Acoperisuri cu panta: materiale pentru invelitori
Invelitorile pentru acoperisurile cu panta pot fi facute din cele mai diverse materiale. Se folosesc si astazi atat traditionalele stuf si paie, cat si clasicele tigle din ceramica, dar si o serie de materiale moderne prefabricate (tigle din beton, panouri din tabla, fibrociment, plastic, membrane sau sindrile bituminoase etc.) O scurta clasificare a acestor materiale va va ajuta sa descoperiti avantajele si (uneori) dezavantajele fiecarui tip in parte. Alegerea celui mai potrivit pentru acoperisul viitoarei locuinte pe care doriti s-o construiti depinde, desigur, de calitatile izolatoare si de durabilitatea materialului, dar si de aspectul sau estetic final, de armonia dintre aspectul casei si aspectul acoperisului.
Toate imaginile si desenele din aceasta lucrare au strict valoare ilustrativa si nu pot fi reproduse fara acordul prealabil al spatiulconstruit.ro
Tigle, tigle solzi, olane ceramice
Au constituit o varianta destul de raspandita de finisare a acoperisurilor. Sunt fabricate in general din argila arsa, cu diverse adaosuri, iar in functie de modul de producere pot fi trase sau presate.
Caracteristici importante:
- panta minima: pentru tigle, tigle solzi este de aproximativ 15° (35%).
- panta minima: pentru olane este de 11° (25%).
- forma si finisare: exista tigle obisnuite (sub forma de placi, trase sau presate), tigle solzi sau olane.
Pot fi finisate natur, glazurate sau lacuite pe una sau pe ambele fete.
- montaj: se face pe sipci si contrasipci, cu sau fara astereala. Olanele se pot monta si direct pe astereala. Elementele se pozeaza direct si se prind cu cuie sau holzsuruburi prin strapungeri prefabricate.
- in cazul versantilor abrupti sau al ruperilor de panta, tiglele pot necesita ancorari suplimentare pentru a ramane fixe pe pozitie.
- componente si accesorii: sisteme de invelitori ceramice sunt completate cu elemente care sa permita un montaj mai usor – tigle de coama si de muchie, tigle de margine, tigle de ventilare, tigle pentru strapungeri, tigle cu parazapezi, jumatati de tigla.
Pentru dolii sau pentru racorduri cu alte elemente de constructii se vor folosi sorturi de tabla.
Tigle din beton
Constituie o varianta moderna de finisare a acoperisurilor. Sunt fabricate in general din mortar de ciment, cu diverse adaosuri.
Caracteristici importante:
- panta minima: pentru tigle, tigle solzi din beton este de aproximativ 15° (35%).
- forme si finisare: exista tigle obisnuite (sub forma de placi) sau tigle solzi.
- produsele pot fi finisate prin vopsirea suprafetei exterioare sau prin vopsire in masa.
- montaj: se face pe sipci si contrasipci, cu sau fara astereala si se prind cu cuie sau holzsuruburi prin strapungeri prefabricate.
- in cazul versantilor abrupti sau al ruperilor de panta, tiglele de beton necesita ancorari suplimentare pentru a ramane fixe pe pozitie.
- componente si accesorii: pe langa elementele de camp exista si componente speciale care sa permita un montaj mai usor – tigle de coama si muchie, tigle de margine, tigle de ventilare, tigle pentru strapungeri, tigle cu parazapezi.
Pentru dolii sau pentru racorduri cu alte elemente de constructii se vor folosi sorturi de tabla.
In cazul acoperisurilor cu invelitoare din tigla de beton trebuie sa se acorde o atentie deosebita rezolvarii de sarpanta datorita greutatii elementelor de invelitoare.
Placi si panouri pentru invelitori
Este o categorie mai larga de produse, care cuprinde placi si panouri ondulate din fibrociment, placi de ardezie, panouri profilate sau amprentate, din materiale plastice sau bituminoase.
Placi din fibrociment
Au la baza un amestec de ciment si fibre minerale care confera produsului finit o rezistenta sporita la sarcini dar si o anumita elasticitate.
- panta minima: este cuprinsa intre 8° (18%) si 27° (60%) si depinde de tipul de placa si de modul de montaj - simplu sau dublu.
- forme si finisare: pot avea diverse forme, rectangulare, romboidale, cu colturi tesite, etc. Sunt disponibile in cateva culori, iar suprafata lor poate fi rugoasa sau neteda.
- montaj: se face pe sipci sau direct pe astereala, in functie de recomandarile producatorului.
- componente si accesorii: racordarea intre versanti sau cu alte elemente de constructii se poate face cu elemente speciale din acelasi material ca si placile sau cu profile si sorturi din tabla.
Panouri ondulate din fibrociment
Ca si placile prezentate mai sus, au la baza acelasi amestec din ciment si fibre minerale. Sunt utilizate cu mai des pentru constructii industriale si/sau agroo-zootehnice dar in functie de modul in care este finisata suprafata isi pot gasi locul si la invelitori pentru cladiri rezidentiale.
- panta minima: este de 5,4° (12%)
- forme si finisare: se prezinta sub forma de panouri cu profil sinusoidal, in diverse culori.
- montaj: se face pe pane sau direct pe astereala (la deschideri calculate in functie de grosimea materialului, inaltimea cutei si de incarcarile suportate).
- componente si accesorii: racordarea intre versanti sau cu alte elemente de constructii se face in general cu profile si sorturi din tabla.
Placi din ardezie
Au constituit o varianta de finisare a acoperisurilor intalnita in mai multe zone din Europa inca din Evul Mediu. Si in zilele noastre acest tip de invelitoare inca se mai foloseste, mai ales in cazul constructiilor rezidentiale.
- panta minima: este cuprinsa intre 8° (18%) si 27° (60%) si depinde de tipul de placa si de modul de montaj (simplu sau dublu).
- forme si finisare: se prezinta sub diverse forme, rectangulare, romboidale, cu colturi tesite si in diverse culori.
- montaj: se face pe sipci sau pe astereala, in functie de recomandarile producatorului.
- componente si accesorii: racordarea intre versanti se face in mod uzual cu elemente din acelasi material, la racordul cu alte elemente de constructii se recomanda utilizarea profilelor si sorturilor de tabla.
Panouri din plastic pentru invelitori
Sunt fabricate din PVC, PEHD sau din fibre de sticla cu lianti. In functie de specificatiile producatorului, pot fi folosite pentru acoperiri temporare sau pentru acoperisuri cu caracter permanent. Sunt foarte usoare si se pot prelucra relativ usor.
- panta minima: 5,4° (12%)
- forme si finisare: pot fi ondulate (cu profil sinusoidal sau trapezoidal) sau amprentate (tip tigla). Sunt disponibile intr-o gama variata de culori. In cazul utilizarii pentru constructii cu caracter permanent au nevoie de o protectie suplimentara la actiunea razelor solare.
- montaj: se face pe pane, in cazul panourilor ondulate (la deschideri calculate in functie de grosimea materialului, inaltimea cutei si de incarcarile prevazute), pe sipci, sau direct pe astereala; in cazul panourilor tip tigla, prinderea se face cu suruburi autofiletante cu garnitura de etansare.
- componente si accesorii: racordarea intre versanti sau cu alte elemente de constructie se face cu profile si sorturilor de tabla.
Panouri bituminoase
Sunt fabricate din bitum si impaslitura de fibre minerale sau fibre de sticla. Pot fi finisate cu granule de protectie (care dau si culoarea invelitorii) sau pot fi vopsite.
- panta minima: 5,4° (12%).
- forme si finisare: in general exista numai sub forma de panouri ondulate. Finisarea acestora se poate face cu granule sau prin vopsire.
- montaj: se poate face pe pane, sipci sau direct pe astereala.
- componente si accesorii: pentru rezolvarea racordurilor exista profile speciale din acelasi material sau se pot folosi profile si sorturi din tabla.
Tabla pentru invelitori
Este un material utilizat frecvent pentru invelitori mai ales datorita faptului ca poate lua diverse forme si poate fi procesat relativ usor chiar pe santier. Exista trei variante.
Tabla plana si tabla solzi
Este fabricata in general din otel zincat, dar exista si variante fabricate din aluminiu, cupru, titan-zinc sau inox.
- panta minima: depinde de conformatia faltului, adica de modul de racordare intre foile de tabla (simplu sau dublu, cu sau fara rigle), si este de minim 3° (7%).
- forme si finisare: tabla se utilizeaza fie vopsita, fie acoperita cu diverse pelicule granulate sau chiar fara finisaj (in ultimul caz necesita vopsire sau protejare la ruginire).
- montaj: fie ca este vorba despre tabla plana sau tabla solzi montajul se face numai pe astereala, atat pe suprafete drepte (inclusiv pe cele cu rupere de panta), cat si pe suprafete curbe. Pentru fixare se pot folosi cuie cu floare lata sau holzsuruburi. Racordarile la coame, muchii, dolii etc. se pot face cu sorturi sau profile de tabla (care la randul lor pot fi prefabricate sau realizate pe santier).
Tabla cutata cu profil trapez sau sinusoidal
Constituie o varianta simpla si eficienta de rezolvare a invelitorilor industriale, care s-a extins ca utilizare si la cladiri rezidentiale. Poate fi fabricata din otel zincat, aluminiu sau titan-zinc, mai rar din cupru sau otel inox.
- panta minima: in mod uzual este de 4,5° (10%) sau, in cazul in care se foloseste un singur panou de la coama pana la streasina, de 2,7° (5%).
- forme si finisare: tabla poate fi utilizata atat vopsita, cat si acoperita cu diverse pelicule granulate.
- montaj: se poate face direct pe pane (la deschideri calculate in functie de grosimea tablei, inaltimea cutei si de distantele intre pane), pe sipci sau pe astereala, prinderea facandu-se cu suruburi autofiletante cu garnitura de etansare. Racordarile la coame, muchii, dolii etc. se pot face cu sorturi, profile de tabla prefabricate. Pentru racordari curbe pot exista profile speciale, de obicei facute pe comanda.
Tabla tip tigla
Datorita faptului ca se proceseaza relativ usor, acest tip de tabla poate fi produs in forme diverse. Tabla tip tigla este un produs care reproduce, ca aspect, forma tiglei traditionale, dar care ofera si avantajele unui acoperis metalic (greutate relativ mica, procesare usoara etc). Este de obicei fabricata din otel zincat, aluminiu sau titan-zinc.
- panta minima: este in mod uzual de 4,5° (10%) sau, in cazul in care se foloseste un singur panou de la coama pana la streasina, de 2,7° (5%) .
- forme si finisare: tabla poate fi vopsita sau acoperita cu diverse pelicule granulate, piatra sau cipsuri colorate. Forma poate reproduce tigla traditionala, olane sau alte forme in functie de fiecare producator in parte.
- montaj: se face pe sipci de lemn sau pe profile metalice, cu suruburi autofiletante cu garnitura de etansare. Racordarile la coame, muchii, dolii etc. se pot face cu sorturi, profile de tabla prefabricate.
Membrane, sindrile bituminoase
In aceasta categorie intra doua tipuri de produse, membranele hidroizolante (bituminoase, polimerice sau din alte materiale) si sindrilele bituminoase (cu sau fara protectie, din materiale granuloase sau cu protectie din tabla).
Membrane bituminoase
Se recomanda pentru invelitori membranele care au la baza bitum si impaslituri din fibre minerale sau tesaturi din fibre de sticla. Se utilizeaza mai ales pentru constructii sezoniere sau pentru constructii ieftine.
- panta minima: este de 2,7° (5%).
- forme si finisare: membranele pot fi simple (monostrat) sau multi-strat, se monteaza cu imbinari etanse, lipite direct pe astereala, la cald sau la rece. Pot avea protectie din nisip, granule ceramizate, folie de aluminiu sau vopsea.
- montaj: se face numai pe astereala prin lipire la cald sau la rece, racordurile cu alte elemente constructive pot implica si necesitatea utilizarii profilelor de tabla.
Sindrile bituminoase
Sunt materiale pe baza de bitum cu protectie din granule ceramizate sau folii metalice din cupru sau titan zinc. Constituie o varianta foarte utilizata pentru invelitori mai ales in Statele Unite si Canada, dar au inceput sa fie utilizate pe scara larga si in Europa, respectiv si in Romania. Avantajul il constituie o greutate relativ redusa, montajul usor pe orice tip de suprafata.
- panta minima: este de este de 9° (20%).
- forme si finisare: pot avea diverse forme, rectangulare, romboidale, cu muchii tesite sau nu, si mai multe variante de culori.
- montaj: se monteaza direct pe astereala, prin lipire cu adezivi pe baza de bitum si cu prindere suplimentara in cuie cu floare lata.
Invelitori din lemn, traditionale
Odata cu aparitia materialelor de constructii moderne pentru invelitori, materialele care se utilizau in mod traditional au iesit din uzul curent. In aceasta categorie intra invelitorile din lemn (site sau sindrile) sau din snopi (paie, stuf).
- panta minima: este 22,5° (50%), iar inclinatia e influentata de material, forma acoperisului si modul de montaj.
- forme si finisare: sitele pot fi dispuse in diferite moduri (asezare simpla sau dubla) si pot avea mai multe forme si lungimi.
- montaj: se face pe sipci sau pe astereala. Invelitorile din paie si stuf au nevoie de protectie suplimentara la vant (plase cu ochiuri mici asezate peste materialul invelitorii). Este recomadat ca sub aceste invelitori sa se monteze folii impermeabile sau membrane hidroizolante.
Panouri sandwich prefabricate pentru invelitori
Aceasta categorie cuprinde panouri prefabricate cu una sau cu doua fete metalice, cu miez termoizolant din diverse materiale si cu muchii de imbinare complexe care sa permita realizarea de imbinari etanse. Tabla poate fi din otel zincat, aluminiu sau inox, cu protectie din vopsea speciala sau, in cazul panourilor cu fata de inox, fara finisaj. Miezul termoizolant poate fi din vata minerala bazaltica sau de sticla (mai rar), spuma poliuretanica sau polistiren expandat. Grosimea panourilor poate porni de la 5 cm si poate ajunge pana la grosimi de 20 cm. In cazuri speciale, grosimi mai mari se pot obtine doar pe comanda.
- panta minima: este de 4,5° (10%).
- montaj: se face pe pane (la deschideri calculate in functie de grosimea panoului, inaltimea cutei panoului si de incarcarile prevazute). Fixarea panourilor se face cu suruburi autofiletante speciale, cu garnitura de etansare.
Accesorii pentru invelitori
Pasarele de circulatie pentru acoperis – usureaza accesul si circulatia pentru interventii pe acoperis, fara a afecta integritatea invelitorii. Sunt fabricate din gratare de otel zincat, aluminu, PVC, prinse pe suporti ancorati direct pe astereala.
Parazapezi – sunt necesare pentru toate tipurile de invelitori, pentru a impiedica caderea zapezii de pe acoperis si a preveni eventualele accidentari. Pot fi din plastic sau metal, se monteaza direct pe invelitoare sau pe contrasipci, in functie de materialul invelitorii, si pot fi elemente punctuale sau baghete profilate, cu diferite lungimi.
Elemente de strapungere si ventilare – sunt piese speciale, care permit strapungeri pentru trecerea cablurilor, suportilor de antena etc. si care pot face parte din kitul de invelitoare sau pot fi piese speciale facute la comanda.
Piesele speciale pentru ventilarea spatiului de sub invelitoare sunt foarte importante pentru a impiedica aparitia condensului pe intradosul invelitorii. Numarul si dimensiunile acestora se calculeaza in functie de panta si marimea versantului.
Intretinerea invelitorilor
Deoarece este elementul cel mai expus intemperiilor, acoperisul casei are nevoie de intretinere periodica pentru a-si pastra durabilitatea. Micile ingrijiri facute des scutesc reparatiile si cheltuielile pe care le-ar putea provoca un acoperis de care nu s-a avut grija chiar si cativa ani.
Toamna: la sfarsitul toamnei, cand frunzele copacilor au cazut, acoperisul se pregateste pentru iarna:
- se curata de frunze, crengi, muschi, pamant sau alte materiale care pot fi aduse de vant. Se acorda o deosebita atentie doliilor, dar si jgheaburilor si burlanelor. In afara de faptul ca resturile pot infunda jgheaburile si burlanele, amestecul de frunze putrezite se poate acumula pe dolii, impiedicand scurgerea apei, care poate patrunde sub tigle, ducand la umezirea, respectiv putrezirea structurilor de sub invelitoare.
- se verifica tiglele pentru a nu avea semne de mucegai sau ciuperci, care pot creste in timp, afectandu-le. Daca se descopera tigle fisurate sau sparte, se inlocuiesc; adesea, tiglele noi au alta culoare decat cele uzate, dar in timp diferenta se estompeaza.
- acoperisurile metalice au nevoie de atentie suplimentara – se verifica urmele de rugina, se curata si se vopsesc.
- se verifica sa nu existe plante pe acoperis, in special strecurate sub tigle si la imbinari, care pot creste si ridica tiglele.
- in toate cazurile, se verifica racordarile cu alte elemente constructive (calcane, atice etc.) si in cazul in care exista suspiciuni se vor face operatiuni de etansare.
Primavara: se refac acelasi operatiuni de mai sus, verificandu-se in special daca sub actiunea zapezilor, ghetii si ploilor nu s-au spart noi tigle sau nu s-au degradat alte elemente. Iarna e anotimpul in care acoperisul e cel mai expus degradarii, de aceea primavara este posibil sa aveti de facut mai multe reparatii. In plus:
- se verifica jgheburile si burlanele sau alte elemente metalice ori de plastic sa nu fie zgariate sau afectate de rugina, remediindu-se problemele prin curatare si vopsire.
Recomandari
Cu toate ca acoperisul este gandit inca de la inceputul proiectului unei case pentru a raspunde exact necesitatilor constructiei, adesea proprietarul poate dori sa adauge ulterior diverse alte elemente care pot sa schimbe aspectul sau chiar structura acoperisului. Frecvent intalnite sunt situatiile in care beneficiarul doreste instalarea unor copertine, crearea de lucarne noi ori construirea unor cladiri aditionale (fie ele extensii la casa in sine sau dependinte) care vor avea nevoie, la randul lor, de acoperisuri. Iata cateva dintre recomadarile de care trebuie sa se tina cont:
- La crearea unor noi lucarne: acestea nu se construiesc niciodata prea aproape una de alta, chiar daca sunt delimitate de dolii. Intre cele doua lucarne se poate acumula zapada care este mai greu de evacuat si care poate conduce la infiltratii.
- La construirea de dependinte sau camere suplimentare: acoperisul noii cladiri lipite de casa nu trebuie sa creeze niciodata posibilitatea acumularii de apa, zapada, frunze etc. la imbinarea cu acoperisul principal.
- La copertine: nici la montarea acestora nu trebuie sa se creeze spatii in care sa se poata aduna apa si zapada, ori frunze, crengi sau alte reziduuri.
