De ce este important pH-ul apei de la robinet, de la dus si din piscine
Nu doar apa pe care o bem ci si cea cu care ne spalam trebuie sa indeplineasca anumite proprietati pentru a fi tolerata de organismul nostru fara a-l afecta pe termen lung. Iar pH-ul este unul dintre factorii pe care il putem determina printr-o analiza fizico-chimica a apei. Metodele de aflare a pH-ului sunt accesibile si mai ales cei care au piscine ar trebui sa faca aceasta analiza anual. Insa si cei carora le pasa ce beau sau ce efecte are asupra pielii lor apa pe care o folosesc pot face acelasi lucru.
Fie ca e vorba de apa de la robinet sau cea de fantana, de apa cu care facem dus sau cea din piscine, pH-ul acesteia e important. Aceasta unitate de masura exprima de fapt aciditatea apei, care merge pe o scala de la 0 la 14. dar numai un pH intre 6,5 si 9 este tolerabil de catre corpul uman. Desi exista necesitati diferite pe plan intern si extern.
Cu un pH de la 0 la 7, apa poate fi considerata acida, daca pH-ul este 7 apa e considerata neutra, iar peste acest nivel putem vorbi de apa alcalina. Indicele nu masoara toxicitatea apei, in schimb trebuie inteles in raport cu necesitatile corpului uman. Si alte substante pe care le bem (sucuri, alcool) sau le folosim pe piele (sapunurile, pasta de dinti, sampoanele etc.) au un pH specific. De pilda, cele mai multe ape de baut din comert au pH-ul 7, berea are un pH in jur de 5, iar sucurile intre 5 si 6. Sangele si celulele noastre trebuie sa fie usor alcaline, ele au un pH intre 7,35 si 7,5, dar ele sunt influentate si de apa extrasa de organism din alimentele pe care le mancam. Astfel, apa de baut are rolul de compensa o alimentatie prea acida care ne poate deregla metabolismul. Aceasta mai ales in cazul in care rinichii nu sunt sanatosi, deoarece acestora le revine importanta sarcina de a regla aciditatea sau alcalinitatea din sange (urina are valori ce pot varia intre 4,8 si 8). Extern, pielea sanatoasa are insa in mod normal un pH intre 4,5 si 6, adica usor acid, si de aceea o serie de produse cosmetice au acelasi nivel de pH. Si apa cu care ne spalam sau in care ne imbaiem ar trebui sa respecte acesti parametri.
In mod ideal, pH-ul apei pe care o consumam si cu care ne spalam ar trebui sa fie intre 6,5 si 9 si e bine de stiut ca valorile celei de la robinet pot diferi de la o regiune la alta. In regiunile cu sol calcaros apa obtinuta din subsol este, de exemplu, mai alcalina. Apa cu pH neutru si apa usor alcalina sunt mai bune de baut (in special pentru cei cu o alimentatie prea acida).
In orice situatie, pH-ul poate fi masurat pe mostre de apa luate direct de la sursa, pe loc - e important ca sa se poata constata cu exactitate caracteristicile, deoarece unii compusi se pot evapora destul de repede. Exista mai multe metode de a afla pH-ul (dar si alte caracteristici ale apei), iar solutiile necesare se pot gasi in magazinele de produse pentru casa si bricolaj.
Se poate cumpara fie un indicator de pH (o solutie care se adauga in mostrele luate pe loc de la robinet sau din piscine, iar acesta se coloreaza in functie de pH-ul apei), sau un pH-metru, care este un aparat cu electrozi ce afiseaza rezultatul masuratorii.
Alte proprietati care trebuie masurate (mai ales in cazul piscinelor sau puturilor abia infiintate):
- organoleptice: determinarea gustului, mirosului, temperaturii
- fizice: determinarea turbiditatii, a reziduurilor, a fosfatilor, fierului, manganului, a oxidabilitatii a formelor de azot, a durabilitatii temporale
- chimice: determinarea alcalinitatii si aciditatii, a duritatii totale a calciului si magneziului, determinarea cantitatii de fluor, determinarea clorului rezidual, a bioxidului de carbon si fixarea oxigenului dizolvat si a hidrogenului sulfurat.
