Amenajari gradini mici: planul orizontal si planul vertical

Exista multe idei pentru gradina pe internet si in revistele de specialitate, care sunt pline de sugestii, dar foarte rar articolele explica ideile de baza ce trebuie urmate pentru a obtine o gradina mica si cocheta. Indiferent daca dorim o gradina elegant-luxurianta sau una minimalista si aerisita, cand vorbim de amenajari gradini, ne referim la doua planuri principale. Primul este unul orizontal, plat, ca si cum gradina ar fi vazuta de sus, iar al doilea este tridimensional, in care va puteti imagina parcurgand gradina la 1,5 m de sol.

Planul orizontal este cel descoperit la un prim contact cu gradina si reprezinta imaginea de ansamablu, in care detaliile conteaza mai putin. In plan vertical detaliile devin mai importante si joaca rolul de elemente structurante. De ce 1,5 m de la sol? Pentru ca de acolo intelegem cel mai bine o gradina, de pe scaun, relaxati, pregatiti sa ne lasam coplesiti de spiritul si armonia acelui loc.

Deci armonia este notiunea de baza care trebuie respectata cand discutam de amenajarile gradinilor mici. Abordam pentru inceput planul orizontal. O alee din piatra naturala (realizata din placi, piatra cubica sau de pasi japonezi nu ar trebui sa taie pe jumatate gradina, pentru ca astfel va rezulta o structura simetrica, iar simetria este in general de evitat.

Ca sa nu ne facem griji in privinta acestei simetrii, putem crea o alee sinuoasa, cu una sau doua curbe. Aleea poate sa fie dreapta si sa aiba latime constanta (deci ca o linie), si atunci inducem o senzatie geometrica mai profunda spatiului (minimalism, hi-tech). Daca preferam o ambianta luxurianta, rustica, latimea aleii poate varia usor din loc in loc. In acest caz aleea se construieste adesea cu ajutorul pietrelor poligonale care pot avea sau nu rosturi intre ele.

Cand cautam idei pentru gradina, trebuie sa pornim de la o linie sau de la un punct principal, de focus. Deocamdata ne oprim asupra felului in care ne folosim de axa. Iar axa, linia, cea mai des utilizata este chiar aleea. Marginile curtii pot fi incadrate de vegetatie (flori, plante, arbusti) si de pietre, fie ca sunt roci, pietris sau ”pebble” (pietre de dimenisiuni mici cu marginile rotunjite).

Aceasta incadrare cu vegetatie si cu piatra naturala trebuie sa indeplineasca o conditie restrictiva. Una dintre laturi trebuie sa fie mai putin acoperita. Nu vrem sa ne facem o jungla, nu? Cand avem o casa placata cu piatra naturala, este ideal ca exact acel zid dinspre curte sa ramana cat mai putin acoperit. Si daca tot exista un zid placat cu piatra naturala, atunci ar fi minunat ca piatra naturala din care este realizata aleea sa aiba aceeasi culoare cu piatra de pe zid.

Pana acum am vorbit despre linie (alee) ca loc de referinta. Sa vedem ce se intampla daca reperul principal este o arie, o suprafata de focalizare a atentiei. Terasa indeplineste cel mai des acest rol. Exista destule gradini mici structurate in jurul unei terase din piatra naturala (travertin, marmura, granit). Iar terasa ar trebui sa nu aiba forma simetrica (semicerc, rectangulara), dar, daca are, putem rupe aceasta simetrie in cateva moduri foarte simple. In primul rand, nu plasam masa in centrul terasei.

Putem planta un copac, un arbust, un grup de arbusti intr-un colt al terasei, obtinand astfel si umbra atat de necesara intr-o gradina. O alta modalitate de rupere a simetriei ar fi instalarea unui gratar placat cu piatra naturala langa terasa. Cele mai multe gratare de acest tip sunt placate cu piatra poligonala care se integreaza perfect in amenajarile gradinilor mici, mai ales daca aleea sau/si soclul casei sunt construite din acelasi material sau culoare.