Materialul care ucide virusuri şi cu care ne-am dori să fie acoperite toate suprafeţele

Proprietatile antimicrobiene ale cuprului au fost exploatate de om inca din vremuri antice. Soldatii egipteni si babilonieni isi ascuteau sabiile din bronz, un aliaj pe baza de cupru, si puneau pilitura in ranile capatate in batalii pentru a reduce raspandirea infectiei. Vestitul medic Hipocrate din Grecia Antica il folosea, alaturi de alte ingrediente, pentru a trata infectiile pielii. Cuprul i-ar fi protejat in timpul epidemiilor de holera din Parisul secolului al XIX-lea pe cei care lucrau cu metalul rosiatic.

Virusuri ca virusul gripal si noul coronavirus si bacterii ca E.coli pot trai intre patru si cinci zile pe majoritatea suprafetelor cu care au intrat in contact. Cand ajung pe suprafete din cupru insa, nu supravietuiesc mai mult de cateva minute. Pur si simplu, cuprul ii dezagrega, sustine Bill Keevil, profesor de sanatate si mediu la Universitatea din Southampton, Anglia.

Popularitatea cuprului a explodat in timpul Revolutiei Industriale, cand a fost folosit pentru realizarea unei miriade de obiecte intalnite in casele oamenilor. Insa clantele si balustradele din arama s-au demodat, iar astazi il mai gasim doar in retelele electrice. In mediul construit vizibil, cu care omul are contact direct, a fost inlocuit de materiale moderne ca plasticul, sticla securizata, aluminiul si otelul.

Este timpul sa aducem cuprul inapoi in spatiile publice, si in special in spitale, recomanda Keevil, pentru ca, desi acesta nu mai poate opri raspandirea COVID-19, nu este prea devreme sa ne gandim la urmatoarea pandemie.

In laboratorul lui - trebuie mentionat faptul ca cercetarile au fost finantate de Asociatia pentru dezvoltarea cuprului -, Keevil a testat eficienta cuprului in distrugerea unora dintre cei mai temuti patogeni cunoscuti si a demonstrat faptul ca acesta ucide atat bacterii, cat si virusuri, cuprul dovedindu-se fatal chiar si pentru un precursor al SARS-CoV-2, si anume coronavirusul 229E.

Explicatia este destul de simpla. Atunci cand un virus sau o bacterie atinge suprafata din cupru, aceasta este inundata de ioni care penetreaza celulele in cazul bacteriilor si invelisul protector in cazul virusurilor, distrugandu-le dincolo de orice posibilitate de mutatie sau de evolutie.

La fel de eficiente ar fi si aliajele pe baza de cupru. Cateva studii au aratat ca rata infectiilor a scazut cu 50% in cazul spitalelor care foloseau astfel de aliaje.

Daca ne intrebam de ce nu sunt atunci toate suprafetele din cupru in unitatile medicale, principala explicatie este de natura pecuniara. Cuprul este mai scump decat materiale ca plasticul sau aluminiul si chiar decat otelul. Insa Keevil argumenteaza ca, daca tinem cont de impactul financiar al infectiilor intraspitalicesti asupra sistemului de sanatate, costurile sale sunt de fapt neglijabile.

Surse: Conversation, FastCompany