Fast+Epp desemnati castigatorii de drept ai premiului WAN Engineering
Dupa seria de discutii aprinse cu privire la desemnarea companiilor care trebuie incluse in lista restransa din care sa se aleaga castigatorii era clar ca nu va fi simplu sa se decida care dintre acestia va primi premiul WAN Engineering. Cu toate acestea, echipa de la Fast+Epp a fost anuntata castigatoare cu lucrarea Centrul Vizitatorilor Gradinilor Botanice VanDusen din Vancouver, Canada iar arhitectii care s-au ocupat de proiect au fost cei de la Perkins+Will.
Membrii juriului comentau ca proiectul de la Gradinile Botanice VanDusen era primul care s-a remarcat prin estetica volumetrica deosebita. Forma „geometrica complexa” este cea care a facut diferenta si l-a evidentiat din randul celorlalti participanti. S-a aflat intr-o concurenta acerba pana la final cu proiectul Metropol Parasol, realizat de divizia spaniola Arup dar care, datorita faptului ca era o constructie temporara nu a putut primi acest premiu.
Proiectul realizat de arhitectii de la Perkins+Will foloseste o serie de elemente complexe dar si dotari simple care functioneaza ca un tot-unitar, obtinandu-se o cladire care tine cont de mediul inconjurator. Cei 1700mp ai Centrului creaza un echilibru armonios intre arhitectura si peisaj, din punct de vedere estetic dar si ecologic. Volumul a fost inspirat de formele organice ale unei flori de orhidee, cladirea organizandu-se sub acoperamantul unor „petale” care plutesc deasupra valurilor de pamant cu vegetatie si a peretilor din beton. Gandita sa depaseasca cerintele pentru certificatul LEED Platinum, Centrul foloseste surse locale, regenerabile pentru a obtine energia necesara functionarii, foloseste apa de ploaie filtrata pentru necesarul de apa menajera, tratand integral apa reziduala cu un bioreactor.
Ceea ce a facut ca proiectul sa fie apreciat de catre membrii juriului a fost „capacitatea acestuia de a reintepreta ingineria si de a o duce mai mult spre manufactura...care a inceput cu lemnul” devenind astfel „un melanj indraznet de tehnologie”.
Mai multe informatii gasiti pe: http://www.worldarchitecturenews.com
Traducere si adaptare: Arh. Raluca Popa
• Accesibilitate fără obstacole
Așa cum am mai menționat, pentru cei cu dificultăți de deplasare, sunt de evitat pragurile, obiectele (chiar și decorative) care presupun trasee sinuoase, scările interioare sau diferențele de nivel. Ideal ar fi ca spațiul locuit să fie pe un singur nivel, dacă nu este disponibil un ascensor, iar rampele să fie realizate corect, conform legislațiilor în vigoare. Ușile și holurile trebuie să aibă lățime suficientă pentru utilizarea scaunului cu rotile sau a cadrului de mers, pentru holuri se recomandă instalarea unei bare orizontale (sau mâini curente), iar scările să aibă balustradă cu mână curentă. Amenajările exterioare, de asemenea, trebuie să țină cont de aceste aspecte.
• Siguranță și comunicare facilă
Vulnerabilitatea persoanelor în vârstă implică o atenție deosebită pentru siguranța acestora - fie că este vorba de o formă de control a acesului în clădire (interfon, camere de luat vederi), sau de monitorizarea de la distanță.
• Crearea condițiilor pentru o bună orientare în spațiu
Amenajarea trebuie să fie cât mai intuitivă, folosindu-se repere clare, ușor de identificat (o bibliotecă, un fotoliu, o masă etc.). Totuși, se evită amenajările aglomerate, care presupun repere multe și procese mentale complicate (ceea ce se numește ”cartografiere cognitivă”, mai greu de realizat de către o persoană în vârstă). De asemenea, fiecare spațiu trebuie individualizat prin cromatică sau design, iar ușile sunt foarte importante, recomandându-se ca acestea să aibă aspect diferit pentru fiecare cameră.
O atenție deosebită trebuie acordată poziției camerelor și facilităților; cercetările au arătat că vizibilitatea directă și accesul rapid la aceste facilități determină utilizarea lor mai frecventă, încurajând comportamentul pozitiv, ceea ce crește gradul de autonomie al vârstnicilor. În același timp, se reduce anxietatea și stresul. Dacă persoana are acces facil la toaletă sau bucătărie, le va utiliza mai des în mod independent, diminuând sarcinile celor care se ocupă cu îngrijirea sau ajutorarea sa. Un spațiu larg, deschis, care să conțină mai multe facilități, permite o înțelegere mai bună a acestuia, decât în cazul unei compartimentări restrictive.
• Cromatica și contrastele
Pentru orientare optimă, dar și pentru siguranța în deplasare, sunt necesare contraste clare – între uși și tocurile aferente, între pardoseli și pereți, balustrade și pereții alăturați, obiecte sanitare și pereți, scaune și zona aferentă. De asemenea, muchiile treptelor trebuie marcate prin contrast, cu profile care să fie vizibile atât la urcare, cât mai ales la coborâre; este cunoscut faptul că cele mai multe accidente pe scări se petrec la coborâre. Cele mai periculoase situații apar în ambianțele monocromatice, slab iluminate, care nu permit observarea marginilor sau delimitărilor și nu au nicio semnalizare. De asemenea, reflexiile din materiale strălucitoare (sticlă, oglinzi) pot produce confuzie, de aceea se recomandă delimitarea lor clară. Culorile prea strălucitoare pot declanșa reacții greu de controlat la cei cu probleme de natură psihiatrică sau afecțiuni degenerative ale memoriei, de aceea le vom evita.
• Facilități urbane
La ieșirea din locuință, persoanele în vârstă au nevoie de alte câteva facilități, precum trasee pietonale fără obstacole, cu rampe acolo unde este cazul, rampe la intrarea într-o clădire, peron la urcarea în mijloacele de transport în comun, respectiv mijloace de transport concepute astfel încât urcarea și coborârea să se facă la același nivel. În unele țări sunt folosite bordurile Kassel, proiectate astfel încât accesul în autobuzele cu podea joasă să fie mai simplu.
