Un plan bine facut a fost mereu secretul unei lucrari de calitate, iar pavarea corecta a unui anumit perimetru depinde si ea de o planificare corecta. Colorate, texturate, cu diferite forme, pavelele chiar sunt o optiune viabila.
Introducere
Fie ca este vorba de spatii publice sau private, de parcari, de alei interioare sau de platforme, pavelele de beton reprezinta una dintre cele mai raspandite variante de finisare a acestora. Colorate, texturate sau cu goluri (pentru a permite cresterea plantelor), cu diferite forme, pavelele chiar sunt o optiune viabila pentru realizarea finisajelor de exterior la alei si platforme, indiferent daca acestea sunt destinate traficului pietonal sau unui trafic auto usor.
Din nefericire, din cauza unui montaj defectuos este foarte posibil ca pavajele de acest gen sa se deterioreze in timp. Se intampla adesea, din cauza ca lucrarile la aleile exterioare sunt facute ultimele, dupa terminarea constructiei pe care o deservesc: in astfel de cazuri, toata lumea se grabeste sa termine, existand tendinta sa nu se respecte toti pasii de lucru sau sa nu se acorde atente detaliilor.
Dar nu este cazul sa faceti tocmai acum economie de timp : respectarea pasilor de lucru corecti va asigura de longevitatea aleii sau platformei pe care o construiti. Tasarea inegala a unor portiuni din alee sau platforma, ori fisurarea unor pavele vor duce mai tarziu la stricarea pavajului: iar repararea lor creeaza, desigur, disconfort, ca sa nu mai vorbim de costuri ulterioare care sa va afecteze bugetul. Respectand pasii de lucru va asigurati ca si pe viitor veti tine departe astfel de neplaceri.
Planul aleilor
Un plan bine facut a fost mereu secretul unei lucrari de calitate, iar pavarea corecta a unui anumit perimetru depinde si ea de o planificare corecta. Astfel, alcatuiti schita traseului pe care il vreti pavat, desenand la scara cum vreti sa arate aleile, platformele etc. si notand si volumul de apa care cade in zona in respectiva, pentru a determina astfel adancimea pana la care veti face sapaturile. Delimitati apoi zonele respective (cu ajutorul catorva pavelele, a unor sfori montate pe tarusi etc.) pentru a avea imaginea la scara reala, direct pe sol, a perimetrului de acoperit. Luati in calcul latimea drumului cu tot cu borduri. Inainte de a finisa planul, cititi mai intai si urmatorii pasi, pentru a intelege toate etapele, mai ales ca in plan va trebui sa cuprindeti, de asemenea, inaltimi si grosimi ale santurilor si pavelelor.
Bordurile de margine si fundatia
Incepeti prin a face santurile pentru borduri, cu 5 cm mai late decat acestea. Adancimea santurilor trebuie sa fie cat adancimea pana la care va intra bordura, plus inca 10-15 cm. Se toarna beton si se monteaza bordurile, urmarind ca acestea sa fie aliniate aproximativ la aceeasi inaltime. Marginea de sus a bordurii va depasi nivelul solului, pe o inaltime egala cu grosimea unei pavele, plus inca 5 cm. Lasati betonul sa se usuce, conform indicatiilor producatorului, pentru ca bordurile sa se fixeze. Cele doua borduri (sau mai multe, daca e vorba de o platforma si nu de o alee) vor incadra sapatura: faceti intre borduri un sant mai adanc decat adancimea pana la care coboara bordurile (adancimea se calculeaza in functie de volumul apei care cade in zona, in termeni tehnici acest parametru este numit «intensitatea ploii de calcul»). Faptul ca bordurile au fost cimentate le va da stabilitate, facandu-le sa nu alunece in sapatura. Santul trebuie sa fie cu fundul usor inclinat spre una din parti. Inclinatia este facuta pentru a usura scurgerea apei spre partea mai adanca, stanga sau dreapta aleii - panta nu trebuie sa fie abrupta, o inclinatie de 1% este suficienta. Bordurile si santul (sapatura) vor constitui o asa zisa «fundatie» a lucrarii.
Montarea membranei de protectie cu bumbi
Pe fundul santului se monteaza membrana de polietilena cu bumbi. Aceasta va acoperi pur si simplu fundul sapaturii, urcand intr-o parte si alta pe peretii santului, pana la nivelul bordurii. Daca exista imbinari pe lungimea acesteia, imbinarile se etanseaza.
Pozarea drenului si invelirea in geotextil
Peste folia hidroizolanta, pe latura mai adanca a santului, se asaza tubul de drenare. Aceasta etapa este tehnic numita «pozarea drenului», deoarece tubul are rolul de a drena apa adunata in sant. De asemenea, drenul trebuie sa aiba si el o usoara inclinatie pe lungime, tot de 1%, capatul care coboara mai jos fiind cel care merge spre canalizare. Se vine acum cu o alta folie, de material geotextil, care acopera fundul santului si tubul de drenare, ridicandu-se de asemenea pe pereti in sus pana la bordura. Aceasta folie este de aproape doua, trei ori mai lata decat latimea aleii: montati-o astfel incat pe latura mai putin adanca a santului sa se ridice pana la nivelul bordurii. Astfel, pe latura opusa va ramane mai multa folie suplimentara, pe care pur si simplu o lasati sa se desfasoare peste bordura a doua, pana la pasul urmator.
Pozarea pietrisului
Se umple santul astfel pregatit cu pietris cu granulozitate cuprinsa intre 31-40 mm, care se niveleaza usor. Aceasta etapa este denumita «pozarea pietrisului». Dupa nivelare, se aduce pe deasupra pietrisului folia de geotextil lasata pe marginea santului, acoperindu-i astfel suprafata.
Turnarea patului de nisip
Peste noua suprafata creata de folia geotextila se vine cu un strat de nisip. Grosimea acestuia trebuie sa fie de aproximativ 3- 8 cm si se niveleaza usor cu ajutorul unei scanduri de lemn.
Montarea pavelelor
Pavelele se monteaza direct, cu mana, peste patul de nisip. Daca ati facut calculele corect, pavelele vor veni la nivelul bordurii, dar puteti, desigur, sa lasati bordura un pic mai ridicata decat nivelul pavajului. Pavelele nu mai au nevoie de liant intre ele, pur si simplu lasati cativa milimetri intre o pavela si alta, pentru a crea senzatia unor rosturi – acestea oricum vor fi umplute cu nisip dar si de praful provenit in urma intemperiilor. Bordura va tine pavelele stabile, iar faptul ca sunt asezate pe nisip le face sa intre usor in stratul de nisip, gratie greutatii lor. Oricum, nivelati-le usor, pentru a obtine o suprafata compacta. Bordurile de margine trebuie prelucrate cu ajutorul unei ghilotine de mana pentru a se putea integra in stereotomia aleii.
Cateva specificatii tehnice
Rezolvarea corecta a detaliilor ne poate scuti pe viitor de interventii sau de reabilitari mai mult sau mai putin costisitoare ale platformelor sau aleilor.
Montarea pietrisului direct pe pamant, fara o protectie la apa care provine din precipitatii, poate conduce la tasari inegale ale aleilor sau platformelor.
Lipsa geotextilului, ca strat de separatie intre stratul de pietris si cel de nisip poate conduce in timp la scurgerea nisipului pana in tubul de drenaj, producand chiar colmatarea (infundarea) acestuia.
In cazul in care baia nu are acces direct la fatada se recomanda utilizarea unui sistem de ventilare mecanizata pentru evacuarea vaporilor si al mirosurilor.
In cazul in care se doreste scurgerea apelor provenite din ploi sau alte surse la rigola, este de luat in calcul sigilarea rosturilor intre pavele, insemnanda schimbarea modului de rezolvare a intregului detaliu.
Ce se utilizeaza
Atentie, echipamentul de protectie in constructii nu este optional, este obligatoriu.
Ca echipament este necesar sa utilizati:
- Incaltaminte profesionala cu bombeu metalic
- Manusi de bumbac.
Pentru un montaj cat mai usor se recomanda:
- Sfoara si tarusi de lemn
- Boloboc
- Ghilotina de mana pentru ajustarea pavelelor
- Mai compactor
Concluzii
Rezolvarea de mai sus constituie un mod simplu dar eficient de montare a pavelelor direct pe pamant fara un suport rigid din beton.
Aleile si platformele astfel rezultate, se pot utiliza pentru circulatie pietonala dar si pentru circulatie auto usoara.
Atentie! Pentru intrari in garaje, situate la subsol sau demisol nu se poate utiliza acesta rezolvare ci numai rampe pe suport din beton cu pavelele din beton lipite pe suport.
