Ce facem cu bradul la ghiveci după sărbători? Sfaturi pentru o replantare de succes
Bradul de Crăciun cumpărat la ghiveci (sau cu balot de pământ) este considerat în general o variantă ecologică de a ne bucura de această tradițe a sfârșitului de an: planta are rădăcini, este încă viabilă și, după ce este împodobită, admirată, înconjurată de cadouri și onorată de prezența lui Moș Crăciun, poate fi redată naturii prin replantare în curte, pe un spațiu public, într-un parc etc. Există chiar posibilitatea înapoierii către vânzător, ca și cum ar fi vorba doar de o închiriere a bradului, vânzătorul asumându-și responsabilitatea de a-l include în programe de reîmpădurire – așa cum se practică în țări preocupate de ecologie.
Dacă adoptăm această soluție a bradului la ghiveci, singurele activități poluante, marcate de o amprentă de carbon sunt cele legate de transport. În schimb, nu se mai produc deșeuri, așa cum se întâmplă în cazul brazilor tăiați, și nu se irosesc cei câțiva ani care au fost necesari pentru ca planta să ajungă la dimensiunea necesară; un brad sau molid crescut până la înălțimea de 2 metri poate avea nevoie de 10-15 ani, în climatul nostru, fără fertilizatori sau stimulatori de creștere (7-8 ani în pepiniere). Lucrurile par în regulă în varianta aceasta, dar trebuie să luăm în calcul câteva aspecte, fără de care succesul replantării este compromis.
Starea rădăcinilor
Aceasta depinde de proveniența bradului sau molidului. Se poate spune că molidul este ceva mai adaptabil, inclusiv în varianta lui foarte aspectuoasă cunoscută popular (și impropriu) ca ”brad argintiu”. Dacă este vorba de o plantă crescută efectiv în ghiveci, din semințe sau răsad, aceasta are cele mai mari șanse de supraviețuire, motiv pentru care și prețul de achiziție este mai mare. Vasul este schimbat cu unul mai mare pe măsură ce rădăcinile se dezvoltă, adaptându-se la forma acestuia, dar nu se poate spune că arborele respectiv este ”fericit” de situație, vasul fiind ca o închisoare pentru el. Bradul este o specie adaptată să crească în soluri care prezintă și straturi dure, stâncoase, la o anumită adâncime, deci își va extrage hrana preponderent din solul de suprafață; totuși, o componentă importantă a rădăcinii este pivotul, cu rolul de a fixa temeinic planta în adâncime și a dezvolta rădăcini laterale. Este diferit de foioase sau pomi fructiferi, care au o rădăcină rămuroasă, distribuită relativ uniform în sol. În ghiveci, acest pivot nu prea are spațiu, așa că va avea o formă contorsionată (dar viabilă, totuși); când va fi replantat în sol, va găsi suficient loc și, încet, planta se va dezvolta firesc.
Problema apare de multe ori cu brazii crescuți în primii ani în pepiniere obișnuite, în sol liber. Aceștia își vor dezvolta rădăcinile în ritm normal, la dimensiuni mari; practic, nu este posibil să scoți planta din pământ fără a-i afecta rădăcinile, respectiv fără a-i tăia pivotul. Un astfel de brad are șanse mai mici de supraviețuire la replantare, mai ales atunci când a fost extras neglijent (așa cum se întâmplă de multe ori, din păcate). Fiind în repaos vegetativ sau hrănindu-se din rezerve, el va mai rămâne verde și aparent sănătos, fără să se îngălbenească sau să îi cadă acele, o perioadă de câteva săptămâni, dar numai atât. Aici mai putem spune că plantele mari au șanse mici de succes la transplantare.
Întreținerea în perioada sărbătorilor
Presupunând că avem un copăcel viabil, să vedem cum îl întreținem pentru a-i păstra șansele la replantare. În primul rând, dacă este adus din exterior, iarna, nu îl vom introduce în locuință fără o perioadă de aclimatizare. Dacă îl trimitem direct la o temperatură de peste 20ºC, el va considera că a venit primăvara și va intra în vegetație. Căldura și umiditatea din casă îi vor grăbi brusc fotosinteza și procesele vitale, în mod forțat, fără ca rădăcinile să facă față, astfel încât este posibil ca în curând să se îngălbenească. Prin urmare, se recomandă să fie acomodat timp de câteva zile sau chiar mai mult într-un garaj, hol neîncălzit sau balcon închis, iluminat natural cât de cât, unde temperatura să fie de circa 10ºC.
Apoi, se poate aduce în locuință, de preferat într-o ambianță nu tocmai caldă (maxim 20ºC), departe de surse de căldură. Aici, va fi ținut cel mult două săptămâni (deci trebuie introdus cât mai aproape de perioada sărbătorilor), timp în care trebuie udat de 2-3 ori pe săptămână, de fiecare dată cu 300 – 400 ml de apă, fără excese. Nu se adaugă nutrienți în această perioadă de latență. Este bine să fi pulverizată apă și pe ramuri, ceea ce îl va ajuta să se aclimatizeze și va ajuta la degajarea uleiurilor volatile de pe crengi, creând aroma de cetină specifică. Foarte important este, de asemnea, să nu îi tăiem vârful, care este decisiv în procesul de creștere (poate forma alt vârf din lateral, dacă este o plantă puternică, dar aceasta va afecta aspectul viitor al copacului).
Uneori, cei care cultivă brazi de Crăciun taie acest vârf pentru a stimula dezvoltarea laterală, ceea ce întârzie creșterea în anul următor. În continuare, după sărbători, micul arbore este scos din camera încălzită, dar nu direct afară, la temperaturi negative, ci revenind la procesul invers de aclimatizare, într-un spațiu cu temperaturi intermediare. În niciun caz, nu va fi replantat în solul înghețat și, mai ales, nu se va scoate afară în ghiveci!
Unde și cum îl replantăm
Presupunând că planta coniferă care ne-a marcat Crăciunul este dintr-o specie potrivită climatului nostru temperat (uneori excesiv), și că am respectat regulile de mai sus, să vedem cum procedăm în continuare. Bradul este un arbore care rezistă bine în orice tip de sol, dar preferă o climă mai degrabă răcoroasă, fără exces de căldură; în zona noastră, cea mai bună variantă este o altitudine de peste 500 m. De aceea, dacă suntem într-o zonă de câmpie, cu veri călduroase, este bine ca în primii ani să beneficieze de un loc semiumbrit. Perioadele optime de plantare sunt primăvara și toamna, când bradul reintră în vegetație sau trece în repaus, dar poate fi și vara, cu condiția să nu deranjăm rădăcinile când îndepărtăm ghiveciul sau protecția balotului de pământ. Iarna, poate fi plantat dacă în acel moment solul nu este înghețat.
Groapa va fi mult mai mare decât volumul balotului de pământ (de cel puțin două ori diametrul și înălțimea balotului), astfel încât bradul să poată forma rădăcini fără a întâmpina rezistență. Totuși, pământul care se adaugă la rădăcină se tasează bine, ca să nu rămână goluri de aer – oxidarea rădăcinii este dăunătoare, mai ales pentru o plantă tânără. Se udă apoi cu o cantitate mică de apă, periodic, inclusiv în sezonul rece, bineînțeles dacă nu plouă. În încheiere, vă dorim ”mână bună” la grădinărit și, până atunci, ”Crăciun fericit!”.
