Palatul Cultural Blaj sau reabilitarea remarcabilă a unei bijuterii arhitecturale

Palatul Cultural din Blaj este o cladire cu istorie, al carei proiect de reabilitare puncteaza o intoarcere la arhitectura initiala prin interventii moderne. Aruncand doar o prima privire ne putem da seama ca noul Palat Cultural arata foarte bine, avand o amenajare simpla si curata ce dovedeste ca, uneori, lipsa prea multor detalii nu face decat sa accentueze ceea e cu adevarat important.

Constructia a fost proiectata in anul 1930 de arhitectul bucurestean Victor Smigelschi, avand ca scop principal gazduirea evenimentelor culturale ale asociatiei culturale ASTRA. Primele modificari au fost aduse proiectului in anii ’60, odata cu inaugurarea cinematografului din Blaj. Pe langa cinematograf, la etaj au functionat pe rand Muzeul de Istorie si Etnografie, Biblioteca Oraseneasca si Centrul de Radioficare Blaj, aducandu-se astfel spatiului un nou sir de modificari.

Cladirea a suferit numeroase daune in urma unui incendiu petrecut in iarna lui 1995, cand interiorul si acoperisul salii de spectacole au fost distruse; Palatul Cultural a ramas intr-o stare majora de degradare pret  de 17 ani, pana in anul 2012, cand au inceput lucrarile de reconsolidare si reabilitare. Concursul de proiecte a fost lansat de Consiliul Judetean Alba alaturi de Consiliul Local Blaj, si l-a avut drept castigator pe arhitectul clujean Vlad Sebastian Rusu.

Conceptul de reabilitare a vizat intoarcerea catre planurile initiale ale lui Victor Smigelschi, dezbracand cladirea de modificarile aduse pe parcurs si recreand noul prin valoarea vechiului. In plus, beneficiarii finali au dorit obtinerea unui spatiu multifunctional, in care sa se poata desfasura mai multe tipuri de evenimente, de la spectacole si pana la expozitii sau conferinte. Astfel, faza initiala a proiectului a implicat si o munca de cercetare din partea biroului de arhitectura. In Arhivele Nationale ale Directiei Judetene Alba s-au descoperit cateva dintre planurile initiale ale lui Victor Smigelschi, iar in colectia de fotografii a Universitatii Babes Bolyiai au fost gasite doua imagini ale Palatului Cultural imediat dupa inaugurare.

Legat de sala de spectacole nu s-au putut gasi surse de documentare, asadar arhitectul a realizat o reamenajare creativa, in care simplitatea dovedeste flexibilitate. S-a dorit obtinerea unui spatiu care sa evoce istoria recenta cladirii, respectiv incendiul din anul 1995, si de care beneficiarii sa se poata folosi cu numeroase ocazii. Se remarca astfel o incapere de mari dimensiuni, un spatiu ce se poate adapta la diverse nevoi, sugerand deschidere. Scaunele pot fi eliminate, iar cele doua luminatoare din acoperis duc la un control optim al luminii.

Peretii impresioneaza prin contrastul dintre caramida lasata aparenta si albul curat si proaspat. Lumina raspandita prin luminatoare evidentiaza caramida si subliniaza un frumos joc al texturilor. Structura metalica a acoperisului, cu ale sale luminatoare, tavanele false din otel peroxidat si caramida aparenta au fost alese intocmai pentru a evoca in mod subtil istoria traumatica a Palatului Cultural.