Caroline Fernolend, directorul executiv Mihai Eminescu Trust: "Sper sa ne dam cu totii seama de valorile pe care le avem in tara noastra inainte sa le distrugem ireversibil"

 

Libero Events: De mai bine de 20 ani, luptati pentru dezvoltarea comunitara. Care a fost momentul in care ati descoperit ca aceasta este menirea dvs.?

Caroline Fernolend: Am inceput acest demers intr-un mod intuitiv si natural, din dorinta de a contribui la dezvoltarea si bunastarea comunitatii in care traiesc impreuna cu familia. Increderea si energia pentru a continua o primesc din reactiile pozitive ale membrilor comunitatii si din rezultatele actiunilor sau proiectelor implementate care indica un progres.

 

Ce v-a determinat sa nu parasiti satul natal la inceputul anilor '90?

Educatia primita din partea familiei si dragostea pentru patrimoniul local transmisa de bunici si parinti m-au influentat sa nu parasesc satul meu in anul 1990. Am simtit ca rolul si locul meu este aici, nu in Germania sau in alta parte.

 

Care sunt principiile pe care se ghideaza Mihai Eminescu Trust pe care o coordonati?

Initial, scopul principal era reabilitarea patrimoniului construit, care se afla in pericol. In timp, prin proiectele derulate alaturi de fundatia MET, am constatat ca pentru a-l si conserva pe termen lung, patrimoniul trebuie sa traiasca, trebuie sa fie util si sa faca parte din viata comunitatii. Urmarim acum si responsabilizarea si implicarea localnicilor in pastrarea patrimoniului pe care il detin. Am inceput prin cursuri de formare in tehnici traditionale de constructii, care implicit au generat locuri de munca, si am ajuns sa derulam proiecte complexe de dezvoltare comunitara sustenabila, care prin valorificarea patrimoniului cultural si natural sa ajute la ridicarea nivelului de trai al oamenilor.

Acum, dupa 15 ani de activitate, printre preocuparile noastre se afla si pastrarea autenticitatii satelor, si incercam sa mentinem in echilibru influenta pe care turismul o are asupra vietii cotidiene a satenilor.

 

Dar dintre cele 1200 de cladiri de patrimoniu pe care le-ati restaurat?

In ultimii 15 ani, impreuna cu echipa fundatiei MET si alaturi de comunitatile locale si de partenerii nostri nationali si internationali am implementat peste 1,200 de proiecte de diferite tipologii. Acestea cuprind amenajari ale spatiului public si vom ajunge curand la plantarea puietului cu numarul 1,500,000, cursuri de formare in tehnici traditionale pentru localnici, dar bineinteles si reabilitarea de cladiri de patrimoniu aflate in proprietate privata, religioasa si publica, atat din mediul rural cat si urban - de la actiuni modeste (inlocuirea podetelor de beton cu unele din lemn) pana la proiecte mari, cum este cel la care lucram acum, de restaurare a unei cetati fortificate.

 

Ati restaurat inclusiv conacul de la Malancrav, primind astfel Premiul Europa Nostra. Cat a durat intregul proces si cat de mare e satisfactia acum?

Acest premiu, primit in 2007 pentru restaurarea Conacului Apafi de la Malancrav, reprezinta o mare recunoastere pe plan european a activitatii fundatiei Mihai Eminescu Trust, dar si pentru mesterii locali care au lucrat acolo. Lucrarile de restaurare au durat aproape 5 ani. Inaugurarea am ales sa o facem alaturi de mesterii care s-au dedicat acestui proiect, pentru a le acorda creditul si recunostinta cuvenita pentru munca depusa.

In urma restaurarii, comunitatea din Malancrav a adoptat conacul drept emblema a satului, alaturi de biserica fortificata din sat.

 

Ce presupune astazi prezervarea patrimoniului arhitectural?

Pentru mine, in ziua de astazi, sunt foarte importante pastrarea autenticitatii patrimoniului arhitectural si aproprierea lui de catre comunitatile din care face parte. Cred ca muzeificarea nu este solutia optima, iar patrimoniul se pastreaza cu mai mare usurinta atunci cand este locuit si viu. Daca oamenii sunt mandri de patrimoniul pe care l-au mostenit si daca le este de folos, il intretin in mod adecvat si constient.

 

Care sunt principiile pe care dumnevoastra le utilizati cand aveti un proiect de prezervare a patrimoniului?

Ne ghidam in primul rand dupa principiul mentinerii autenticitatii, care corespunde si serveste nevoilor comunitatilor.

 

Despre Viscri (patrimoniu UNESCO) spuneti adeseori ca este locul dvs., o datorie mostenita de la stramosi. Cat de mult considerati ca e atrasa generatia tanara de prezervarea patrimoniului arhitectural?

Numarul mare de tineri care ne viziteaza satul, aprecierile exprimate vis-a-vis de patrimoniul arhitectural de la noi si de munca noastra ma fac sa cred - si sper ca nu ma insel - ca tinerii sunt interesati de pastrarea acestuia. Sper sa ne dam cu totii seama de valorile pe care le avem in tara noastra inainte sa le distrugem ireversibil. Cred ca acest pericol constituie o problema, mai ales in mediul rural.

 

In ce masura implicarea printului Charles de Wales a marcat pastrarea patrimoniului satului Viscri?

Faptul ca o personalitate atat de importanta este preocupata de protejarea si promovarea patrimoniului cultural si natural din satul Viscri si din regiune ne face sa ne simtim mandri si motivati. Demersurile pentru conservarea patrimoniului din Viscri au inceput insa cu ani inainte de prima vizita a Altetei Sale Regale, chiar daca din presa romaneasca reiese uneori altceva. Bineinteles ca implicarea Printului de Wales in Transilvania si sustinerea pe care a acordat-o fundatiei Mihai Eminescu Trust au fost extrem de benefice pentru proiectele noastre si pentru dezvoltarea zonei si au adus in lumina reflectoarelor bogatiile care inca mai exista in Romania si s-au pierdut in alte tari din Europa.

 

Vorbiti adesea de spiritul de comunitate. Ne nastem cu el sau ne invatam sa il avem?

Unii se nasc cu spiritul de comunitate, iar altii il cultiva. Eu cred ca spiritul de comunitate se naste din sentimentul de atasament, apartenenta si responsabilitate fata de cultura, identitate, origini si fata de mostenirea pe care o primim de la stramosii nostri.

 

Efectuati cursuri de specialitate pentru oamenii care doresc sa devina mesteri. Cum faceti sa pastrati vie autenticitatea locurilor rurale?

Ne straduim sa pastram autenticitatea intocmai prin mentinerea unei vieti normale pentru comunitatile rurale. Satenii nu renunta la cresterea animalelor, la munca pamantului si la traditii, dar isi insusesc si folosesc patrimoniul ca o noua sursa de venit. Prin cursuri de formare, revitalizarea mestesugurilor, stimularea antreprenoriatului si a turismului cultural se creeaza noi oportunitati care permit tinerilor sa ramana sau sa revina in sat si previn imbatranirea populatiei sau chiar depopularea satului. Acestea sunt principii care stau la baza unuia dintre proiectele fundatiei MET Satul de sine statator, un model de dezvoltare rurala sustenabila, prin care fiecare om isi are locul sau si contribuie la bunastarea satului.

 

Veti participa in aceasta toamna la cea de-a treia editie Architecture Conference&Expo, unde tema evenimentului va fi Prezervarea Patrimoniului Arhitectural, Reconversii& Restaurari Inovatoare. Cu un public format in mare parte din arhitecti, ce mesaj ati dori sa transmiteti participantilor?

As vrea sa multumesc tuturor arhitectilor cu care am lucrat si colaborat la fundatia Mihai Eminescu Trust de-a lungul anilor, care au inteles ca in aplicarea principiilor de arhitectura si restaurare nu avem voie sa uitam omul si calitatea vietii pentru oamenii care traiesc alaturi de patrimoniul construit, ei fiind cei care ii dau viata.

Ma bucur mult ca numerosi arhitecti apreciaza munca si contributia echipei fundatiei MET pentru recuperarea competentelor de fabricare a materialelor traditionale si revitalizarea tehnicilor traditionale de constructii, precum si pentru reinvierea unor mestesuguri care erau in pericol de disparitie.

Ma bucur foarte mult cand intalnesc tineri arhitecti care doresc sa se specializeze in restaurare si mi-as dori ca si ei sa tina seama de componenta umana si de comunitate in munca lor.

 

 

 

Persoana de contact:

Madalina Hodorog

Project Manager

Libero Events

Tel: 0741 401 399/0364 110 371

Email: madalina@liberoevents.ro