Iţi place aceasta stire? Recomand-o prietenilor:
Abonează-te la SpaţiulConstruit sau conectează-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.

Impactul legislatiei asupra calitatii spatiului urban - ce se intampla cu spatiile verzi din Romania

Impactul legislatiei asupra calitatii spatiului urban - ce se intampla cu spatiile verzi din Romania

 

Studiile de caz realizate in Bucuresti, Cluj-Napoca si Timisoara au evidentiat in principal urmatoarele aspecte:

 

Lipsa unei definitii clare a sintagmei ”spatiu verde” - obiectul acestui act normativ - duce la imposibilitatea administrarii adecvate a patrimoniului verde al localitatilor. In acest sens, unul dintre rezultatele studiilor arata de exemplu faptul ca in suprafata totala a spatiului verde din municipiului Cluj-Napoca sunt incluse o serie de zone care nu au valentele caracteristice unui spatiu verde (ex. Cimitirul Manastur) in timp ce un parc, respectiv Parcul Feroviarilor (al treilea ca marime din Cluj-Napoca) este exclus din acest inventar din cauza unor neclaritati referitoare la autoritatea administrativa.

 

Absenta definitiilor pentru termeni esentiali in asigurarea indeplinirii obiectivelor relationate cu administrarea spatiilor verzi (de exemplu: retea verde, indici de calitate, etc.) face practic cvasi-inaplicabile prevederile Legii 24/2007.


Ambiguitatea cu privire la tipul de proprietate (domeniu public / privat / privat al statului) si la accesibilitatea spatiilor verzi  permite manipularea datelor oficiale pentru atingerea unor coeficienti impusi prin alte acte normative. Astfel, desi in 2007 bucurestenii beneficiau de o suprafata verde de 3 mp / locuitor, in 2011 aceasta suprafata ajunsese la 23,21 mp / locuitor in conditiile in care orasul nu a fost inzestrat cu nici un parc nou, iar suprafete considerabile din parcurile existente au fost trecute in proprietate privata prin retrocedari care contravin prevederilor legale in vigoare.

Neprecizarea tuturor instrumentelor necesare pentru indeplinirea obiectivelor administrarii spatiilor verzi lasa la latitudinea administratiilor publice locale demersul de a realiza si implementa astfel de instrumente. Acest fapt a facut ca, in cei aproape 10 ani de existenta a Legii 24/2007, pentru elemente importante ale patrimoniului national precum Gradina Cismigiu din Bucuresti sa nu fi fost inca elaborate proiecte de restaurare si planuri coerente de gestionare. In cazul Bucurestiului, un exemplu imbucurator cu privire la contracararea acestor lacune ale Legii 24/2007 este constituit de elaborarea Regulamentului privind elaborarea si avizarea planurilor de amenajare peisagistica a parcurilor/gradinilor publice, a scuarurilor si a spatiilor verzi aferente cailor de circulatie sau cursurilor de apa existente pe teritoriul Municipiului Bucuresti (H.C.G.M.B. 128/2016) - act normativ local realizat de administratia publica pentru a sprijini conservarea si gestionarea judicioasa a spatiilor verzi ale orasului.

Lipsa obligativitatii elaborarii planurilor de gestionare a vegetatiei si tratarea diferentiata a catorva specii de plante au un impact negativ in ceea ce priveste starea generala a fondului vegetal aferent spatiului verde. Mentionarea separata a teiului, salcamului, castanului, artarului, mesteacanului si stejarului ca ”arborilor ornamentali” sugereaza faptul ca alte specii (precum magnolia, ciresul, platanul, carpenul, etc.) au o importanta mai redusa in cadrul spatiilor verzi, acestea nefiind necesar a fi tratate cu aceeasi consideratie. Aceste neajunsuri permit abordarea punctuala a elementelor vegetale, interventiile facand-se independent de o viziune generala de dezvoltare a fondului vegetal. Ba chiar mai mult, asa cum a subliniat si studiul de caz realizat in Timisoara, de cele mai multe ori interventiile sunt realizate la cererea cetatenilor si fara a tine cont de perioadele optime pentru efectuarea acestor operatiuni.

Relationarea suprafetelor verzi doar cu tipul de proprietate si cu administratorul aferent acestora impiedica abordarea spatiilor verzi ca ansambluri urbane coerente si, respectiv, ca parti viabile ale unei retele verzi.

Lipsa stipularii unor principii esentiale ce trebuie sa stea la baza administrarii spatiilor verzi, precum coerenta peisagera si ecologica, permite fragmentarea unor componente verzi importante ale cadrului urban. Cercetarile cu privire la Bulevardul Unirii din Bucuresti au aratat faptul ca relationarea suprafetelor verzi cu tipul de proprietate si, respectiv, cu administratorul aferent acestora (Sector 3 si 5) a permis fragmentarea acestei parti importante a retelei verzi a orasului.

Protectia spatiului verde se rezuma in prezent doar la asigurarea integritatii unor elemente componente (vegetatie, mobilier urban, etc.), nefiind prevazuta si necesitatea protectiei in sensul de asigurare a coerentei sau de pastrare a calitatii de ansamblu a spatiilor verzi (vizand deopotriva aspecte ecologice, sociale, estetice sau economice).

 

Lipsa unui plan de management fitosanitar pentru protectia plantelor duce la pierderea fondului vegetal din localitati. Astfel, studiul de caz realizat in Cluj-Napoca a reliefat faptul ca spatiile verzi se confrunta cu mari probleme in acest sens, un exemplu de mare actualitate fiind cel al omizii paroase a buxusului (Cydalima perspectalis) aparuta in Romania in 2011, care defoliaza agresiv plantele si duce la uscarea completa a exemplarelor afectate. Lipsa a obligativitatii elaborarii unor planuri de management fitosanitar face ca imaginea de ansamblu a spatiilor verzi sa fie afectata puternic prin disparitia propriu-zisa a unor elemente esentiale care compun fondul vegetal.

 

Nu sunt prevazute instrumente adecvate care sa permita implicarea reala a cetatenilor in toate etapele care fac obiectul administrarii spatiilor verzi (elaborarea strategiilor, generarea instrumentelor directoare pentru realizarea amenajarilor, implementarea propriu-zisa a proiectelor de amenajare, etc.), desi legea prevede explicit antrenarea locuitorilor in realizarea acestora.

 

Prezentarea propunerilor elaborate pana in prezent cu privire la imbunatatirea Legii 24/2007 a presupus sublinierea aspectelor esentiale ce urmeaza a fi modificate sau completate in cazul fiecarui articol al actului normativ. Propunerile elaborate de echipa AsoP Romania vizeaza in mod direct acoperirea lacunelor prezente in legea care guverneaza administrarea spatiilor verzi, clarificarea diferitelor aspecte (obligatii, drepturi, actori implicati, instrumente, etc.) precum si corelarea cu alte acte normative care greveaza asupra spatiului construit/urban, a patrimoniului sau a componentelor naturale.

 

Conferinta Impactul legislatiei asupra calitatii spatiului urban face parte din activitatile proiectului LAN-NET: Retea socio-profesionala pentru imbunatatirea calitatii vietii in mediul urban din Romania. Prin obiectivul sau general, proiectul urmareste cresterea gradului de implicare a societatii civile romanesti in elaborarea de politici cu privire la spatiile verzi urbane precum si in procesele de conformare, modelare, gestionare a acestora.

 

Proiectul LAN-NET este co-finantat printr-un grant din partea Elvetiei prin intermediul Contributiei Elvetiene pentru Uniunea Europeana extinsa. Valoarea proiectului este de 75.957,10 CHF, din care contributia finantatorului este de 68.285,43 CHF (89,90%), iar a Asociatiei de 7.671,67 CHF (10,10%), din totalul costurilor eligibile. Proiectul se desfasoara pe o perioada de 12 luni (1 martie 2016 - 28 februarie 2017), in trei orase pilot din Romania: Timisoara, Cluj-Napoca si Bucuresti, cu implicarea societatii civile.

 

AsoP Romania este sustinuta in acest demers de 9 entitati (8 nationale, 1 elvetiana), o garantie in plus in vederea atingerii obiectivelor stabilite prin proiect, respectiv: AsoP - Filiala Teritoriala Vest, AsoP - Filiala Teritoriala Bucuresti-Ilfov, AsoP - Filiala Teritoriala Nord-Vest, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului ‘Regele Mihai I al Romaniei‘ din Timisoara, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj- Napoca, Ordinul Arhitectilor din Romania (OAR) - Filiala Teritoriala Timis, Ordinul Arhitectilor din Romania (OAR) - Filiala Teritoriala Transilvania, Asociatia ActiveWatch, Bund Schweizer Landschaftsarchitekten und Landschaftsarchitektinnen (BSLA) - asociatia profesionala omoloaga din Elvetia.

 

 

Despre AsoP

Asociatia Peisagistilor din  Romania - AsoP este  un organism national unic,  non- guvernamental, apolitic si independent, constituit in decembrie 2004, care a luat fiinta ca o necesitate pentru sprijinirea exercitarii profesiei de peisagist, sustinerea domeniului peisagistic ca si act de imbunatatire a calitatii vietii si de creatie artistica, dar si pentru promovarea in Romania a principiilor enuntate de Conventia Europeana a Peisajului (Florenta, 2000), ratificata de tara noastra prin Legea nr. 451/2002. Ca reprezentant al organizatiei profesionale europene - International Federation of Landscape Architects, European Region (IFLA EUROPE) - asociatia actioneaza si pentru dezvoltarea unui cadru de viata durabil precum si pentru protejarea si conservarea patrimoniului istoric, cultural si natural.

 

Pentru detalii suplimentare legate de proiect, va puteti adresa urmatoarelor persoane:

 

peisagist Alexandru CIOBOTA

manager proiect / Asociatia Peisagistilor din Romania - AsoP / +4 0751 161 242

peisagist Andrei CONDOROS

Asociatia  Peisagistilor  din  Romania  -  AsoP,  Filiala  Teritoriala  Vest  /  +4  0744  879  191  /  asopvest@asop.org.ro (Timisoara)

peisagist dr. Paunita BOANCA

Asociatia  Peisagistilor  din  Romania  -  AsoP,  Filiala  Teritoriala  Nord-  Vest  /  +4  0761  365  298  / asopnordvest@asop.org.ro (Cluj-Napoca)

peisagist dr. Diana CULESCU

Asociatia Peisagistilor din Romania-AsoP, Filiala Teritoriala Bucuresti-Ilfov /  +4 0724 083 509 / asopbucuresti@asop.org.ro (Bucuresti)

 

la adresa de email: office@asop.org.ro

sau prin posta la adresa: O.P.Nr.1, C.P.Nr.223, Timisoara, cod 300 790, judetul Timis, RO

Ai o întrebare despre acest subiect? Scrie-o aici!

user
Ataseaza fisiere
(Foto, video sau PDF. Maxim 1600x1600 pixeli @ 50 MB)
Anunță-mă când răspunde cineva
Pentru noi, confidențialitatea dvs. este importantă
Portalul spatiulconstruit.ro folosește cookies pentru a asigura funcționalitatea și securitatea site-ului, pentru a personaliza conținutul și modul de interacțiune, pentru a oferi facilități de social media și pentru a analiza modul în care este utilizat site-ul. Aceste cookies sunt stocate și prelucrate, de către noi sau partenerii noștri în conformitate cu toate reglementările în vigoare și toate standardele de confidențialitate și securitate actuale.

Vă rugăm să rețineți că este posibil ca anumite prelucrări ale datelor dumneavoastră cu caracter personal să nu necesite consimțământul dumneavoastră, dar vă puteți exprima acordul cu privire la prelucrarea realizată de către noi și partenerii noștri conform descrierii de mai sus utilizând butonul SUNT DE ACORD de mai jos.

Navigând în continuare, vă exprimați acordul implicit asupra folosirii cookie-urilor.

Mai multe detalii despre politica noastră de confidențialitate aflați aici: https://www.spatiulconstruit.ro/politica-de-confidentialitate.