Despre forme, culori si texturi in peisaj
Grădina Edenului era un colț de rai, în care vegetația era abundentă, luxuriantă și viguroasă, evocând bogăția și esteticul. Când privești un tablou al peisajului prezentat ești atras fără să știi de ce. De fapt secretul oricărei grădini de succes este modul în care plantele se complimenteaza. Construirea unei grădini, se bazează, ca și în arhitectură pe stabilirea unei structuri generale, alegerea zonelor de activități, iar în final "mobilarea și finisarea camerelor". Textura, forma și culoarea plantelor sunt esențiale pentru definirea aspectului general și particular al grădinii.
Formele plantelor pot fi abstractizate unor corpuri geometrice simple precum conul, sfera, paralelipipedul, cubul, asemeni ansamburilor de arhitectură. Cel mai bun exemplu în folosirea abstractizată a plantelor se află în grădinile geometrice franţuzeşti, în care plantele sunt tunse pentru a capătă forme familiare şi uşor controlabile, cu scopul de a crea spaţii exterioare mai apropiate de cele interioare construite. Un exemplu clasic îl oferă grădinile de la Versailles, însă există şi exemple de grădini moderniste care folosesc atât “fasonarea” plantelor dar şi siluetele plantelor natural geometrizate pentru a crea spaţii exterioare.
Culorile din natură sunt cele mai atractive pentru ochiul uman, de aceea elemente precum lemnul, piatră şi apă, introduse în construirea de spaţii, conferă o imagine care invită observatorul la reflecţie şi relaxare. Iar nuanţele acestor elemente par a fi calde, luminoase sau simţim că ne transmit energie pozitivă. Plantele pe de altă parte, sunt înzestrate cu paletele lor individuale de culori, care se schimbă de-a lungul anului. Arhitectul peisagist crează scenografii, prin combinarea acestor nunaţe, în armonie dar şi contrast, în funcţie de anotimp. Un exemplu în acest sens ar fi alăturarea unui arbore cu frunze verzi prăzuliu cu un arbore cu frunze roşiatice. Contrastul verde-roşu este cel des întâlnit în lumea vegetală, şi primul pe care îl învăţăm că observatori ai lumii. Unele plante ce trec prin procesul de tranziţie de la un anotimp la altul încorporează acest contrast (mai jos dreapta-frunze de Liquidambar styraciflua).
Contrast rosu - verde
Textura se refera atat la jocul dintre elementele minerale (pavajele, materialele si mobilierul folosite) si cele vegetale. Însă pentru partea vegetală, textura este redată de foliaj, scoarţă sau tulpinaJoc de texturi minerale şi vegetale:
Dimensiunea frunzei determina aspectul plantei, astfel se poate spune că un arbust este mai “aspru”, “neted” sau “pufos” în funcţie de cât de fină sau dură este imaginea sa de ansamblu. Cu cât frunzele sale sunt mai subţiri, cu atât aspectul este mai fin, iar cu cât frunză este mai lată, cu atât imaginea să va fi mai dura. Un alt aspect important de menţionat îl constituie densitatea foliajului.
Jocuri de texturi si culori:
În funcţie de textura vegetaţiei, putem crea jocuri de lumină, în grădina. Asemeni unor draperii, dacă materialul este mai opac, atunci lumina va pătrunde mai puţin sau deloc în camera respectivă, iar dacă se optează pentru un material mai transparent, cu un oarecare model sau pattern, acesta va lăsa să pătrundă lumina într-un mod dirijat, în funcţie de intenţia celui care orchestrează spaţiul. Similar, în grădina, scenograful va opta pentru “umbra nucului bătrân”, în locul umbrei rarefiate a mesteacănului, dacă se va dori un spaţiu de odihnă în timpul verii toride, de exemplu. Mai jos sunt imaginile comparative nuc-mesteacăn, în care se observă diferenţa între umbră şi luminozitate.
Toate aceste aspecte legate de caracteristicele vegetaţiei, a plantelor, trebuiesc corelate şi adaptate condiţiilor în care sunt introduse, pentru a crea spaţiul de calitate de care aveţi nevoie. De ce? Pentru că avem nevoie de natură în toate formele, culorile şi texturile sale, orchestrate scenografic şi arhitectural.
Autor articol: student urbanist peisagist masterand Adina Matroz
Coordonator Sectiune Peisagistică: conf. dr. arh. Cerasella Crăciun
Sectia Amenajarea si Planificarea Peisajului, Facultatea de Urbanism, Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu" București.
Surse imagini: http://www.pariscotejardin.fr/2012/04/design-cote-jardin-buis-et-bouleaux/, http://gardenunit.com/garden-design/shots-of-amazing-gardens/, http://gossipinthegarden.com/garden-designers-roundtable-texture-in-the-garden/, www.landezine.com, www.hdwyn.com, http://garden-photos-com.photoshelter.com/gallery/Blue-Flowers-Plants-Stock-Photos/G0000mwORcfAukJ8, http://topwalls.net/blue-and-yellow-grass-flowers/, http://climatekids.nasa.gov/butterfly-garden/, http://www.cakechooser.com/pansies-and-violets/, http://www.newgardentools.net/creative-water-gardens-that-will-inspire-you/, http://slowly--surely.blogspot.ro/, http://www.rgbstock.com/bigphoto/mGgzg2o/Plant+patterns, http://filesite.org/walnut-tree-4/, www.kokodeko.allshops.ro.
Facultatea de Urbanism, din cadrul Universitatii de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" Bucuresti este singura facultate din tara care organizeaza admitere pentru specializarea URBANIST-PEISAGIST, in cadrul Licentei de Amenajarea si Planificarea Peisajului (4 ani - 240 credite ECTS) si a Masterului Peisaj si Teritoriu (2 ani - 120 credite ECTS). Relatii la Secretariatul Facultatii de Urbanism – 021/30.77.180, 30.77.183 sau pe site la link-urile:
