Cultura occidentala si arhitectura romaneasca (1831-1866), de Johann Schaletter

Lansat la Bookfest in acest an (2013), volumul Cultură occidentală şi arhitectură românească (1831-1866), de Johann Schaletter aparut la editura Simetria este una dintre cele mai recente aparitii editoriale in domeniul arhitecturii. Cartea prezintă arhitectura valahă a primei părţi a secolului al XIX-lea prin prisma activităţii elvetianului Johann Schlatter (1808-1865), profund implicat in complexul proces de modernizare din acea vreme. In ciuda criticilor pe care le-a primit de-a lungult tipmupui, ulterior, din documentele păstrate reiese faptul că Schlatter s-a bucurat de consideratia contemporanilor sai si de increderea autoritatilor statului care i-au dat aceste proiecte.

In paralel cu implicarea intr-unele dintre cele mai însemnate proiecte publice din Bucuresti (Grădina Kiseleff, Universitatea si Teatrul Naţional) in 1844, la sugestia lui Vladimir Blaremberg, conducerea interventiilor asupra manastirilor medievale din Tara Românească îi era incredintata lui Schlatter. Datorita acestui lucru, el a mai fost supranumit si „arhitect mănăstiresc” al tarii. Până spre 1865, Schlatter s-a ocupat de câteva zeci de ansambluri monastice si biserici: Tismana, Bistriţa, Arnota, Dealu, Cozia, Negoeşti, Snagov, Mitropolia din Târgovişte sau cea din Bucureşti, Antim, Radu-Vodă etc.

Sursa: Editura Simetria