoare se pot determina fie manual, considerand
incarcarile aferente unei grinzi (vezi cap.III.3), fie printr-un program de calcul automat, in
care, planseul este mode
lat ca o retea de grinzi paralele, simplu rezemate, cu caracteristicile
geometrice ale sectiunilor ideale de beton.
Dimensiunile sectiunilor reale si a celor ideale de beton pentru structura simpla de
grinzi sunt aratate in figurile 10-13 de mai jos.
32
33
Dimensiunile sectiunilor reale si a celor ideale de beton pentru structura dubla de
grinzi sunt aratate in figurile 14-17 de mai jos.
34
In cazurile in care se verifica relatia de mai sus,
τsd<
0.03fck, armatura pentru forta
taietoare (constituita in cazul nostru de conectorii grinzilor Porotherm) este dispusa
constructiv, la distantele prevazute de furnizor.
Daca
τsd >
0.03fck este necesara armatura inclinata pentru forta taietoare, care va fi
ancorata corespunzator de o parte si de alta a sectiunii verificate.
Aceasta armatura se dimensioneaza conform prevederilor pct.6.2.3. din SR EN 1992
1-1:2004 si se dispune pe lungimea pe care nu este satisfacuta relatia de verificare.
Pentru cazul planseului cu structura si
mpla de grinzi cu deschiderea de calcul
de 4.55 m, cu blocuri Porotherm 60 (vezi fig. 11) conform algoritmului de calcul prezentat
mai sus, vom avea :
VSd = (4.55x555)/2 = 1262.6daN = 12 626 N
At,i = 2800(fck,p/fck,s) +(np Ap)fpk/ fck,s)
35
At,i =2800(30/20) +(14x 4.91)1960/20 = 4200+6736= 10936 [mm2]
Bi = At,i/40 = 10936/40 = 273
[mm]
yG= (ΣAiyi)/ ΣAi
[mm]
ΣAi = 600x60+110x100+10936 = 57936 [mm2]
ΣAiyi = 36000x30+11000x115+10936x190 = 4 422 840
[mm3]
yG= 4 422 840 /57936= 76
[mm]
2
Ii= (ΣA(i)y
G(i)) +Σ
2
[mm4]
A(i)h(i) /12
ΣA(i)y2G(i) = 36 000x(76-30)2 + 11000x(115-76)2 + 10936x(190-76)2 =
76 176 000 + 16 731 000 + 142 124 256 = 235 031 256
[mm4]
ΣA(i)h(i)2/12 = 36000x602/12 + 11000x1102/12 + 10936x402/12 =
10 800 000 + 11 091 667 + 1 458 133 = 23 349 800
[mm4]
Ii = 235 031 256 + 23 349 800 = 258 381 056
[mm4]
S1-1=At,i(190-yG) +100(170- yG)2/2
[mm3]
S1-1=10936 (190-76) +50(170- 76)2 = 1 246 704 + 441 800 = 1 688 504 [mm3]
z1-1 = Ii/S1-1 = 258 381 056
/1 688 504 = 153
[mm]
S2-2=20At,i
S2-2=20x10936= 218 720
[ mm3]
z2-2 = Ii/S2-2 = 258 381 056 /218 720 = 1181
[mm]
τsd,1-1 = VSd /100z1-1
τ sd ,1−1 =
12626
= 0.83 [ N / mm 2 ]
100 x153
τsd,2-2 = VSd /100z2-2
τ sd , 2− 2 =
12626
= 0.11 [ N / mm 2 ]
100 x1181
Verificam relatia:
τsd < 0.03fck
0.03 fck = 0.03x20 = 0.60 [N/mm2]
Rezulta ca relatia este satisfacuta la nivelul suprafetei de contact intre betonul de
monolitizare si betonul din grinda Porotherm (sectiunea 1-1) si nu este satisfacuta in
dreptul
centrului de greutate al sectiunii ideale de beton (sectiunea 2-2), fiind necesara
armatura pentru forta taietoare.
36
In cazul grinzilor Porotherm aceasta armatura este constituita din buclele din otel beton
Ф4.2 mm dispuse la distante de 19 cm si 25 cm la capetele grinzii.
Modelul de calcul este cel din fig. 18, conform pct. 6.2.3 din SR EN 1992-1-1:2004.
Conform pct. 6.2.3 (4), in cazul elementelor cu armaturi inclinate, capacitatea de
rezistenta la forta taieto
are este cea mai mica dintre valorile:
V Rd , s =
Asw
zf ywd (ctgθ + ctgα ) sin α
s
(20)
V Rd , max = α cwbw zν 1 f cd (ctgθ + ctgα ) /(1 + ctg 2θ )
(21)
unde:
Asw = aria armaturii pentru forta taietoare
s
= distanta dintre etrieri (bucle)
fywd = rezistenta de calcul a armaturilor pentru forta taietoare
ν1
= coeficient de reducere a rezistentei betonului fisurat la incovoiere
αcw = coeficient care tine cont de starea de efort din fibra comprimata
bw
= latimea minima a sectiunii cuprinsa intre fibra intinsa si fibra comprimata
z
= bratul de parghie al fortelor interne
fcd
= rezistenta de calcul la compresiune a betonului nervurii (suprabetonare)
In cazul nostru vom avea, pentru situatia defavorabila ctgθ = 1 (cand fisura inclinata
intersecteaza o singura bucla conector ancorata de o parte si de alta) :
Asw = 2x13.85 = 27.7
[mm2]
s
[mm]
=190
fywd = 420
ν1
[N/mm2]
= 0.60 (pt. beton cu fck<60Mpa);
αcw = 1
fcd
= 13.30
(vezi pct. 6.2.3 din SR EN 1992-1
-1:2004)
(vezi pct. 6.2.3 din SR EN 1992-1-1:2004)
[N/mm2]
bw = 100
[mm]
z
[mm]
= 153
(vezi pct II.3.1 (4) de mai sus)
(pt. beton C20/25)
37
Rezulta:
27.7
153 x 420(1 + 0.839 )x0.766 = 13197
190
V Rd , max = 1 × 100 × 153 × 0.6 × 13.3 × (1 + 0.839) /(1 + 1) = 112265
VRd,s =
[N]
[N]
Deci, capacitatea de rezistenta la forta taietoare in sectiunea de la reazem este
VRd,s = 13197 N, mai mare decat forta taietoare de calcul determinata mai sus,
Vsd = 12626 N.
Pentru cazul planseului, cu structura dubla de grinzi, cu deschiderea de
calcul de 7.05 m, cu blocuri Porotherm 60 (vezi mai sus fig.15) conform algoritmului de
calcul prezentat mai sus, vom avea:
VSd = (7.05x712.4)/2 = 2511.2 daN = 25112
[N]
At,i = 2x2800(fck,p/fck,s) +(2xnp Ap)fpk/ fck,s)
[mm2]
At,i = 2x2800(30/20) +(2x19x 4.91)1960/20) = 8400+18284 = 26684 [mm2]
Bi = At,i/40 = 26684/40 = 667
[mm]
yG= (ΣAiyi)/ ΣAi
[mm]
ΣAi = 720x60+110x220+26684 = 94 084
[mm2]
ΣAiyi = 43 200x30+24 200x115+26684x190
= 9 148 960
[mm3]
yG= 9 148 960 /94 084 = 97
[mm]
Ii = (ΣA(i)y2G(i)) +Σ A(i)h(i) 2 /12
[mm4]
ΣA(i)y2G(i) =43200x(97-30)2 + 24200x(115-97)2 + 26684x(190-97)2 =
193 924 800 + 7 840 800 + 230 789 916 = 432 555 516
[mm4]
ΣA(i)h(i)2/12=43200x602/12 + 24200x1102/12 + 26684x402/12 =
12 960 000 + 24 401 667 + 3 557 866 = 40 919 533
[mm4]
Ii = 432 555 516 + 40 919 533 = 473 475 049
[mm4]
S1-1=At,i(190-yG) +220(170- yG)2/2
[mm3]
S1-1=26684 (190-97) +110(170- 97)2 = 2 481 612 + 586 190 = 3 067 802 [mm3]
z1-1 = Ii/S1-1 = 473 475 049 /3067802 =154
[mm]
S2-2=20At,I
[mm3]
S2-2=20x26 684= 533 680
[ mm3]
z2-2 = Ii/S2-2 = 473 475 049 /533 680 = 887
[mm]
τ sd,1−1 =
25112
= 0.74
220 x154
[N / mm 2 ]
38
τ sd ,2 − 2 =
25112
= 0.13 [ N / mm 2 ]
220 x887
Verificam si aici relatia:
τsd < 0.03fck
0.03 fck = 0.03x20 = 0.60 [N/mm2]
Rezulta, ca si in cazul grinzilor Porotherm de 7.05m deschidere de calcul, cazul
planseului cu structura dubla de grinzi, relatia este satisfa
cuta la nivelul suprafetei de contact
intre betonul de monolitizare si betonul din grinzile Porotherm si nu este satisfacuta in dreptul
centrului de greutate al sectiunii ideale de beton, fiind necesara armatura pentru forta
taietoare.
Si in cazul grinzilor Porotherm - F725, aceasta armatura este constituita tot din bucle
din otel beton Ф4.2 mm dispuse la distante de 19 cm si 25 cm la capetele grinzii (vezi fig. 5).
Modelul de calcul este acelasi ca in fig.18.
In acest caz vom avea, pentru situatia defavorabila ctgθ = 1 (cand fisura inclinata
intersecteaza cate o singura bucla conector) :
Asw = 4x13.85 = 55.4
[mm2]
s = 190
[mm]
fywd = 420
[N/mm2] (vezi pct II.2.1 (4) de mai sus)
ν1 = 0.60
(pt. beton cu fck<60MPa; vezi pct. 6.2.3 din SR EN 1992-1-1:2004)
(vezi pct. 6.2.3 din SR EN 1992-1-1:2004)
αcw = 1
fcd = 13.3
bw = 220
z
=154
Rezulta:
[N/mm2]
[mm]
[mm]
(pt. beton C20/25)
VRd,s = 55.4 154 × 420(1 + 0.839 )0.766 = 26567N
190
VRd,max = 1× 100 × 154 × 0.6 × 13.3 × (1 + 0.8
39 ) /(1 + 1) = 248598N
Deci, capacitatea de rezistenta la forta taietoare in sectiunea de la reazem este
VRd,s=26567 N, mai mare decat forta taietoare de calcul determinata mai sus, VSd=25112 N.
III.6 VERIFICAREA LA SMULGERE A GRINZILOR POROTHERM LA REAZEME, IN
CAZUL REZEMARII INDIRECTE
Pentru cazurile in care rezemarea grinzilor Porotherm pe grinzile sau peretii structurii
se face indirect, este necesara verificarea la smulgerea grinzii din betonul monolitizarii de pe
conturul planseului.
In aceste cazuri pe laturile planseului unde reazema grinzile Porotherm, blocurile
ceramice vor fi retrase de la fata peretilor la o distanta care sa acopere lungimea de
ancoraj la smulgere.
39
Dimensionarea lungimii de ancoraj la smulgere se face conform SR EN 15037-1 Anexa D,
pct. D.2.2 – Rezemarea indirecta.
Relatia de verificare este:
lb≥ Vsd/(VRdi*bj)
(22)
unde:
VSd = forta taietoare de calcul
VRdi = capacitatea de rezistenta la forta taietoare, specificata in Tabelul 3 din SR EN
150
37-1:2008
bj = lungimea conturului de interfata definit in Anexa C, pct.C1,fig.C1, din SR EN 15037-1
Modelul de rezemare si de calcul este prezentat in figura 19.
La rezemarea indirecta, este necesara retragerea blocurilor ceramice de la marginea
reazemelor pe o distanta de cel putin lb+20 mm si realizarea unei centuri din beton monolit
pentru a asigura ancorarea grinzilor Porotherm la capete impotriva smulgerii.
40
In cazul planseului cu deschiderea de calcul 4.55 m cu structura simpla de grinzi
vom avea:
Vsd = 12626 N
- vezi pct. III.5
VRdi = 0.58 MPa - capacitatea de rezistenta la forta taietoare, specificata in Tabelul 3 din SR
EN15037-1:2008, corespunzator cazului c3a – pentru beton de monolitizare C20/25.
bj = 100 mm - lungimea conturului de interfata definit in Anexa C, pct. C1, fig. C1, din SR EN
15037-1:2008.
lb= Vsd/(VRdi*bj) = 12626/(0.58x100) = 217mm
In cazul planseului cu deschiderea de calcul 7.05 m cu structura dubla de grinzi,
vom avea:
VEd = 25112 N - vezi pct.
III.5
VRdi = 0.58 MPa
bj = 220 mm
lb =
25112 = 197mm
0.58 x 220
Rezulta deci ca, la rezemarea indirecta, este necesara retragerea blocurilor
ceramice de la marginea reazemelor pe o distanta de cel putin lb+20 mm si realizarea
unei centuri din beton monolit pentru a asigura ancorarea grinzilor Porotherm la
capete impotriva smulgerii.
III.7 DIMENSIONAREA ARMATURII LONGITUDINALE A CARCASELOR DE ARMATURA
DE LA REAZEMELE GRINZILOR POROTHERM, IN CAZUL REZEMARII INDIRECTE
In cazul rezemarii indirecte, latirea zonei monolite de la marginea planseului pentru
asigurarea la smulgere a grinzilor precomprimate, conduce practic la continuarea grinzilor
planseului pe aceste reazeme, astfel ca armatura de la partea superioara a conectorilor nu
va fi suficienta pentru preluarea momentelor incovoietoare negative ce vor aparea pe aceste
reazeme. Pentru dimensionarea carcaselor, se considera, acoperitor, momentul incovoietor
corespunzator unei incastrari perfecte – Mc=qc*l2/12
Pentru cazul grinzilor
cu deschiderea de calcul de 4.55m, dispuse la 60cm, vom avea:
qc= 5.55kN/m ; l=4.55m – lungime de calcul grinda
q ×l 2 5.55 × 4.55 2
M reazem = c
=
= 9.58kNm
12
12
41
Sectiune de calcul: sectiunea ideala pentru grinda Porotherm 60
m=
M
9.58 × 10 6
=
= 0.222
b × h02 × f cd 100 × 180 2 × 13.3
ξ = 1 − 1 − 2 × m = 1 − 1 − 2 × 0.222 = 0.254
f
Aa = ξ × b × h0 × cd = 0.254 × 100 × 180 × 13.3 = 203mm 2
f ys
300
A
a,exist
= 78.5mm2 (bara de armatura Ø10 intre conectori, prezenta in fiecare grinda
Porotherm)
Aanec/carcasa = 203 – 78.5 = 124.5mm2
Rezulta
- armare sup./inf. carcasa 2Ø10 PC52 => Aaef = 157mm2
- armare totala carcasa
4Ø10PC52
=> Aatot = 314mm2
Pentru cazul grinzilor cu deschiderea de calcul de 7.05m, dispuse la 60cm, vom avea:
qc= 7.13kN/m; lc=7.05m – lungime de calcul grinda
q ×l 2 7.13 × 7.05 2
M reazem = c
=
= 29.53kNm
12
12
m=
M
29.53 × 10 6
=
= 0.311
220 × 180 2 × 13.3
b × h2 × f
0
cd
ξ = 1 − 1 − 2 × m = 1 − 1
− 2 × 0.311 = 0.385
f
Aa = ξ × b × h0 × cd = 0.385 × 220 × 180 × 13.3 = 676mm 2 - 2 carcase (structura dubla)
300
f ys
A
a,exist
= 78.5mm2 (bara de armatura Ø10 intre conectori, prezenta in fiecare grinda
Porotherm)
Aanec/carcasa = 676/2 - 78.5 = 259.5mm2
Rezulta
- armare superioara carcasa 2Ø14 PC52 => Aaef = 308mm2
- armare inferioara carcasa
2Ø10 PC52 => Aaef = 157mm2
=> Aatot = 465mm2
- armare totala carcasa
Se poate opta si pentru dispunerea acestei armaturi, partial, sub forma de calareti pe latimea
de calcul a talpii superioare a grinzii. In acest caz vom avea:
-
se confectioneaza carcasele cu cate 2Ø12 PC52 si vom avea in cele 2 carcase si
armatura dintre conectori – 2x78.5 + 4x113 = 599 mm2
42
-
restul de armatura se dispune sub forma de calareti pe latimea de calcul de 72 cm:
676 – 599 = 77 mm2 => calareti Ø8/20 PC52 - Aa,ef = 251mm2/mx0.72 = 180 mm2
Ar rezulta deci ca in afara armaturilor din nervuri pe latimea de 72 cm s-ar dispune inca
4 ca
lareti Ø8 PC52, cate 2 de fiecare parte a grinzii centrale.
III.8 DIMENSIONAREA ARMATURII TRANSVERSALE (ETRIERI) A CARCASELOR DE
ARMATURA DE LA REAZEMELE GRINZILOR POROTHERM, IN CAZUL REZEMARII
INDIRECTE
Armatura transversala (etrierii) carcaselor de la reazeme se dimensioneaza conform
algoritmului uzual de calcul pentru o sectiune dreptunghiulara de beton armat, cu latimea de
calcul din figurile 12 si 16.
Se neglijeaza, acoperitor, latirea sectiunii de beton pe zona de ancorare a grinzilor
precomprimate Porotherm. Din figura de mai jos rezulta ca armatura inclinata constituita de
buclele grinzilor Porotherm nu mai poate participa la preluarea fortei taietoare la reazem
intrucat nu este ancorata corespunzator de o parte si de alta a fisurii diagonale care pleaca
de la reazem la 450. In consecinta este necesara armatura transversala sub forma de
etrieri.
Dimensionarea etrierilor se poate face prin prelucrarea relatiei (6.8), din SR EN 19921-1 cap. 6.2.3 (3) inlocuind valoarea VRds cu
valoarea Vsd:
VRds = (Asw/s)*[z*fywd*ctgθ]
(23)
Asw = Vsd*s/ [z*fywd*ctgθ]
(24)
VSd = forta taietoare de calcul
Asw = aria armaturii pentru forta taietoare
s
= distanta dintre etrieri
fywd = rezistenta de calcul a armaturilor pentru forta taietoare
z
= bratul de parghie al fortelor interne (vezi pct III.5)
θ
= unghiul fisurii inclinate
43
Pentru cazul grinzilor cu deschiderea de calcul de 4.55m, dispuse la 60cm (structura
simpla), vom avea:
Vsd=12 626N = 12.63kN – valoare forta taietoare de calcul
s = 150 mm (distanta medie, conditionata si de dispunerea buclelor inclinate ale conectorilor
din grinzi)
fywd = 210 N/mm2 (otel beton OB37)
z =153 mm
θ = 450
Rezulta
Asw = 12626*150/[153*210*1] = 58.9 mm2 - pentru o carcasa, deci doua ramuri de etrier
Se face armare transversala pentru carcasa Ø8/150 (OB37) => Asw,ef = 100.6 mm2 sau
Ø6/100 (OB37) => Asw,nec=39.3mm2 ; Asw,ef = 56.6 mm2
Pentru cazul grinzilor cu deschiderea de calcul de 7.05m, dispuse la 60cm (structura
d
ubla), vom avea:
Vsd=25 112N = 25.11kN – valoare forta taietoare de calcul
s = 150 mm (distanta medie conditionata si de dispunerea buclelor inclinate ale conectorilor
din grinzi)
fywd = 210 N/mm2 (otel beton OB37)
z =154 mm
θ = 450
Rezulta
Asw = 25112*150/[154*210*1] = 116.5 mm2 pentru doua carcase, deci 4 ramuri de etrier
Se face armare transversala pentru carcasa Ø8/150 (OB37) => Asw,ef = 201.2 mm2 sau
Ø6/100 (OB37) => Asw,nec=77.6mm2 ; Asw,ef = 113.2 mm2
III.9 DIMENSIONAREA NECESARULUI DE ARMARE SUPERIOARA PE REAZEME
IN CAZUL REZEMARII DIRECTE A GRINZILOR POROTHERM
Schema statica: grinda continua pe reazeme
Sectiune de calcul: sectiunea ideala pentru grinda Porotherm60
Pentru cazul planseului cu deschiderea de calcul de 4.55m, cu structura simpla de
grinzi, cu blocuri Porotherm 60, vom avea:
qc=5.55kN/m ; lc=4.55m – lungime de calcul grinda
44
q × l 2 5.55 × 4.55 2
M reazem = c
=
= 9.58kNm
12
12
m=
M
9.58 × 10 6
=
= 0.222
100 × 180 2 × 13.3
b × h2 × f
0
cd
ξ
= 1 − 1 − 2 × m = 1 − 1 − 2 × 0.222 = 0.254
f
Aa = ξ × b × h0 × cd = 0.254 × 100 × 180 × 13.3 = 203mm 2 /0.60m
300
f ys
Aanec = 340mm2/m
Aaexist = 2 x 78.5mm2 = 157mm2 (bare Ø10 PC2 in fiecare nervura: exista cate 2 nervuri pe
latimea de 1.0m de placa)
Aa nec = 340mm2 – 157mm2 = 183mm2
Rezulta armare superioara calareti Ø8/200mm PC52 (Aaef = 251mm2/m)
Pentru cazul planseului cu deschiderea de calcul de 7.05m, cu structura dubla de
grinzi, cu blocuri Porotherm 60, vom avea:
qc=7.13kN/m ; lc=7.05m – lungime de calcul grinda
q × l 2 7.13 × 7.05 2
M reazem = c
=
= 29.53kNm
12
12
m=
M
29.53 × 106
=
= 0.311
b × h02 × f cd 220 × 1802 × 13.3
ξ = 1 − 1 − 2 × m = 1 − 1 − 2 × 0.311 = 0.385
f
Aa = ξ × b × h0 × cd = 0.385 × 220 × 180 × 13.3 = 676mm 2 / 0.72m
300
f ys
=> Aanec = 939mm2/m
Aaexist = 4 x 78.5mm2 = 314mm2 (bare Ø10 PC2 in fiecare nervura: exista cate 4 nervuri pe
latimea de 1.0m de placa)
Aa nec = 939mm2 – 314mm2 = 625mm2
Rezul
ta armare superioara calareti Ø10/100mm PC52 (Aaef = 785mm2/m)
45
III.10 VERIFICAREA LA STAREA LIMITA DE DEFORMATIE
III.10.1 Principii
Verificarea la starea limita de deformatie presupune, conform pct E.4.2 din Anexa E la
SR EN 15037-1:2008, limitarea deformatiei (sagetii) active pentru a preveni fisurarea sau
dislocarea componentelor planseului.
Deformatia (sageata) activa este datorata urmatoarelor incarcari:
- fractiunea de lunga durata din incarcarile permanente aplicate pe planseu inainte de
executarea peretilor despartitori si pardoselilor;
- fractiunea de lunga durata a incarcarilor permanente aplicate dupa executarea
peretilor despartitori si pardoselilor;
- fractiunea de scurta durata a incarcarilor variabile aplicate dupa executarea peretilor
despartitori si pardoselilor;
- fractiunea de lunga durata rezultata din contractia diferentiata a betonului intre
betonul grinzii prefabricate si betonul turnat in situ dupa executarea peretilor despartitori si
pardoselilor;
- la gr
inzile precomprimate – actiunea fortei de precomprimare considerata ca o
actiune de lunga durata.
III.10.2 Limitarea deformatiilor
Valoarea limita a sagetii active depinde de tipul de elemente rezemate pe planseu
(fragilitatea peretilor despartitori si a finisajelor planseului). Sageata activa este limitata
astfel:
- pentru pereti despartitori din zidarie de caramida si/sau finisaje fragile la tavane si
pardoseli
- l/500
- pentru alte tipuri de pereti despartitori si finisaje nefragile
- l/350
- pentru elemente de acoperis
- l/250
unde l este deschiderea planseului
Arhitectul va stabili prin proiect categoria de tipuri de pereti si finisaje si o va
comunica structuristului pentru verificarea incadrarii sagetilor in valorile de mai sus.
Trebuie avut in vedere si faptul ca producatorul recomanda ca montajul grinzilor Porotherm
sa se faca cu o contrasageata de 1/300 din deschidere.
III.10.3 Calculul deformatiilor
Pentru planseele cu grinzi din beton precomprimat deformatiile se ca
lculeaza cu
caracteristicile mecanice ale sectiunilor nefisurate pentru o grinda sau pentru un grup de
grinzi.
46
In cazul unei grinzi simplu rezemate incarcata uniform distribuit, sageata activa in mm
poate fi determinata cu urmatoarea relatie:
2
fa =
L
aL2
[(k1g1+g2/2+(2/3)(gv+ga)+gp+gq+q/3)
+ksmns-kpPm,0 ep] [mm]
8ka Ec, eff I
9. 6
(25)
unde:
g1 = greutatea proprie a grinzii pe metru liniar [KN/m]
g2 = greutatea proprie sistemului de planseu, minus greutatea grinzii, pe metru liniar de
grinda [KN/m]
ga = incarcarea permanenta corespunzatoare peretilor despartitori si finisajelor planseului –
pardoseli si tavane - pe metru liniar de grinda [KN/m];
gv = incarcarile permanente aplicate pe planseu inaintea incarcarii ga - pe metru liniar de
grinda [KN/m];
gp = incarcarile permanente aplicate pe planseu dupa incarcarea ga - pe metru liniar de
grinda [KN/m];
gq = fractiunea de incarcari permanente din incarcarile utile (daca aceasta exista) - pe metru
liniar de grinda [KN/m];
q =
fractiunea de incarcari variabile din incarcarile utile - pe metru liniar de grinda [KN/m];
Ec,eff = modulul de elasticitate de lunga durata al betonului, in MPa [1MPa=1N/mm2]; in
absenta unor calcule exacte care sa tina cont de omogenizarea sectiunilor Ec,eff poate fi luat
egal cu 13000 MPa
ka= coeficient care tine cont de cresterea rigiditatii datorita blocurilor;
ka=1.2 pentru blocuri ceramice semirezistente;
a = coeficient care ia in considerare reducerea sagetilor datorita continuitatii pe reazeme;
a = 1 − 1. 2(
δw + δe
2
− 0.3α ) pentru o deschidere cu continuitate si a = 1 pentru o deschidere cu
grinda simplu rezemata;
δ w , δ e = sunt rapoartele intre valorile absolute ale momentelor incovoietoare de pe reazemele
din
stanga si respectiv din dreapta deschiderii si valoarea absoluta a momentului
incovoietor de la mijlocul deschiderii pentru grinda simplu rezemata cu aceeasi deschidere:
δw =
Mw
M
si δ e = e
M0
M0
α = raportul intre incarcarea utila si incarca
rea totala
α=
gq + q
g1 + g 2 + g v + g a + g p + g q + q
47
(26)
m = momentul static al sectiunii totale a grinzii prefabricate (Sp) relativ la axa neutra a
nervurii planseului finit [mm3];
m = S p (Vi − vi ) , unde Vi este distanta de la axa neutra a nervurii (grinda prefabricata +
suprabetonare) la fibra inferioara iar vi este distanta de la centrul de greutate al grinzii
prefabricate la fibra inferioara;
ns = efortul de intindere datorat contractiei impiedicate a betonului turnat in situ (ns=3.0
MPa);
Pm,0 = forta finala de precomprimare in N;
ep = valoarea absoluta in mm a excentricitatii fortei de precomprimare relativ la axa neutra a
sectiunii nervurii planseului definitivat;
I = momentul de inertie al sectiunii nefisurate a nervurii planseului luata in considerare la
dimensionarea la incovoiere in mm4, in cazul planseului cu grinzi prefabricate non
autoportante (vezi I.3.5);
Conform celor precizate la cap. III.2 – Ipoteze de calcul - momentul de inertie se calculeaz
a
pentru o sectiune ideala de beton la care aria talpii inferioare se va calcula tinand cont de
raportul modulilor de elasticitate.
Sunt valabile si aici figurile10, 11 si 12 sau 14,15 si 16 cu deosebirea ca aria talpii inferioare
a sectiunii ideale se calculeaza cu relatia:
At,i = 2800(Ec,p/Ec,s) +(Apnp Ep/ Ec,s) [mm2]
(27)
unde:
2800 = aria sectiunii betonului C30/37 din grinda Porotherm – mm2
Ec,p = modulul de elasticitate al betonului C30/37 din grinda precomprimata - MPa;
Ec,s = modulul de elasticitate al betonului monolit din suprabetonare - MPa;
Ap = aria unui toron (sarma) - mm2
np = numarul toroanelor (sarmelor) de otel ŐNORM 4258-ST180/200 corespunzator grinzii
respective – vezi Tabelul 3
Ep = modulul de elasticitate al otelului din toroanele(sarmele) pretensionate, in MPa;
k1,ks,kp = sunt coeficienti care tin cont de efectul pe termen lung al diferitelor actiuni si difera
in functie de timpul de depozitare al grinzilor – respectiv de timpul scurs intre terminarea
fa
bricatiei si punerea in opera pe santier:
k1 = 1/10 – pentru timpul de depozitare mai mare de 3 saptamani
= 1/5 – pentru timpul de depozitare mai mic de 3 saptamani
ks = 1/3 – pentru timpul de depozitare mai mare de 3 saptamani
= 1/5 – pentru timpul de depozitare mai mic de 3 saptamani
Kp = 1/10 – pentru timpul de depozitare mai mare de 3 saptamani
= 1/5 – pentru timpul de depozitare mai mic de 3 saptamani
48
Pe baza detaliilor obtinute de la furnizor referitoare la aranjarea toroanelor (sarmelor) de
precomprimare in sectiunea grinzii si a datelor referitoare la forta de precomprimare finala Pm,0.
Vom face urmatoarele precizari:
-
centrul de greutate al sectiunii toroanelor (sarmelor) este la 11 mm deasupra fibrei
inferioare a sectiunii de beton precomprimat – vezi figura 8;
-
forta finala de precomprimare Pm,0 = 6900N
-
modulul de elasticitate al otelului de precomprimare Ep = 190 GPa;
-
finisajele si peretii de compartimentare sunt de tip fragil – fa lim = L/
500
Pentru cazul grinzii cu deschiderea de calcul de 4.55 m – structura simpla de
grinzi si blocuri Porotherm60 vom avea:
g1 = greutatea grinzii compozite
g1 = 16+42.5 = 58.5 daN/m = 0.585
[kN/m]
g2 = greutatea proprie sistemului de planseu (fara greutatea grinzii) – vezi tabel calcul
greutati pct. III.3.
g2 = (0.60-0.10)(119+150) = 134.5 daN/m = 1.345
[kN/m]
ga = incarcarea permanenta corespunzatoare peretilor despartitori si finisajelor
planseului – pardoseli si tavane - vezi tabel calcul greutati pct. III.3.
ga = 0.60(80+28.5+76+8) = 115.5 daN/m = 1.155
[kN/m]
gv = incarcarile permanente aplicate pe planseu inaintea incarcarii ga ;
gv = 0
gp = incarcarile permanente aplicate pe planseu dupa incarcarea ga
gp = 0
gq = fractiunea de incarcari permanente din incarcarile utile (daca aceasta exista)
gq = 0
49
q = fractiunea de incarcari variabile din incarcarile utile
q = 0.60x150 = 90 daN/m = 0.90
[kN/m]
Ec,eff = modulul de elasticitate de lunga durata al betonului,
Ec,
eff = 13000 MPa
ka=1.2 pentru blocuri ceramice semirezistente
a =1 pentru grinda simplu rezemata;
m = momentul static al sectiunii totale a grinzii prefabricate (Sp) relativ la axa neutra a
nervurii planseului finit – mm3;
m = S p (Vi − vi )
Pozitia axei neutre a grinzii este:
y1-1 = Fp/beffxfcd = (14x4.91x1765/1.15)/(600x13.3) = 13,2 [mm]
S p = 2800mm 2
Vi = 210 − 13.2 = 196.8mm
vi = 20mm
m = 2800(196.8 − 20) = 495040mm 3
I = momentul de inertie al sectiunii ideale, nefisurate, al nervurii planseului
[mm2]
At,i = 2800(Ec,p/Ec,s) +(Apnp Ep/ Ec,s)
unde:
2800 = aria sectiunii betonului C30/37 din grinda Porotherm
Ec,p = 33000
[Mpa] (C30/37)
Ec,s = 30000
[Mpa] (C20/25)
Ap = 4.91
[mm2]
[mm2]
np = 14 – vezi tabelul 3
Ep = 190000
[Mpa]
At,i = 2800(33000/30000) +(4.91x14x190000/ 30000) = 3080+ 435 = 3515 [mm2]
Bi = At,i/40 = 3515/40 = 88
[mm]
yG= (ΣAiyi)/ ΣAi
[mm]
ΣAi = 600x60+110x100+3515= 50515
[mm2]
ΣAiyi = 36000x30+11000x115+3515x190 = 3 012 850
[mm3]
y
G= 3 012 850 /50 515= 60
[mm]
Ii= (ΣA(i)y2G(i))+ΣA(i)h(i)2/12
[mm4]
ΣA(i)y2G(i) = 36 000x(60-30)2 + 11000x(115-60)2 + 3515x(190-60)2 =
32 400 000 + 33 275 000 + 59 403 500 = 125 078 500
[mm4]
ΣA(i)h(i)2/12 = 36000x602/12 + 11000x1102/12 + 3515x402/12 =
50
10 800 000 + 11 091 667 + 468 666 = 22 360 333
[mm4]
Ii = 125 078 500 + 22 360 333 = 147 438 833
[mm4]
k1 = 1/10 – pentru timpul de depozitare mai mare de 3 saptamani
ks = 1/3 – pentru timpul de depozitare mai mare de 3 saptamani
kp = 1/10 – pentru timpul de depozitare mai mare de 3 saptamani
2
fa =
L
aL2
[(k1g1+g2/2+(2/3)(gv+ga)+gp+gq+q/3)
+ksmns-kpPm,0 ep]
8ka Ec, eff I
9. 6
2
fa
=
4550
8 x1.2 x13000 x147456833
[(0.1x0.585+1.345/2+(2/3)(0+1.155)+0+0+0.90/3)
1x 4550 2
9.6
+1/3x495040x3 - 0.1x14x6900(210-11-13.2)]
fa = 0.00000135 [3883875 +495040 - 1794828] =3.49
[mm]
fa lim = L/500 = 4500/500 = 9 mm>fa
Pentru cazul grinzii cu deschiderea de calcul de 7.05 m – structura dubla de grinzi si
blocuri Poro
therm60, vom avea:
g1 = greutatea grinzii compozite
g1 = 2x16+93.5 = 125.5 daN/m = 1.255
[kN/m]
g2 = greutatea proprie sistemului de planseu (fara greutatea grinzii) – vezi tabel calcul
greutati pct. III.3.
g2 = (0.72-0.22)(119+150) = 134.5 daN/m = 1.345
[kN/m]
ga = incarcarea permanenta corespunzatoare peretilor despartitori si finisajelor planseului –
pardoseli si tavane - vezi tabel calcul greutati pct. III.3.
ga = 0.72(80+28.5+76+8) = 138.6 daN/m = 1.386
[kN/m]
gv = incarcarile permanente aplicate pe planseu inaintea incarcarii ga ;
gv = 0
gp = incarcarile permanente aplicate pe planseu dupa incarcarea ga
51
gp = 0
gq = fractiunea de incarcari permanente din incarcarile utile (daca aceasta exista)
gq = 0
q = fractiunea de incarcari variabile din incarcarile utile
q = 0.72x150 = 108 daN/m = 1.08 [kN/m]
Ec,eff = modulul de elasticitate de lunga durata al betonului,
Ec,eff = 13000 MPa
ka=1.2 pentru blocuri ceramice semirezistente;
a =1 pentru grinda simplu rezemata;
m = m
omentul static al sectiunii totale a grinzii prefabricate (Sp) relativ la axa neutra a
nervurii planseului finit [mm3];
m = S p (Vi − vi )
Pozitia axei neutre a nervurii este:
y1-1 = Fp/beffxfcd = (2x19x4.91x1765/1.15)/720x13.3= 29.9 [mm]
S p = 2 x 2800mm 2 = 5600mm 2
Vi = 210 − 29.9 = 180.1mm ; vi = 20mm
m = 5600(180.1 − 20) = 896560mm 3
I = momentul de inertie al sectiunii ideale, nefisurate, al nervurii planseului
[mm2]
At,i = 5600(Ec,p/Ec,s) +(Apnp Ep/ Ec,s)
unde:
5600 = aria sectiunii betonului C30/37 din cele doua grinzi Porotherm
Ec,p = 33000
[MPa] (C30/37)
Ec,s = 30000
[MPa] (C20/25)
Ap = 4.91
[mm2]
[mm2]
np = 2x19 – vezi tabelul 3
Ep = 190000
[MPa];
At,i = 5600(33000/30000) +(4.91x19x2x190000/ 30000) = 6160 + 1181 = 7341 [mm2]
Bi = At,i/40 = 7341/40 = 183
[mm]
yG= (ΣAiyi)/ ΣAi
[mm]
ΣAi = 720x60+110x220+7341 = 74 741
[mm2]
ΣAiyi = 43200x30+24200x115+7341x190 = 5 473 790
[mm3]
yG= 5 473 790 /74 741 = 73
[mm]
Ii= (ΣA(i)y2G(i))+ΣA(i)h(i)2/12
[
mm4]
ΣA(i)y2G(i) = 43 200x(73-30)2 + 24 200x(115-73)2 + 7341x(190-73)2 =
52
79 876 800 + 42 688 800 + 100 490 949 = 223 056 549
[mm4]
ΣA(i)h(i)2/12 = 43 200x602/12 + 24 200x1102/12 + 7341x402/12 =
12 960 000 + 24 401 667 + 978 800 = 38 340 467
[mm4]
Ii = 223 056 549 + 38 340 267 = 261 397 016
[mm4]
k1 = 1/10 – pentru timpul de depozitare mai mare de 3 saptamani
ks = 1/3 – pentru timpul de depozitare mai mare de 3 saptamani
kp = 1/10 – pentru timpul de depozitare mai mare de 3 saptamani
2
L
aL2
fa =
[(k1g1+g2/2+(2/3)(gv+ga)+gp+gq+q/3)
+ksmns-kpPm,0 ep]
8ka Ec, eff I
9.6
2
fa
=
7050
8 x1.2 x13000 x 261397016
[(0.1x1.255+1.345/2+(2/3)(0+1.386)+0+0+1.08/3)
1x7050 2
9.6
+1/3x896560x3-0.1x2x19x6900(210-11-29.9)]
fa = 0.00000183 [10779230 +896560 -4433802] = 13.3
[mm]
fa lim = L/500 = 7000/500 = 14 mm > fa
III.11 CALCULUL SUSTINERILOR PLANSEULUI
DIMENSIONAREA POPILOR DE SUSTINERE
De regula, popii se dispun la distante interax de maxim 1.75m pe ambele directii, si
sus
tin grinzi de montaj pe care se aseaza grinzile Porotherm.
Sunt cazuri insa, in care trebuie indesita reteaua de popi de sustinere in functie de
tehnologia de executie a structurilor cu zidarie Porotherm – de ex. cazul cand paletii cu
blocuri de zidarie sau cu blocuri pentru planseu, sunt depozitate temporar pe planseele
intermediare in timpul executiei.
III.11.1 Calculul incarcarilor
caz A - Incarcari curente din planseu inainte de turnarea suprabetonarii
120 [daN/m2]
1. Corpuri ceramice
2. Grinzi Porotherm
16 daN/ml / 0.60m = 27
3. Grinzi de sustinere
15x1.75 = 26
[daN]
[daN/m2]
4. Armatura
10
5. Utila
200 [daN]
(incarcare concentrata 2 oameni)
6. Caramizi (max. 20buc) pentru dispunere in planseu 300 [daN]
(incarcare concentrata)
53
[daN/m2]
Aria aferenta unui pop:
Aaf = 1.75m x 1.75m = 3.06
[m2]
Pn= (120+27+10) x 3.06m2+26+300+200 = 1006daN = 10.06 [kN]
Coeficient de siguranta la supraincarcare γ =1.5
Pc = 10.06x1.5=15.09 [kN]
caz B - Incarcari curente planseu dup
a de turnarea betonului (suprabetonare)
120 [daN/m2]
1. Corpuri ceramice
2. Grinzi Porotherm
3. Grinzi de sustinere
44 daN/ml/0.60m = 73
15 daN/mlx1.75m = 26
4. Utila
[daN/m2]
[daN]
200 [daN]
(incarcare concentrata 2 oameni)
150 [daN/m2]
5. Suprabetonare
(grosime 6 cm)
Pn= (120+73+150) x 3.06+26+200 = 1276 daN = 12.8 [kN]
Coeficient de siguranta la supraincarcare γ =1.5
Pc = 12.8x1.5=19.2 [kN]
Daca grosimea placii suprabetonarii va fi alta decat 6 cm incarcarile vor fi corectate
corespunzator.
- caz C - Incarcari zona de lucru (de depozitare a paletilor cu blocuri ceramice)
dupa de turnarea betonului
120 [daN/m2]
1. Corpuri ceramice
2. Grinzi Porotherm
3. Grinzi de sustinere
44 daN/ml/0.60m = 73
15 daN/mlx1.75m = 26
4. Utila
[daN/m2]
[daN]
200 [daN]
(incarcare concentrata 2 oameni)
5. Suprabetonare
150 [daN/m2]
6. Caramizi (palet)
1000 [daN/palet]
(incarcare concentrata)
Pn= (120+73+150) x 3.06+26+200+1000 = 2276 daN = 22.8 [kN]
Coeficient de siguranta la suprainca
rcare γ =1.5
Pc = 22.8x1.5=34.2 [kN]
Daca grosimea placii suprabetonarii va fi alta decat 6 cm incarcarile vor fi corectate
corespunzator.
54
ATENTIE: Chiar si in cazul indesirii popilor de sustinere, nu se accepta cazul de
incarcare in care paletii cu blocuri ceramice pentru pereti sau plansee sa fie rezemati
pe grinzile precomprimate ale planseului (se pot deteriora iremediabil conectorii
grinzilor si se pot deplasa de la pozitie grinzile Porotherm). In cazul in care paletii sunt
rezemati pe planseul montat, inainte de montarea armaturii suprabetonarii,
depozitarea se va face doar pe platforme sau podine de lucru.
III.11.2. Dimensionarea popilor metalici
Se vor utiliza popi metalici conform SR EN 1065:2002, dispusi la distante de 1.75m pe
ambele directii.
Conform SR EN 1065:2002 popii metalici extensibili cu inaltimi de pana la 3100 mm
(ce pot fi folositi de regula la cladiri de locuit cu inaltimi de nivel pana la 3.30 m) au o
capacitate portanta de 20kN, garantata de furnizor pen
tru aceasta inaltime.
Popii se dispun la distante interax de 1.75m pe ambele directii.
Aaf = 1.75m x 1.75m = 3.06mp
Forta axiala de compresiune in pop:
- caz A - inainte de turnare suprabetonare
Pc = 15.09
[kN]
- caz B - dupa turnarea suprabetonarii
Pc = 19.2
[kN]
- caz C - dupa turnarea suprabetonarii cu incarcare suplimentara din paletii
cu corpuri ceramice dispusi pe planseu
Pc =34.2
[kN]
Se observa ca in cazurile A si B se pot utiliza popi metalici extensibili cu capacitatea
portanta de 20 kN; in cazul C, fie se aleg popi cu capacitate portanta mai mare, fie se
indesesc sustinerile cu popi la distante de 0.875m pe ambele directii,
Aceasta inseamna practic reducerea la jumatate a distantelor de 1.75 m intre grinzile
de sustinere si intre popi; in consecinta se pot rezolva “din mers” situatii cand tehnologia
de executie se schimba in timpul executiei si apare necesitatea ca unul dintre planseele
intermediare sa fie incarcat suplimentar cu greutatea paletilor cu blocuri cera
tru aceasta inaltime.
Popii se dispun la distante interax de 1.75m pe ambele directii.
Aaf = 1.75m x 1.75m = 3.06mp
Forta axiala de compresiune in pop:
- caz A - inainte de turnare suprabetonare
Pc = 15.09
[kN]
- caz B - dupa turnarea suprabetonarii
Pc = 19.2
[kN]
- caz C - dupa turnarea suprabetonarii cu incarcare suplimentara din paletii
cu corpuri ceramice dispusi pe planseu
Pc =34.2
[kN]
Se observa ca in cazurile A si B se pot utiliza popi metalici extensibili cu capacitatea
portanta de 20 kN; in cazul C, fie se aleg popi cu capacitate portanta mai mare, fie se
indesesc sustinerile cu popi la distante de 0.875m pe ambele directii,
Aceasta inseamna practic reducerea la jumatate a distantelor de 1.75 m intre grinzile
de sustinere si intre popi; in consecinta se pot rezolva “din mers” situatii cand tehnologia
de executie se schimba in timpul executiei si apare necesitatea ca unul dintre planseele
intermediare sa fie incarcat suplimentar cu greutatea paletilor cu blocuri cera
... ascunde
Alte documentatii ale aceleasi game Vezi toate
Instructiuni montaj, utilizare
7 p | RO
60 45 grinda planseu Porotherm
Certificare produs
5 p | RO
60 45 grinda planseu Porotherm