Microbii din jurul nostru depind de... arhitectura

Microbii ne-au inconjurat. Se afla in spatiile pe care le construim si in interioare la fel de mult ca afara. Degeaba ne ridicam locuinte pentru a ne feri de ei. Atunci cand ii tinem la distanta pe unii, apar altii. Chiar și în interiorul spațiilor pe care le construim pentru noi - cum ar fi case si birouri - suntem o minoritate. Bacterii invizibile, ciuperci, viruși ne depășesc ca numar, densitatea lor in spatiile populate fiind chiar mult mai mare decat a noastra.

Bacteriile din spatiile interioare sunt determinate si de design si arhitectura, arata un studiu facut la Universitatea din Oregon

Vom fi mereu in inferioritate numerica, dar am putea avea un cuvânt de spulegat de acest lucru daca ne dam seama cum si cand apar bacteriile. Acum se stie ca nu doar materialele, ci inclusiv arhitectura, adica felul in care construim si dispunerea spatiilor pot influenta cantitatea de bacterii dintr-un spatiu sau altul. Un nou studiu, unul dintre primele facute in acest domeniu, investigheaza modul în care proiectarea clădirilor influențează diversitatea microbiană a spațiilor interioare. Lucrarea face parte dintr- un proiect de cercetare in curs de dezvoltare si sugereaza ca deciziile de design - de la planul arhitectului, pana la alegerea sistemului de ventilație sau la materialele de design de interior - ajuta la… schimbarea tipului de microbi din casele noastre.

"Alegeri de design la nivel de clădire întreagă pot avea un impact foarte mare asupra tipurilor de organisme invizibile pe care le vedeți într-o cameră ", a declarat ecologistul microbian Jessica Green, unul dintre autorii acestui studiu, care crede că acest tip de cercetare va fi folosit in viior pentru a proiecta cladiri mai sanatoase.

În trei studii recente, echipa sa de la Universitatea din Oregon a analizat diversitatea microbiană a unei singure clădiri din campus, care găzduiește birourile profesorilor și o serie de săli de clasă. Studiile au demonstrat ce era de asteptat: diferite camere, cu structuri sau design diferit, desi erau realizate din materiale similare, au avut profiluri diferite de bacterii. Acestea tineau de utilitatea spatiului, ventilarea lui sau nivelul (etajul) la care erau situate in cladire.

Grupurile sanitare și sălile de clasă, care sunt vizitate de către mai multe persoane pe tot parcursul zilei, sunt dominate de bacterii care de obicei se gasesc pe pielea umană, inclusiv Lactobacillus și Staphylococcus. Birourile, în special cele cu ferestre, tind sa aiba niveluri mai ridicate de bacterii care traiesc la sol, cum ar fi Methylobacterium. Birourile ventilate mecanic, pe de altă parte, au inregistrat o prezenta mai mare de Deinococcus, bacterii care se simt mai bine in aerul cald uscat pompat catre sistemul de încălzire în aceste camere.

Conexiunile intre spatii au fost si ele un alt factor important de influența. Cu cat mai mic era numarul de uși prin care trebuia sa treaca o persoană pentru a ajunge de la un birou la altul, cu atat mai similare erau comunitățile bacteriene din aceste două birouri.

În plus față de praf , Green si echipa sa au examinat, de asemenea, probe de aer și suprafete. Într-un alt studiu, au descoperit ca in camere cu un sistem de ventilație naturală exista profiluri microbiene mai multe similare cu aerul exterior, comparativ cu camerele cu sistem de ventilație mecanică ce a fost oprit pe timp de noapte pentru a economisi bani. "Ceea ce am descoperit este ca dacă aveți acest sistem foarte scump de ventilație mecanică și îl opriti pe timp de noapte, in camera se aduna o suita de microbi in care oamenii se arunca inapoi când vin iar, dimineața”, arata Green .

Materialul complet il gasiti pe Wired.com 

Imagine si alte detalii despre subiect si pe Uonews Oregon