Cum a ajuns Ljubljana să dea lecții în materie de gestionare a gunoiului
Groapa de gunoi de odinioara este astazi un deal verde populat de animale salbatice, scrie The Guardian. Conductele de gaz metan care se intrevad prin covorul de iarba sunt singurele care indica ce fel de activitati se desfasoara la marginea orasului.
Aruncarea deseurilor la groapa de gunoi este o risipa de spatiu si de resurse valoroase, considera Nina Sankovič de la Voka Snaga, compania care se ocupa de gestionarea deseurilor orasului.
Asa ca, in 2002, Ljubljana a decis ca este timpul pentru schimbare. A inceput cu colectarea selectiva a hartiei, a sticlei si a ambalajelor in containere amplasate pe marginea drumului. Patru ani mai tarziu, a inceput sa colecteze deseuri biodegradabile din usa in usa - ceva ce va deveni obligatoriu in Europa de-abia in 2023 -, a instalat in fata locuintelor containere pentru ambalajele si hartie si inceput sa ridice mai rar deseurile rezidentiale, obligandu-i pe cetateni sa-si sorteze gunoiul mai eficient.
Asa a ajuns ca de la o rata de reciclare a deseurilor de putin peste 29% in 2008 la 68% in prezent si isi propune sa ajunga la 75% pana in 2025. Orasul produce astazi doar 115 kilograme de deseuri reziduale (deseuri care nu sunt nici reciclabile, nici biodegradabile) pe cap de locuitor. Singurul oras european cu o cantitate mai mica (59 de kilograme) este Treviso, din Italia, care este insa si el mult mai mic.
Secretul succesului, una dintre cele mai moderne uzine pentru tratarea deseurilor biologice din Europa
Este vorba de RCERO - Centrul Regional pentru Gestionarea Deseurilor, construita cu 77,5 de milioane de euro din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene, suma care a acoperit jumatate din costurile totale, si finalizata in 2015, care deserveste 58 de orase din Slovenia.
Uzina proceseaza anual 170.000 de tone de deseuri, potrivit Progressive Society. Din aceste deseuri, produce 30.000 de tone de materiale reciclabile, 60.000 de tone de combustibil si 7.000 de tone de compost. In plus, centrul isi produce singur electricitatea si caldura.
Un alt element-cheie este implicarea cetatenilor. Pe langa colectarea din usa in usa, in Ljubljana exista doua centre de reciclare a deseurilor populatiei, unde oamenii pot aduce gunoiul - si orasul intentioneaza sa deschida mai multe.
Bunurile care pot fi inca folosite sunt curatate si vandute la un pret mai mic direct din centru. Saptamanal sunt organizate ateliere in care cetatenii pot invata cum sa-si repare singuri obiectele stricate.
In centrul istoric al orasului, Voka Snaga a instalat containere subterane, pe care oamenii le acceseaza pe baza de card.
Edita Sabic, o studenta din Ljubljana, care lucreaza ocazional ca ghid la RCERO, spune ca centrul a schimbat in numai doi ani modul in care slovenii isi gestioneaza gunoiul.
"La inceput, oamenii spunea lucruri de genul: 'De ce trebuie sa sortam gunoiul? Nu este treaba noastra. Nu sutem platiti pentru asta. Am platit deja pentru acest serviciu'. Apoi, intr-un an sau doi, au imbratisat conceptul, iar acum a ajuns un fel de a doua natura a lor. Cand ies din tara si vad ca oamenii nu isi sorteaza gunoiul, li se pare foarte ciudat", spune Sabic pentru Euronews.
Nu este totul roz la Ljubljana. De exemplu, nu toata lumea este on board cu sortarea colectiva a gunoiului, iar in cazul cladirilor de apartamente este dificil sa stii cine, ce si cum arunca. In plus, tara are si o problema mai deosebita: cantitati uriase de mucuri de lumanari de biserica, fiind a treia tara din lume dupa utilizare.
