Plasa sudată de Buzău - adevărul din spatele prețurilor mici

Pentru fatade, armarea cu plase sudate este recomandabila in special la elementele de suprafata, plane sau curbe. De exemplu: placile planseelor, peretii, zidurile de sprijin, radierele etc. Singura metoda prin care puteti aduce un plus de rezistenta peretilor in constructii este armarea cu plasa sudata. Nu se admite armarea cu plase sudate a elementelor solicitate predominant la intindere sau torsiune.

De asemenea, nu se admite armarea cu plase sudate a elementelor structurale cu rol important in protectia antiseismica a structurii de rezistenta, de exemplu a nivelurilor inferioare ale constructiilor cu diafragme.

Innadirea plaselor sudate

De cele mai multe ori, o singura plasa nu poate acoperi in intregime tot peretele ce urmeaza a fi armat. In aceasta situatie, se folosesc mai multe plase, care se innadesc. Dacă innadirea urmeaza sa se faca pe zone intinse, se recomanda ca numarul innadirilor in aceeasi sectiune sa nu fie mai mare de 50% din aria totala de armatura din sectiunea considerata.

Aceeasi conditie va fi respectata si in cazul armarii cu mai multe plase suprapuse, asezate pe un singur rand sau pe mai multe randuri. Imbinarile prin suprapunere vor fi amplasate, pe cat posibil, in zonele mai putin solicitate - in niciun caz pe muchiile determinate de intersectia a doi pereti vecini!

Nodurile plaselor suprapuse vor fi decalate pe o distanta de cel putin 1.3 x L, unde L este lungimea de suprapunere a plaselor.

In zonele de innadire, plasele suprapuse vor fi legate intre ele, la colturi, cu sarma; cand lungimile pe care se innadesc plasele sunt mai mari de 4 m, se va prevedea, in afara legaturilor de la colturi, si o legatura suplimentara intermediara. Nu se va folosi sudura la innadirile plaselor!

In toate cazurile se recomanda sa nu se prevada mai mult de doua plase suprapuse in sectiuni curente, deci sa nu se ajunga la mai mult de trei plase suprapuse in zonele de innadire.

Indoirea plaselor sudate

Plasele sudate nu se innadesc pe muchia determinata de doi pereti, ci in campul unuia dintre pereti. Altfel spus, una dintre plase trebuie indoita pe muchie pentru a ajunge pe peretele vecin, unde urmeaza sa se faca suprapunerea cu cealalta plasa.

La indoire, nodurile sa se gasească pe partea interioară (concava) a indoiturii si in afara zonei curbe. Se va urmari ca distanta dintre sectiunea in care incepe indoitura si axul celui mai apropiat nod sudat sa fie de cel putin 2,5 d, unde d este diametrul barelor de rezistenta. Se permite derogarea de la aceasta regula doar in cazul in care barele plaselor au diametrul de cel mult 8 mm.

In aceste conditii, plasa se poate indoi cu nodurile la exterior si fara limita de distanta amintita mai sus, cu conditia ca raza de curbura sa fie de minimum 3 d.

Betonarea plaselor sudate

Plasele se pot prinde direct pe peretii ce urmeaza a fi armati, cu ajutorul unor dibluri introduse in perete sau departate de acestia cu ajutorul unor distantieri din plastic, pentru a permite adaugarea unui strat mai gros de beton.

In ambele situatii, inainte de betonare se face umezirea peretilor, in mai multe reprize. Betonarea se incepe de jos si se executa continuu si uniform, pana la terminarea lucrarii.

Tipuri de plasa sudata utilizate la armarea structurilor din beton:

Plasa sudata folosita in constructii (plasa de Buzau) poate fi produsa sub doua forme: plasa sudata din sarma lisa (STNB) si plasa sudata din sarma cu profil periodic (STPB), conform SR EN 438-3/98; SR EN 10080/2006.

Plasa sudata pentru armarea betoanelor