Brad de Crăciun natural sau artificial? Ce să alegi anul acesta
In plina era a consumerismului, alegerile incep sa fie influentate din ce in ce mai mult nu doar de potenta financiara, ci si de ratiuni etice. Tendinta se remarca inclusiv atunci cand vine vorba de alegerea piesei centrale a sezonului: pomul de Craciun. Tot mai multi consumatori asa-zisi eco-conscious se intreaba: brad natural sau brad artificial? Ambele variante au sustinatorii lor combativi, dar vom vedea in continuare ca adevarul este undeva la mijloc.
Profesor de horticultura si silvicultura la Universitatea Statului Michigan, Bert Cregg ne asigura ca amandoua au pana la urma un impact neglijabil asupra mediului inconjurator, insa daca vrem cu tot dinadinsul sa o alegem pe cea care este mai prietenoasa cu natura, atunci va trebui sa tinem cont de mai multe detalii decat se observa la prima vedere.
Astfel, diferenta o vor face aspecte precum cat timp este pastrat bradul artificial sau ce cantitate de combustibili fosili este consumata in fiecare an cu transportul bradului natural de la obarsie la tine acasa.
Sa incepem cu bradul natural - sau orice conifer care troneaza cu un aer festiv in sufrageriile noastre zilele astea. Multi consumatori preocupati de mediul inconjurator il asociaza cu defrisarile, insa, in mod normal, brazii de Craciun sunt crescuti special in acest scop in pepiniere (sau provin din lucrari sustenabile de intretinere sau rarire a padurilor), producand oxigen si inmagazinand CO2 pe durata vietii.
Un brad de aproximativ 1,8 metri creste in mai putin de zece ani si, odata taiat, in locul lui este plantat altul.
Este adevarat ca traficul cu brazi taiati ilegal din paduri este la fel de persistent in tara noastra ca frunzele coniferelor, dar putem elimina riscul de a face o alegere cu efect devastator asupra naturii cumparand doar din locuri autorizate si informandu-ne cu privire la provenienta arborilor.
Putem trage pana acum concluzia ca raspunsul la intrebarea ce ne macina este cat se poate de limpede, si anume bradul crescut in pepiniere, insa nu am atins inca toate fatetele chestiunii.
Pentru a masura impactul bradului de Craciun, expertii folosesc o metoda numita evaluarea ciclului vietii, cunoscuta si ca "from cradle-to-grave", explica Cregg, urmarind produsul din momentul plantarii, pe intreg procesul cresterii - luand in calcul echipamentele, ingrasamintele si pesticidele folosite si consumul de apa -, pana la recoltare, transport si in cele din urma depozitarea finala.
Transportul de la pepiniere la clientul final, mai ales atunci cand vorbim de arbori importati, este activitatea care genereaza cea mai mare cantitate de emisii de gaze cu efect de sera in procesul de productie a brazilor de Craciun naturali, apreciaza Cregg. Asadar, daca optezi pentru un brad natural, alege un brad crescut local.
Este mai bine sintetic?
Si ajungem la bradul artificial, o alegere din ce in ce mai populara. In SUA, de exemplu, 45% dintre brazii cumparati in 2017 au fost brazi artificiali, iar procentul este in crestere.
Criteriile in functie de care este evaluat impactul brazilor artificiali asupra mediului sunt altele. Daca multi cred ca transportul din fabricile din China, de unde provin de obicei, este cea mai mare hiba ecologica a lor, Cregg sustine insa ca transportul pe mare, folosit in acest caz, este in realitate destul de eficient. Problema este productia in sine. Astfel, productia policlorurii de vinil (PVC) si a metalelor folosite pentru realizarea brazilor artificiali genereaza emisii de gaze cu efect de sera si alte substante poluante. In plus, in prelucrarea PVC-ului este folosit ca stabilizator plumbul.
Cum este greu sa gasesti un brad artificial 100% fara PVC, expertii le recomanda celor interesati sa aleaga un brad care sa contina cat mai multa polietilena, un plastic mai sigur, care pemite pe deasupra crearea unor frunze de conifere cu un aspect mai apropiat de cel autentic.
Conform unui studiu al Asociatiei Ameriane a Pomilor de Craciun (American Christmas Tree Association), care reprezinta producatorii de brazi artificiali, trebuie sa folosesti bradul din plastic cel putin cinci ani pentru a contrabalansa impactul pe care il are asupra mediului cumpararea unui brad natural.
Potrivit lui John Kazer de la compania Carbon Trust din Marea Britanie, care ajuta guvernele si diverse organizatii sa isi reduca amprenta de carbon, impactul unui brad artificial inalt de 2 metri este echivalentul a 40 de kilograme de emisii de gaze cu efect de sera, fiind de cateva ori mai mare decat cel al unui brad natural taiat pentru Craciun.
Kazer sustine care ar trebui sa reimpodobesti bradul artificial cel putin zece ani la rand pentru ca acesta sa fie intr-adevar mai ecologic decat cel natural.
Ce facem cu ei dupa?
In ceea ce priveste brazii artificiali, care sunt nereciclabili, tot ce putem face este sa-i refolosim cat mai multi ani posibil. In cazul brazilor naturali, putem opta in schimb pentru reciclare. Acestia pot fi predati unei fabrici sau unei statii de compostare, pentru a fi transformati in produse ca ingrasamant natural sau peleti. Companii precum Leroy Merlin le ofera chiar vouchere clientilor care aduc dupa sarbatori brazii naturali cumparati din magazin.
Pe de alta parte, transformat in vreascuri pentru focul de tabara, bradul natural va elibera in aer CO2 inmagazinat. Insa cel mai daunator mod de a te debarasa de pomul de Craciun natural este sa-i alegi ca loc de veci depozitul de deseuri, unde, prin descompunere, va elibera in atmosfera metan.
Nu puteam incheia fara a vorbi si despre a treia optiune, mai putin comoda, dar unanim considerata cea mai ecologica - cumpararea bradului cu tot cu radacina si plantarea lui in pamant dupa sarbatori. Astfel, pomul tau de Craciun va continua sa absoarba dioxid de carbon, in timp ce le va oferi pasarilor si altor vietati mici un camin.
Surse: The Conversation, BBC, The Telegraph
