Esecul Capidava: intentii bune, rezultate dezastruoase
Luna aceasta au avut loc o serie de anunturi care ne fac sa ne gandim daca sintagma “intentia conteaza” chiar ajuta la acceptarea situatiilor esuate. Este vorba despre recentele lucrari de restaurare ale cetatii Capidava din judetul Constanta, care s-au soldat cu neincadrarea sitului in criteriile UNESCO de inscriere in lista Patrimoniului Mondial (UNESCO World Heritage List).
Declaratia Comisiei Nationale LIMES (forul stiintific de coordonare si control al proiectelor de cercetare necesare realizarii documentatiei pentru clasarea ca monument istoric, format din specialisti in domeniu) a fost una ingrijoratoare: “Situatia actuala a monumentului este deosebit de grava. Astfel, ceea ce se gaseste la fata locului in santierul abandonat de peste 10 luni, in absenta unui constructor care sa finalizeze proiectul, este o reconstructie perimetrala a cetatii, cu intrari sub arcada de caramida in turnuri, cu zone in care, peste structura originala preexistenta inceperii lucrarilor in 2015, s-a ajuns pâna la dublarea inaltimii pastrate a curtinelor. Consecinta directa a modului in care s-a proiectat, avizat si executat interventia asupra zidurilor, turnurilor si a celor doua porti (principala si secundara – poterna), cetatea, in forma sa actuala, nu mai corespunde criteriilor de autenticitate si integritate definite de UNESCO pentru inscrierea in Lista Patrimoniului Mondial (UNESCO World Heritage List), fapt care poate afecta includerea sitului pe listele tentative nationale in cadrul Programului National Limes.”
Suma de bani alocata proiectului de restaurare se ridica la 74 milioane de lei (aprox. 16 milioane de euro). In ciuda investitiei ridicate, santierul este parasit de aproximativ 10 luni, insa nu aceasta ar fi cea mai elocventa problema, ci faptul ca restaurarea nu mai prezinta lizibilitatea faptelor istorice ce au afectat monumentul pana la momentul parasirii definitive, in sec. XI. d.Hr. Un argument esential care trebuia luat in calcul in cazul unor lucrari de asemenea anvergura.
Comisia LIMES a declarat ca termenul de finalizare al lucrarilor era 31 decembrie 2015, lucrarile fiind prelungite cu inca doi ani din cauza unor probleme administrative. DNA-ul efectueaza insa o ancheta pentru a stabili cauzele exacte ale intarzierilor, iar fondurile din care lucrarile se prelungesc sunt cele ale Consiliului Judetean Constanta.
Membrii comisiei sunt Felix Marcu, Ovidiu Tentea, Alexandru Popa, Sorin Nemeti, Szilamér Pánczél, Ioan Carol Opris, Coriolan Opreanu, Sorin Cocis si Florian Matei-Popescu. LIMES cere expertilor si autoritatilor competente implementarea unor masuri de urgenta care sa poata remedia starea actuala a Capidavei si sa poata preveni alte situatii asemanatoare. Se remarca insa si punerea sub tacere a proiectului, nefiind supus nici dezbaterilor de specialitate, nici celor publice, pentru a se gasi solutionarea optima.
Redam integral, mai jos, declaratia Comisiei LIMES, asa cum apare pe site-ul Ministerului Culturii, si asteptam parerile voastre legate de acest subiect.:
DECLARATIA Comisiei Nationale Limes cu privire la autenticitatea si integritatea cetatii antice Capidava, restaurata printr-un proiect specific finantat cu fonduri europene
Recent, in data de 1 octombrie 2016, o parte a membrilor Comisiei Nationale LIMES a efectuat o vizita in teren pentru monitorizarea situatiei cetatii Capidava, localizata pe limesul dunarean al Moesiei Inferior, monumentul facand subiectul unui proiect de restaurare dedicat. Cu acest prilej, am constatat cu deosebita ingrijorare ca - din pacate - in cadrul acestui sit arheologic prioritar, clasat monument istoric de categorie „A”, unde au fost efectuate in anul 2015 lucrari importante in vederea conservarii, restaurarii si punerii in valoare a vestigiilor antice, in sensul integrarii in circuite turistice, respectivele interventii au afectat semnificativ cetatea Capidava.
La Capidava, Consiliul Judetean Constanta a desfasurat in ultimii 2 ani - in calitate de beneficiar - un proiect cu fonduri europene, intitulat „Restaurarea, consolidarea, protectia, conservarea si punerea in valoare a sitului arheologic cetatea Capidava”. Proiectul este parte a Programului Operational Regional 2007–2013, Axa prioritara 5, Domeniul major de interventie 5.1. Valoarea investitiei atinge 74 milioane RON (echivalentul a cca. 16 milioane de EURO). Initial, proiectul a avut ca termen de finalizare data de 31 decembrie 2015, dar intre timp – datorita unor disfunctionalitati semnificative de ordin administrativ, care fac subiectul unei anchete DNA in curs de derulare – a fost declarat nefunctional, urmand ca restul de lucrari neexecutate sa se efectueze pana la data limita de 31 decembrie 2017, din fonduri proprii ale Consiliului Judetean Constanta. Membrii Comisiei Nationale LIMES care au vizitat situl in urma cu cateva zile au fost insotiti de catre conf. univ. dr. Ioan Carol Opris, responsabil stiintific al sitului si totodata membru al comisiei mentionate.
Situatia actuala a monumentului este deosebit de grava. Astfel, ceea ce se gaseste la fata locului in santierul abandonat de peste 10 luni, in absenta unui constructor care sa finalizeze proiectul, este o reconstructie perimetrala a cetatii, cu intrari sub arcada de caramida in turnuri, cu zone in care, peste structura originala preexistenta inceperii lucrarilor in 2015, s-a ajuns pana la dublarea inaltimii pastrate a curtinelor. Consecinta directa a modului in care s-a proiectat, avizat si executat interventia asupra zidurilor, turnurilor si a celor doua porti (principala si secundara – poterna), cetatea, in forma sa actuala, nu mai corespunde criteriilor de autenticitate si integritate definite de UNESCO pentru inscrierea in Lista Patrimoniului Mondial (UNESCO World Heritage List), fapt care poate afecta includerea sitului pe listele tentative nationale in cadrul Programului National Limes.
In prezent, la Capidava poate fi vazuta reconstructia cetatii zidite in a doua jumatate a secolului al III-lea p. Chr. Ea se distinge prin masivitate si volum, dar nu mai confera lizibilitate fazelor istorice care insotesc monumentul pana in sec. XI p. Chr., cand fortificatia este definitiv abandonata. Aceste faze istorice nu au fost evidentiate in mod concret la punerea in opera. Pe cale de consecinta, o mare parte a informatiei istorice a fost astfel pierduta definitiv, in ciuda faptului ca un proiect de restaurare de o asemenea amploare ar fi trebuit sa tina cont de acest aspect esential.
Calitatea lucrarilor este in mai multe locuri cel putin discutabila, mai ales in cazul turnurilor, unde s-au montat paramente in tehnica opus quadratum. Pe alocuri, aceeasi tehnica este folosita si la zidul de incinta, fiind inca vizibila umplutura dintre paramente, din piatra de cariera si ciment, diferita fata de tehnica de constructie originala. Mai mult, in aceasta umplutura, dar si in miezul original al zidului a fost infipt „fier-beton”, afectand serios si structura originala. Multe dintre blocurile de calcar au ramas cu suprafata lisa, exact asa cum au fost asezate in graba de constructor. Pietrele de colt la turnurile patrulatere au imbinari decupate in cele mai nepotrivite feluri, iar pe laturi sunt vizibile suficiente straifuri inguste de piatra cu care s-a incercat egalizarea asizei.
Obiectivul care se indeparteaza cel mai mult de limitele acceptabile ale restaurarii este portul antic al cetatii. Monument unic in peisajul limesului roman dunarean din Dobrogea, acesta este in prezent doar un zid lipsit de expresivitate, de o inaltime neverosimila pentru ceea ce ar fi trebuit sa exprime prin functia curenta: o instalatie joasa, „la apa”, scaldata de apele fluviului. Piatra aleasa este de mai multe dimensiuni si sortimente, iar punerea in opera neatenta; pe fata dinspre Dunare nu se mai vad la baza asizele zidariei antice si nici nu apare marcata interventia pe toata lungimea instalatiei portuare. Reconstituirile au fost realizate fara sa existe o documentatie stiintifica de baza, de aceea si decalajul cronologic dintre diferitele structuri restaurate nu este clar.
Prin amploarea si complexitatea interventiei, cat si prin cuantumul financiar, proiectul de restaurare a cetatii antice Capidava este cel mai mare proiect public desfasurat in ultimele decenii asupra unui monument antic din Romania. Cu toate acestea, proiectul nu a fost in niciun fel popularizat si supus – de catre autorii sai– dezbaterilor de specialitate si celor publice, firesti in asemenea situatii. Nu au fost consultati nici responsabilii stiintifici ai sitului arheologic. In continuare, de la acestia se asteapta prezentarea pentru publicul larg a ideilor, problemelor intampinate si solutiilor gasite, macar in forma cea mai practica si accesibila oferita de mediul virtual.
Acest proiect de restaurare a cetatii antice Capidava avea toate premisele sa devina un model pentru alte demersuri similare. Din pacate, astazi - prin modul in care a fost pus in opera in variile sale etape - el constituie un studiu de caz pentru specialistii in domeniu, pentru a preveni in viitor interventii care au ca rezultat - in ciuda declaratiilor sau intentiilor - denaturari accentuate ale semnificatiei si contextului unor monumente istorice de prima importanta. Credem ca situatia in care se afla situl arheologic Capidavat rebuie sa determine o reflectie profunda pentru specialistii in domeniu, inclusiv referitor la modul de actiune al comisiilor de specialitate de pe langa Ministerul Culturii, in ceea ce priveste conservarea integrata si dialogul intre diversele categorii profesionale (arheologi, istorici, arhitecti, restauratori, constructori) cu expertiza in domeniu, deopotriva cu revizuirea modalitaţilor de avizare, de punere in opera si control al proiectelor de acest fel.
In aceste conditii, Comisia Nationala LIMES va continua si aprofunda procesul de monitorizare a siturilor din cadrul Frontierei Imperiului Roman şi a vestigiilor antice pastrate pe teritoriul actual al Romaniei, subliniind inca o data necesitatea respectarii reglementarilor si standardelor de buna practica in domeniu, pentru pastrarea integritatii si a autenticitatii monumentelor istorice, inclusiv prin conservarea elementelor de peisaj cultural asociate acestora. Totodata, Comisia Nationala LIMES cere autoritatilor competente luarea unor masuri urgente pentru remedierea starii de lucruri constatate in cazul cetatii Capidava si prevenirea unor situatii de acest fel.
