Adevărat sau fals? 7 mituri despre pompele de căldură
In contextul cresterii cererii pentru solutii ecologice, determinat de efectele din ce in ce mai evidente ale incalzirii globale, de incertitudinea privind preturile si rezervele tot mai reduse de petrol ale planetei, solutiile ecologice, fiabile si durabile pentru incalzirea locuintelor castiga teren. Pompa de caldura se numara printre putinele tehnologii capabile sa satisfaca asteptarile in privinta calitatii si eficientei costurilor. Pe masura ce popularitatea pompelor de caldura creste semnificativ de la un an la altul, la fel de repede si miturile legate de functionarea si caracteristicile acestora cunosc o raspandire din ce in ce mai rapida.
Pentru a evita dezinformarea, ne-am hotarat sa spulberam cele mai intalnite mituri prin argumente si explicatii valide.
1) Pompele de caldura sunt prea scumpe
O pompa de caldura fiabila si bine instalata poate reduce costurile cu incalzirea locuintei rapid, iar investitia initiala se recupereaza intr-un timp scurt. Investitia initiala pe care trebuie sa o realizati atunci cand decideti sa utilizati o pompa de caldura este cu aproximativ 60% mai mare fata de incalzirea cu centrala pe gaz. Pentru a beneficia la maxim de avantajele sale, se recomanda utilizarea pompei pentru incalzirea in pardoseala (unde temperatura apei se situeaza in intervalul 35-40°C) sau cu ventiloconvectoare (temperatura apei trebuie sa fie intre 40-45°C). Si pentru ca pompele de caldura reprezinta o solutie ecologica, exista programe de subventionate de stat, unul dintre ele fiind Casa Verde Plus, ce consta in alocari bugetare si credite de angajament. Ce se deconteaza? Instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire pentru persoane fizice (pana la 6000 RON pentru sisteme solare si 8000 RON pentru pompe de caldura).
2) Pompele de caldura au un randament scazut la temperaturi foarte mici
In cazul pompelor de caldura aer-apa (de ex. Belaria), cand temperaturile exterioare scad foarte mult, se activeaza rezistenta electrica din dotare pe perioada necesara pentru o incalzire suplimentara. Referitor la acest aspect, proiectantul stabileste un punct de bivalenta, in acest punct pompa de caldura nu mai acopera intregul necesar de caldura al cladirii. De exemplu, cand temperatura scade sub -5°C (punctul de bivalenta), iar necesarul de caldura al cladirii nu mai poate fi asigurat complet de pompa, deoarece puterea sa scade progresiv odata cu scaderea temperaturii exterioare, atunci compenseaza prin activarea sursei alternative de caldura – rezistenta electrica. Pompele de caldura aer-apa au ajuns, datorita thnologiei, la performanta de a functiona chiar si la -20°C in parametri normali.
Pompele de caldura geotermale (de exemplu, Thermalia) folosesc apa din sol, apa care se afla la o adancime foarte mare, unde temperatura este aproape constanta tot timpul anului, spre deosebire de exterior unde se inregistreaza fluctuatii importante. In Romania, in zona noastra, temperatura apei este de 7-12°C, fiind purtatoare de energie termica pe parcusul intregului an.
3) Pompele de caldura sunt folosite exclusiv la incalzire
In cazul acestui mit, denumirea de “pompa de caldura” nu a reprezentat neaparat alegerea ideala. Pentru racire, pompele sunt reversibile, reprezentand un ansamblu complet cu posibilitatea de comutare de pe incalzire pe racire. Functia de racire este posibila prin inversarea ciclului. Racirea camerelor poate fi realizata cu ventiloconvectoare si este chiar recomandata. Conductele de legatura pentru ventiloconvectoare trebuiesc bine izolate. Temperatura apei ajuta astfel la schimbul de caldura intre refrigerant si apa, atat pe incalzire, cat si pe racire, ducand la un COP cat mai bun. Cu cat temperatura apei e mai ridicata, cu atat COP pe incalzire creste, dar afecteaza randamentul pe racire.
4) Pompele de caldura sunt foarte zgomotoase
Initial, acum mai multi ani, pompele de caldura cu compresoare de tehnologie veche, aveau un nivel de zgomot mai mare, cca 76 dB pentru unitatea exterioara. Nivelul de putere acustica pentru unitatea exterioara (in cazul nostru, pompa de caldura Belaria) in timpul incalzirii este de 54-57 dB, in functie de dimensiunea pompei. Valorile de presiune acustica se situeaza intre 35-38 dB la 5m si 29-32 la 10m. Acestea se aplica daca unitatea exterioara este pozitionata pe fatada cladirii. Aceste valori sunt reduse cu 3 dB. daca unitatea exterioara este de sine statatoare. In cazul instalarii intr-un colt, valorile de presiune acustica se maresc cu 3 dB.
Sursele de zgomot sunt ventilatorul si compresorul (in ultimii ani s-au inregistrat evolutii majore in ceea ce priveste compresoarele, nivelul zgomotului fiind unul minim, mai ales in cazul celor de tip scroll, fata de cele cu piston care se foloseau la inceput).
Trebuie totusi facuta diferenta intre sunetul total (sunetul aparatului) si perceptia de presiune fonica, adica zgomotul resimtit influentat de conditiile de instalare, izolarea fonica etc.
Pentru o comparare usoara cu alte surse comune de zgomot, va prezentam valorile urmatoare:
- 0 dB: linişte (pragul de audibilitate), laborator de acustică
- 10 dB: studiou de înregistrări (linişte neobişnuită)
- 20 dB: foşnetul frunzelor, grădină liniştită
- 30 dB: dormitor (calm)
- 35 dB: interiorul unui apartament liniştit
- 40 dB: birou liniştit, discuţie cu voce scăzută, bibliotecă – apar probleme de somn şi trezire
- 50 dB: ploaie, restaurant tihnit, paşnic
- 60 dB: automobil în deplasare
Sursa: http://www.energobiologie.ro/index.php/Geobiologie/Sunet-zgomot-poluarea-sonora-3.html.
5) Pompele de caldura se pot folosi doar in cladirile noi
Pompele de caldura pot reprezenta o solutie excelenta si in cazul renovarii cladirilor existente. Selectarea tipului si a capacitatii este cea cu adevarat esentiala. Trebuiesc luate in considerare urmatoarele aspecte: dispozitivele de distribuire a caldurii, temperaturile de functionare ale acestora, izolatia cladirii si disponibilitatea unei surse termice adecvate pentru pompa de caldura. Pompele de caldura aer-apa sunt foarte asemanatoare unui aer conditionat, fiind compuse dintr-o unitate exterioara si una interioara conectata prin traseu frogorific cu doua tevi de cupru. Unitatea interioara este ulterior legata la instalatia termica existenta. In apartamente se recomanda pompe de caldura aer-apa, iar pompele geotermale sunt potrivite pentru constructiile noi deoarece este necesar sa existe foraj pentru realizarea schimbului de caldura. O alta recomandare este, ca in cazul constructiile deja ridicate sau vechi, sa se realizeze o evaluare a pierderilor termice datorate unei izolari defectuoase, sau a ferestrelor neetanse si care ar putea afecta indirect randamentul pompelor.
6) Pompele de caldura ocupa mult spatiu
Pompele de caldura geotermale ocupa aproximativ aceeasi suprafata ca si un cazan in condensatie pe gaz. In ambele cazuri este necesara o camera a centralei cu destinatie speciala (minim 6mp). Pompa de caldura aer-apa de la Hoval (Belaria SRM 4-16) are la exterior o unitate cu dimenesiunile 80x73 cm, iar la interior, o unitate de 81x38 cm.
7) Pompele de caldura necesita revizii frecvente
In primul rand, in cazul pompelor de caldura nu este necesara o autorizatie ISCIR, ca in cazul cazanului pe gaz, autorizatie cu reinnoire obligatorie la fiecare doi ani. De asemenea, un cazan necesita multiple operatiuni pentru a-i asigura functionarea eficienta si in deplina siguranta: curatarea arzatorului, curtarea camerei de ardere, verificarea vanei de gaz, a cosul de ardere si analiza gazelor de ardere. Singura verificare in cazul pompei de caldura apa-apa este concentratia glicolului de pe schimbatorul primar de caldura pentru a se evita inghetul. Este totusi recomandata de catre specialisti o revizie o data la 2 ani – pentru a asigura functionarea in parametri optimi, dar nu obligatorie ca in cazul cazanelor.
Obiectul este ascuns