338 de imobile din Bucuresti, adica 6.874 de apartamente, prezinta risc ridicat de prabusire in caz de cutremur
Ori de câte ori citim în presă despre vreun cutremur produs pe alte meleaguri, nu putem să nu ne întrebăm, cu un fior de groază cel puțin la nivel intelectual, ce s-ar întâmpla în România în cazul unui cutremur de mare magnitudine.
Mânați de această pornire, redactorii noștri au verificat astăzi situația clădirilor cu risc seismic din București, pe care municipalitatea o actualizează periodic (o grijă care, din păcate, se cam oprește aici). Iată ce am aflat:
• Lista imobilelor expertizate din punctul de vedere al riscului seismic a fost actualizată ultima oară la data de 15 iulie 2013.
• 190 de imobile, care însumează 5.363 apartamente, având o arie desfășurată totală de 588.551 mp, SUNT CONSIDERATE PERICOL PUBLIC, fiind încadrate în Clasa RsI de risc seismic, din care fac parte construcţiile cu risc ridicat de prăbuşire la cutremurul de proiectare* corespunzător stării limită ultime.
• alte 184 de imobile (totalizând 1.511 apartamente și 203.573 mp desfășurați) prezintă risc ridicat de prăbușire, completând lista clădirilor cu risc seismic de cel mai înalt grad, respectiv clasa RsI (dar pe acestea municipalitatea nu le califică drept pericol public).
• în clasa Clasa RsII (construcţiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilităţii este puţin probabilă), sunt încadrate 302 imobile, care au o suprafață construită totală de 966.070 mp și adăpostesc 11.070 de apartamente.
• numărul construcţiilor care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranţa structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante (clasa RsIII) se ridică la 75 (1.781 apartamente, cu o suprafață totală de 206.656 mp).
• din totalul clădirilor la care consolidarea este imperios necesară, primăria a finalizat lucrările la doar 30 de imobile, toate construite înainte de cel de-al doilea război mondial.
....................................
* Conform normativului Normativul P100-92, cutremurul de proiectare = cutremurul având caracteristicile celui considerat la stabilirea zonei seismice de calcul pentru amplasamentul construcției.
...........................................................
Lista imobilelor expertizate tehnic din punct de vedere al riscului seismic este publică și poate fi găsită pe site-ul Primăriei Municipiului București, la adresa http://www.pmb.ro/servicii/alte_informatii/lista_imobilelor_exp/docs/Lista_imobilelor_expertizate.pdf
Dacă aceasta este situația în București, unde măcar primăria se îngrijește să ne țină la curent cu datele actualizate ale procesului de expertizare (și de consolidare – dacă aceasta s-ar realiza), în țară lucrurile sunt puțin mai complicate. Pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în secțiunea “Programe de prevenire a riscului seismic” ne sunt puse la dispoziție listele cu clădirile de locuit expertizate tehnic pentru 20 dintre județele țării. Acestea însă sunt vechi, majoritatea datează din martie 2008 (probabil acesta a fost momentul publicării) și n-au mai fost actualizate de atunci.
Ce să înțelegem de aici: că în ultimii 5 ani autoritățile locale din cele 20 de județe nu au mai întreprins nimic pentru evaluarea imobilelor din punctul de vedere al riscului seismic? Și dacă aceasta e realitatea, cum ne putem aștepta să construim un program preventiv coerent și, în ultimă instanță, un plan de intervenție eficient, când noi nici măcar nu știm care ne sunt punctele vulnerabile?
E mult oare să cerem, parafrazându-l pe Caragiale, "dezastru să fie, dar să știm și noi"?
