Podul peste Dunăre de la Brăila a fost inaugurat: Recorduri, tehnologii de ultimă oră și cifre amețitoare
Podul peste Dunăre de la Brăila, unul dintre cele mai ambițioase proiecte de infrastructură din România, a fost inaugurat joi, 6 iulie, chiar dacă lucrările nu sunt complet finalizate în acest moment. Construcția care face legătura între județele Brăila și Tulcea, asemănată cu celebrul Golden Gate din San Francisco, a doborât mai multe recorduri și a adus o serie de premiere pentru țara noastră.
Cu o lungime de aproape 2 kilometri (1.974,30 metri) și o deschidere centrală de 1.120 de metri, este cel mai mare pod suspendat din România și al treilea din UE. Spre comparație, podul Golden Gate din SUA are o lungime de 1.970 de metri și o deschidere centrală de 1.280 de metri.
Podul este destinat exclusiv traficului rutier, fiind așteptat de multă vreme de șoferii care traversau până acum Dunărea cu bacul. Trotuarele cu care este prevăzut vor fi folosite doar pentru mentenanță. Se așteaptă să fie deservite zilnic aproximativ 11.400 de vehicule.
Podul de la Brăila are o deschidere centrală de 1.120 de metri și două deschideri laterale, una de 489,65 de metri pe malul Brăila și una de 364,65 de metri pe malul Tulcea. De o parte și de alta sunt două viaducte de acces cu o lungime de câte 110 metri fiecare.
Drumul principal Brăila-Jijila are o lungime de 19.095 kilometri, iar drumul de legătură cu DN22 Smârdan-Măcin de 4.328 kilometri.
Potrivit Comisiei Europene, ”podul este o minune a tehnologiei prin turnurile și sistemul său de ancorare”. Cele două cabluri principale, cu diametrul de 60 de centimetri, sunt realizate din fir de oțel cu o lungime totală de aproximativ 81.000 de kilometri (adică ar putea înconjura de două ori Pământul) și au o durată de viață garantată de 120 de ani.
Procedura pentru întinderea cablurilor principale a fost folosită în premieră în România: s-au folosit fire de cablu de cca 5,44 mm, care au format pachete de câte 544 fire, iar toroanele, în număr de 16, au format, ulterior, cablul principal, potrivit secretarului de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu.
Blocurile de ancorare, cu diametrul de 47 de metri, sunt îngropate la o adâncime de 31 de metri, cifre pe care le ating foarte puține structuri de poduri din lume, mai arată Comisia Europeană.
Greutatea totală a celor două cabluri principale are 6.700 tone, în timp ce tablierului metalic este format din 86 de segmente cu o greutate totală de 20.800 de tone.
Pentru construcția podului s-au folosit 200.000 de metri cubi de beton armat, 25.000 de tone de oțel beton, iar 14.000 de tone asfalt au fost așternute doar pe pod.
Cele două turnuri ale podului ating o înălțime de peste 192 de metri de la partea superioară a fundației, fiind considerate cele mai înalte construcții din România.
Un video timelapse filmat din unul dintre turnuri în perioada mai 2021-mai 2023 arată fazele critice ale execuției podului suspendat de la Brăila:
Turnarea celor patru piloni s-a făcut în sistem continuu, sistemul de cofrare fiind ghidat prin laser. Au fost realizați aproximativ 2 metri la fiecare 24 de ore, explica în 2020 Scrioșteanu. Pilonii sunt goi pe interior și sunt dotați cu lifturi și scări de acces pentru mentenanță.
În iunie au avut loc testele de rezistență, ”cel mai complex și avansat test de încărcare a unui pod realizat până acum, din istoria României”, după cum a precizat Scrioșteanu. Încercarea statică s-a realizat prin intermediul unui convoi de vehicule de mare tonaj, încărcate cu 40 tone fiecare, poziționate la 32 metri distanță între ele, amplasate pe toată lungimea podului pe calea nord, realizându-se concomitent și proba de torsiune. Această etapă a fost monitorizată prin 2 sisteme: unul de topografie, format din 4 echipe cu 4 stații GPS de înaltă precizie, și un sistem de 50 senzori de monitorizare instalați pe pod, care a rămas permanent.
Încercarea dinamică s-a realizat cu ajutorul a două camioane care au rulat cu o viteză constantă de maximum 80 km/h, trecând peste obstacole preamplasate.
Prin cei **50 de senzori instalați pe pod în punctele esențiale** este monitorizată permanent starea podului, iar un sistem de dezumidificare are rolul de a asigura un mediu anticoroziv.
Este cea mai scumpă lucrare de infrastructură realizată în ultimii 30 de ani în România. Proiectul include pe lângă podul propriu-zis 2 viaducte de acces, 1 viaduct peste calea ferată, 23,4 kilometri de drumuri, 35 de poduri, pasaje și structuri minore, 86 podețe, 9 noduri rutiere și sensuri giratorii, 1 Centru de Întreținere și Coordonare , 1 stație de taxare.
Contractul pentru podul Brăila a fost semnat cu asocierea italo -niponă WeBuild (Astaldi) – IHI Infrastructure în ianuarie 2018, iar lucrările au început la finalul acelui an. În prezent se mai lucrează la drumurile de legătură, care ar urma să fie gata până la sfârșitul anului.
