Descoperă principalele concluzii ale conferinței ESG:ro 2023

Aproximativ 200 de specialiști în sustenabilitate și ESG s-au reunit la Radisson Blu Hotel București și online, pentru a discuta despre cum pot organizațiile să facă tranziția spre un business mai sustenabil și despre provocările ce pot să apară în această tranziție și în conformarea la standardele ESG.

Conferința a inclus două sesiuni de prezentări și un panel de dezbatere, fiind moderată de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark și Gabriel Patru, Sustainable Business Strategy Advocate, Therefour - Brand Strategists. Cei care nu au ajuns la eveniment pot solicita înregistrarea conferinței pe site-ul BusinessMark, în secțiunea On Demand.

Francesca Bellucci, ESG Director, SIDEL, a deschis prima sesiune, vorbind despre reglementările europene privind politicile de sustenabilitate.

„Majoritatea companiilor încep (transformarea) pornind de la sustenabilitatea mediului – până acum câțiva ani, aceasta era semnificația sustenabilității pentru majoritatea industriilor, dar acum ne îndreptăm către o înțelegere mai amplă a acestui subiect, în conformitate cu ceea ce ne spune Organizația Națiunilor Unite: sustenabilitatea este, de asemenea, legată de dezvoltarea durabilă, de guvernanță și de aspecte sociale. Unul dintre punctele de transformare a fost Directiva privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea (CSRD), care spune în principal trei lucruri.

Primul lucru este că dezvăluirea voluntară în privința raportării de sustenabilitate nu mai este opțională, ci a devenit obligatorie. Termenul limită este 2026. Acest raport nu poate fi doar unul drăguț, creat de departamentul de marketing, pentru a fi atrăgător din punct de vedere estetic, ci trebuie să urmeze anumite standarde - există cerințe specifice care precizează clar ce trebuie să includem în acest raport. Cel mai important aspect este că acest raport va fi auditat. Intenția Comisiei Europene este de aduce raportul de sustenabilitate la același nivel cu cel financiar, din punct de vedere al importanței, relevanței și conformității. Există multe informații pe care trebuie să le includem în raport, deoarece CSRD precizează în mod clar că, dincolo de aspectele privind datele, trebuie să împărtășim modelul nostru de afaceri, modul în care este rezilient la modificările reglementărilor date de schimbările climatice. Care este strategia noastră? Care sunt obiectivele noastre ESG și cum progresăm în realizarea lor?", a spus ea.

Teodora Mărăcineanu, Marketing Director, Electrolux România, a împărtășit în cadrul conferinței etapele prin care a trecut organizația pentru a atinge obiectivele de sustenabilitate.

„Sunt mulți pași care mai trebuie făcuți pentru a ajunge la obiectivele necesare. Noi, la Electrolux, avem o orientare spre sustenabilitate de foarte mult timp – vorbim de un business cu o istorie de peste 100 de ani, iar cadrul nostru de sustenabilitate «For the Better 2030» are în vedere acțiunile pe care le putem face atât la nivel de companie – prin operațiunile pe care le desfășurăm, prin impactul pe care îl au ele asupra mediului, la nivel de soluții – adică ce produse punem pe piață, cât și la nivelul consumatorului.

Toate acestea sunt orientate către obținerea obiectivelor noastre de neutralitate climatică și către o economie circulară. Este un drum pe care l-am început de mult timp; sustenabilitatea a evoluat – a trecut de la respectarea reglementărilor legislative până la a fi parte din identitatea companiei, parte din cum acționăm la nivel de angajați și la nivel de operațiuni, pentru că, până la urmă, impactul poate fi realizat atât timp cât acționezi la toate nivele.

Platforma noastră de sustenabilitate are în vedere trei dimensiuni principale. Cum să fii o companie mai bună se referă la operațiunile pe care le desfășurăm, la partea internă – aceea de a acționa etic, de a promova diversitatea și drepturile angajaților și de a acționa sustenabil pe întreg lanțul de aprovizionare. Când vine vorba de soluții, vrem să oferim produse care să fie eficiente din punct de vedere energetic, resurse implicate; vorbim și despre un model de business circular și încercăm pe cât posibil să eliminăm materialele nocive în realizarea produselor noastre. Ne dorim, totodată, să îmbunătățim viața consumatorilor. Ne uităm spre susținerea unei alimentații mai sustenabile, de exemplu”, a explicat ea.

În continuare, Mirela Tănase, Senior Partner, Strategy & Sales, exploratist, a vorbit despre inițiativele de CSR și modul în care acestea își unesc forțele cu partea de Diversity & Inclusion, pentru un viitor mai incluziv și mai sustenabil.

„De trei ani, vorbim mai mult despre Diversitate și Incluziune – avem strategii în organizații care sunt dedicate, prin excelență, educării corporațiilor sau organizațiilor în zona de incluziune, dar vorbesc și despre potențialul pe care diversitatea îl aduce la masă, în orice inițiativă corporatistă pe care o întreprinde. Trebuie să schimbăm puțin felul în care ne uităm la lucruri. De fiecare dată, schimbarea de perspective aduce pe masă elemente pe care, poate, nu le-am luat în calcul. Elemente care, coroborate cu alte elemente existente la care lucrăm destul de mult, pot să genereze rezultate mult mai consistente și mult mai de impact, pentru că, la final, vorbim despre un impact sporit, despre diferențiere, despre responsabilitate și despre adaptabilitate. Vorbim despre inovare și, mai mult decât atât, vorbim despre creșterea performanței în business, într-un mod mai sustenabil.

Ce poate învăța o strategie de CSR de la zona de D&I? În primul rând, perspectiva holistică cu care vine strategia de Diversity & Inclusion – posibilitatea de a îmbogăți inițiativele din interiorul organizației. De ce? Pentru că se întâmplă două lucruri: maximizează resursele și crește eficiența și inovația. Dacă aceste locuri rămân cu noi, vom avea, poate, o deschidere mai mare în ceea ce privește aducerea la masă a mai multora din colegii noștri din organizație, pentru că pe cât de diferite sunt perspectivele, pe atât sunt mai valoroase. O strategie de D&I are șanse mari să se ancoreze pragmatic de strategia de business”, a explicat ea.

Procesul de transformare a business-ului spre a deveni mai sustenabil este unul de lungă durată, a explicat Elis Isa-Sipciu, Corporate Affairs and Engagement Director, L'Oréal Romania. „Ne-am dat seama că avem obligația ca frumusețea pe care o creăm să fie una responsabilă și, în același timp, că este nevoie de un proces lung de a transforma business-ul, tocmai pentru a nu compromite resursele planetei. În 1995 am înființat primul laborator de mediu – un spațiu dedicat în care formulele noastre au fost testate pentru a vedea care este posibilul impact asupra ecosistemului, tocmai cu ambiția de a le îmbunătăți.

În 2009 am implementat primele obiective de mediu. În 2013, ne-am dat seama că este foarte important să avem întreaga organizație în spatele acestor obiective de sustenabilitate, așa că am văzut nevoia de a avea toate obiectivele într-un program bine definit și care să mobilizeze absolut toate resursele – a fost primul nostru proiect de sustenabilitate «Sharing Beauty with All», a durat șapte ani și am atins câteva obiective importante pentru noi: mai bine de 80% reducere de dioxid de carbon – vorbim despre fabricile noastre și despre centrele de distribuție, am redus consumul de apă, avem o treime din fabrici care folosesc apă filtrată și reutilizată, am reușit să reducem cu 37% și deșeurile care sunt generate de aceste fabrici și centre de distribuție. Procesul este unul lung, iar până în 2030 obiectivele sunt și mai mari.

A venit 2020 și ne-am dat seama că avem nevoie să mergem și mai departe, și mai repede, astfel că am venit cu o fază a doua a proiectului nostru. Ne-am concentrat pe trei piloni: transformare, apoi ne-am dat seama că e important să susținem și ecosistemul de business să treacă prin acest proces de transformare și nu în ultimul rând, responsabilitatea față de societate.”

„Fără indicatorii ESG, va fi din ce în ce mai greu să asigurăm continuitatea organizației pe termen mediu și lung”, a punctat Ciprian Stănescu, Președinte & CEO, Social Innovation Solutions.

„Cum ne ajută indicatorii ESG să asigurăm continuitatea organizației pe termen mediu și lung? Fără indicatorii ESG va fi din ce în ce mai greu să facem asta. Cum contribuie ESG la o mai bună retenție a angajaților, la bunăstarea lor și la câștigarea loialității stakeholderilor? Eminamente, ESG este un instrument contabil; însă este și un instrument de transparentizare a modului în care producem lucruri și cum le dăm mai departe, cum avem grijă de circularitatea lor.

Cel mai important lucru pe care cred că poate să îl aducă ESG pentru angajații noștri, mai ales pentru cei viitori, este acest tip de transparență despre a arăta cum producem, că transformarea nu este gata, că nu este suficient ce facem, dar că suntem pe drumul ce bun.

Mă uit puțin și la obstacolele în aplicarea standardelor ESG. Cum pot IMM-urile să devină mai sustenabile? Într-o țară construită din IMM-uri, ele reprezintă, într-o mare măsură, supply chain-ul, iar dacă ele nu sunt sustenabile, ne va fi tuturor mult mai greu de acum înainte. Un raport recent realizat de Amazon Launchpad în 2022 arată că 92% din investitori spun că business-urile care au strategii de sustenabilitate reale, nu doar publice, vor atrage cei mai buni angajați. Mulți dintre ei au refuzat investiții pentru că nu au avut încredere fie în rapoartele de sustenabilitate, fie în obiectivele de sustenabilitate pe care unele companii, start-up-uri, IMM-uri le-au avut în discuțiile lor. Când ne uităm la evaluările de piață, acești investitori spun că acele companii care reușesc să transparentizeze ce fac au și valoare de piață mai mare”, a continuat el.

Prima sesiune a conferinței a fost încheiată de un invitat special, Sotiris Pastras, Sustainability & Corporate Responsibility Manager, Apivita: „Sustenabilitatea nu este deloc o chestiune legată de ceea ce veți face până în 2050 sau de ceea ce veți realiza în viitor. Sustenabilitatea nu este legată de ce ați putea realiza la finalul acestui an, ci este vorba despre ceea ce faceți astăzi și cum puteți performa, ce măsurați, ce acțiuni întreprindeți pentru a îmbunătăți aceste KPI-uri. În 2021, PUIG a lansat Agenda ESG 2030, care se concentrează pe 6 piloni și 16 programe, acoperind întreaga companie. La APIVITA, ne-am angajat să devenim una dintre companiile respectate în ceea ce privește ESG-ul. Suntem prima și singura companie certificată B Corp din Grecia încă din 2017. Suntem pe deplin aliniați cu Agenda ESG 2030 a PUIG, deoarece urmăm multe standarde și principii ESG, care ne ajută să măsurăm impactul asupra mediului, precum și impactul furnizorilor noștri. Provocarea cu care ne confruntăm în ceea ce privește furnizorii noștri este imensă. În opinia mea personală, cel mai solicitant lucru pe care trebuie să-l faceți este să începeți colectarea de date primare."

În cea de-a doua parte a conferinței, Carmen Schuster (PORR România), Sergiu Bazarciuc (Simtel), Oana Stamatin (Colliers România), Corina Blănaru (PKF Finconta ESG), Raul Pop (Coaliția pentru Economia Circulară, Asociația ECOTECA), Ana Nicolae (AVON România și Moldova) și Ionuț Ruscea (Romstal) au participat la un panel de dezbatere, moderat de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark și Gabriel Patru, Sustainable Business Strategy Advocate, Therefour - Brand Strategists.

Una dintre problemele care apar când vine vorba de sustenabilitate este lipsa comparabilității, a explicat Corina Blănaru, Partener, PKF Finconta ESG. „În acest moment, în România, există un cod român al sustenabilității, iar la nivelul Secretariatului General al Guvernului avem un Departament pentru durabilitate. Codul român al sustenabilității este creat pe baza unui cod din Germania, însă este foarte aproape de standardele care urmează să se adopte. El a intrat în vigoare anul trecut și poate fi utilizat gratuit. Ai posibilitatea să te compari cu companiile care s-au înregistrat deja pe această platformă și poți să-ți dai seama, cumva, cum te pliezi pe industrie.

Avem o problemă cu sustenabilitatea pentru că nu avem comparabilitate. Unul din motivele pentru care s-a adoptat directiva care urează să intre în vigoare este tocmai pentru că se utilizează mai multe sisteme în paralel. De anul viitor, va intra în vigoare și un punct de raportare unică pentru Europa și atunci situațiile financiare, împreună cu acest raport de sustenabilitate, se vor raporta la acest punct de raportare, care ne va permite comparabilitatea pe industrii.

Într-adevăr, în acest moment, lucrurile sunt puțin neclare. Cele mai multe companii aleg să se raporteze la standardele internaționale, la GRI, și chiar dacă au bunăvoința, au problema infrastructurii. Chiar dacă eu doresc să raportez, mă confrunt cu anumite provocări. Ideea sustenabilității este ca atunci când pui pe piață un produs sau un serviciu să nu mai ai deșeuri.”

De aceeași părere este și Raul Pop, Co-Fondator, Vice-Președinte – Coalitia pentru Economie Circulara - CERC , Director Programe – Asociația ECOTECA. „Noi suntem toți în această rotiță infernală, ce se rotește – credem noi – în direcția potrivită, însă întrebarea este dacă se rotește suficient de repede față de ce nevoi avem. Uitați-vă în statisticile României, în statisticile de sustenabilitate, și veți vedea că stăm pe loc. Avem vreo 20 de ani în care am început să vorbim despre impactul pe care îl avem asupra mediului și societății, prin comparație cu cei 600 de ani de când vorbim despre cifrele din business. Evident că experiența și capacitatea noastră de a duce discuția la un nivel de maturitate relevant nu se compară între cele două. Și, totuși, nevoia este cel puțin la fel de profundă, până la ultimul nivel de execuție din orice companie și din orice societate.

Luca Pacioli a fost un matematician și un călugăr franciscan și de când a sistematizat practicile de dublă contabilitate în Italia, ele s-au răspândit la nivel global și toată lumea se raportează la ele, într-un mod măsurabil, consecvent și comparabil. Eu nu știu dacă o companie face mai mult decât altă companie, în ceea ce privește sustenabilitatea, pentru că nu avem cum să le comparăm.

Conceptul este foarte fluid, iar CSR-ul sau ESG-ul din real estate, de exemplu, nu se poate compara cu cel din FMCG. Fiecare dintre noi, însă, știe ce este risipa, poarte ar trebui să o asamblăm într-un raport de sustenabilitate. Nu putem administra business-ul pornind de la bilanț, ci pornind de la activitate”, a spus el.

„Principala provocare, în România, este că nu privim sustenabilitatea ca pe o oportunitate de creștere a unui business”, a intervenit, la rândul său, Ionuț Ruscea, Sustainability Project Leader, Romstal. „Opinia mea este că acele companii care în 5, 10 de ani nu merg către zona de new business vor rămâne total în urmă. Sustenabilitatea nu e ceva drăguț și frumos, ci ceva extrem de pragmatic. Este, de fapt, despre eficientizarea operațiunilor, pentru că orice risipă pe care o ai în lanț se regăsește în daune asupra mediului și, de multe ori, se reflectă în buzunarul clientului.

Sustenabilitatea e o oportunitate de comunicare, dar nu tot timpul. În operațiuni, sustenabilitatea înseamnă să fii smart. Sunt companii care folosesc dioxidul de carbon care iese pe coș ca să-l bage înapoi în băuturi, însă aceasta nu este o oportunitate de comunicare. Sunt unele eficientizări pe care le facem în companie cu care nu te mai poți lăuda, pentru că aceea este noua normalitate. De cele mai multe ori, sustenabilitatea nu ar trebui să fie doar despre o comunicare, ci trebuie să fie o privire către interiorul organizației, să vedem unde mai putem tăia, din respect față de natură și față de client”, a spus el.

Pandemia a venit la pachet cu multe lecții, iar companiile au început să caute soluții pentru a deveni mai sustenabile, a precizat Sergiu Bazarciuc, COO & Co-Founder, Simtel: „Contextul în care ne aflăm este unul complicat. În ultimii ani au fost mai multe crize, peste care s-au și suprapus mai multe crize, iar noi trebuie să ne asigurăm că găsim în acestea și oportunități.

Pandemia ne-a învățat să lucrăm remote și am văzut că putem face performanță și lucrând așa. Pandemia ne-a mai dat o altă lecție: ne-a arătat că atunci când economia se oprește, planeta respiră. Nu mai este nicio îndoială că economia poluează planeta pe care trăim, iar rolul nostru și perspectiva noastră este că nu putem opri economia, însă putem face ceva ca să nu mai polueze.

Ținând cont că economia are la bază energia ca să poată funcționa, are nevoie de energie, de aici manifestul nostru pentru o economie curată. Scopul nostru este să ajutăm companiile, prin ceea ce facem, să devină sustenabile. Noi avem un ecosistem energetic prin care ajutăm companiile să eficientizeze consumul de energie, să își producă singuri energia electrică. Pe de altă parte noi, ca și companie, am început să ne uităm din primăvara aceasta la noi. Ca să poți schimba un lucru, trebuie mai întâi să îl măsori, să vezi unde ești. Am început să ne uităm și să încercăm să aflăm ce amprentă aducem noi, prin activitatea noastră, în economie, în social, în mediu, în guvernanța pe care o avem, urmând ca apoi să trecem și noi la o raportare pe sustenabilitate. E o dorință internă, dar ne pregătim pentru viitor.”

Nu putem vorbi despre ESG fără să fi vorbit, anterior despre CSR. În acest context, Ana Nicolae, Head of Integrated Communications, Avon România și Moldova, a explicat: „Pentru noi, funcțiunea de ESG a fost cu o evoluție firească din zona de CSR, care exista în companie de mai bine de 15 ani. În cazul nostru, s-a suprapus cu pandemia – îmi amintesc și acum că, în 2019, AVON a intrat în grupul Natura & Co. O dată cu aderarea noastră la grup, am devenit parte activă din agenda de sustenabilitate a grupului – Commitment for Life se numește. Ce mi s-a părut cel mai provocator și lucrul din care am învățat cel mai mult a fost că, indiferent de turbulențele prin care business-ul a trecut, a fost că agenda de sustenabilitate nu a picat niciun moment pe planul doi.

Indiferent de pandemie, indiferent de războiul ce a urmat, noi ne-am păstrat cele două direcții, ca parte a acestei agende: grija pentru oameni – eforturile pe care compania le depune spre reglarea egalităților de gen, pe care o completăm cu grija pentru planetă – depunem toate eforturile pentru a ne asigura că produsele de frumusețe sunt sustenabile. Facem pași spre a duce frumusețea spre o zonă cât mai sustenabilă.

Dacă ar fi să numesc trei direcții mari pe care ne concentrăm, ar fi zona de reducere a emisiilor de carbon, apoi partea de sustenabilitate și circularitate a ambalajelor – o schimbare mică la nivel de design de produs poate să reducă niște tone de plastic pe care le folosim. Și, pentru că vorbim despre o industrie de beauty, și este o preocupare pentru noi toate, vorbim despre testarea pe animale. Practic, depunem eforturi intense ca să încurajăm alternativele la testarea pe animale. Noi nu mai testăm de mai bine de 30 de ani, însă în continuare lucrăm cu asociații care se ocupă cu stoparea acestui fenomen în industrie”, a spus ea.

„Noi am făcut un switch anul trecut de la CSR la ESG, pentru că, prin strategia de dezvoltare a companiei, ESG a devenit un pilon important. Avem patru piloni ai strategiei grupului: pe lângă partea de companie, pe lângă partea de oameni, pe lângă partea de procese, sustenabilitatea, pentru PORR, nu este un concept nou. Este, cumva, în ADN-ul nostru, pentru că noi construim și construim durabil. Avem multe provocări în momentul de față, dar pentru noi deja sustenabilitatea vine din bunele practici pe care le aveam deja, pe care le monitorizăm, iar acum încercăm să creștem gradul de conștientizare în cadrul companiei noastre. Suntem foarte mult în interior, având obiectivul de a crește gradul de conștientizare atât în cadrul companiei, cât și în supply chain – vorbim de 20.000 de supplieri la nivel de grup și de aproape 2.500 de furnizori în România. Avem multe lucruri de făcut și vrem să plecăm în această călătorie împreună din start.

În calitate de companii, vom spune că ESG este în ADN-ul nostru în momentul în care vom avea în vedere tot supply chain-ul - abia atunci vom putea spune că este în ADN-ul nostru. Până acolo, avem câțiva pași de făcut și nu sunt puțini: e adevărat că trebuie să ne grăbim. În construcții, anul 2023 este critic. Până la finalul anului trebuie să fie foarte clar ce începem să facem cu toți stakeholderii noștri pe partea de supply chain, dar trebuie să avem în vedere și clienții. Avem clienți care vin cu cerințe foarte clare pe zona de ESG”, a intervenit, la rândul său, Carmen Schuster, Director Achiziții și ESG, PORR Group România.

„Subiectul acesta de ESG pleacă, totuși, dintr-un know-how anterior din zona de management al mediului. Eu mă ocup de ESG, însă în ultimii 12 ani am lucrat cu dezvoltatori, cu constructori, pe care i-am consiliat cu privire la cum să construiască verde după standardele internaționale. Nu vorbim de standarde românești, pentru că nu existau la acel moment. Acestea nu aveau o greutate din punct de vedere al necesității legale din România, dar, pentru că veneau corporații din afară, ele veneau cu această cerință, punând presiuni mai departe proprietarilor, dezvoltatorilor și, implicit, constructorilor. Era nevoie de un consultant care să citească un manual de 700 de pagini și să îl aducă în realitatea românească. De aici a plecat partea de ESG în Colliers România; am pornit dintr-o zonă foarte încercată - înțelegeam problemele care veneau pe zona de construcții.

Vedem companii, vedem chiriași, care au ținte de sustenabilitate. Au început să își facă strategii de ESG, să întrebe stakeholderii - care pot însemna și furnizori, dar și angajați - ce își doresc. Dacă țintele au fost făcute astfel încât să se țină cont de ce vor angajații, atunci vin cu cerințe și pe zona de birou, cum își doresc să fie el”, a continuat Oana Stamatin, ESG Chief Officer, CEE & România, Colliers Romania.

Conferința ESG:ro s-a încheiat cu prezentările a doi invitați speciali: Katarzyna Chwalbińska-Kusek (Savills) și James Byrne (BeyondWords – ESG)

ESG este mai mult decât un cuvânt popular, care circulă pe buzele tuturor, a subliniat Katarzyna Chwalbińska-Kusek, ESG & Sustainability Lead, Poland, Associate Director, Savills: „ESG a fost cuvântul anului 2022 și pare să fie pe buzele tuturor, dar nu toată lumea îl înțelege. Numărul persoanelor cu funcții în zona de ESG este în creștere, ceea ce este foarte bine, deoarece nu există cale de întoarcere. Din păcate, există multe companii ce recurg la greenwashing, iar asta este foarte periculos.

Oamenii întreabă adesea: este ESG ceva nou? Ca acronim, a fost folosit pentru prima dată în 2005 într-un raport intitulat «Who Cares Wins». Înainte să vorbim despre ceea ce înseamnă cu adevărat ESG în sectorul imobiliar comercial, aș dori să încep cu ceea ce nu este. Sunt adesea întrebată dacă ESG este același lucru cu certificările de construcții ecologice, iar răspunsul este nu. Totodată, nu este un metric financiar în sine și nu este relevant doar pentru companiile mari. Mai mult decât atât, nu se referă la greenwashing și, de fapt, există multe politici care sunt create la nivelul Uniunii Europene pentru a interzice greenwashing-ul. Și nu, nu este un cuvânt la modă și atât.

Ce este ESG atunci? Când vorbim despre asta, trebuie să luăm în considerare impactul asupra mediului, responsabilitatea socială și modul în care ambele sunt guvernate. La nivel de afaceri, implică înțelegerea oportunităților și riscurilor legate de aspectele de mediu, sociale și de guvernanță. De ce este atât de important ESG astăzi? Principalele motive pentru programele ESG provin din nevoia de aliniere cu valorile individuale ale organizației - avem o nouă generație care insistă asupra transparenței și care dorește să lucreze pentru companii care au ca scop să devină mai sustenabile. Deci aceștia sunt clienții noștri, chiriașii noștri, angajații noștri care vor cere mai mult în domeniul sustenabilității. Există și investitori care au așteptări foarte mari în ceea ce privește ESG - datorită propriilor strategii de leadership, dar și a presiunii reglementărilor."

James Byrne, Founder, BeyondWords – ESG, a încheiat ediția ESG:ro din 2023, vorbind despre impactul culturii organizaționale asupra necesității organizației de a deveni mai sustenabilă.

„ESG își are rădăcinile în responsabilitatea socială corporativă și există de mult timp, dar a devenit atât de important în ultimul timp datorită culturii companiei. Dacă ne uităm la valoarea companiilor la nivel global, în 1975 doar 17% din valoarea companiei era legată de valoarea brandului și de elemente intangibile precum: satisfacția clienților, satisfacția angajaților, notorietatea mărcii. Acum a ajuns să reprezinte 90% din valoarea companiilor. Doar în Statele Unite, activele obligatorii legate de ESG ar putea reprezenta jumătate din totalul activelor gestionate până în 2025. Este foarte important să integrați un scop în afacerea dumneavoastră, deoarece dacă veți avea un raport integrat privind rezultatele în domeniul mediului, social și economic, trebuie să comunicați cum acestea sunt conectate între ele. Ce își doresc clienții noștri? Cum putem îmbunătăți valoarea de brand? Multe au de-a face cu impactul social și de mediu. Cum putem transforma ESG într-un element central? Cred că angajamentele privind politicile ESG se vor schimba în timp, deoarece riscurile se schimbă în mod constant, în timp ce scopul ar trebui să fie pe termen lung. Scopul vostru este ghidul transformării”, a spus el.