Poduri in Romania
Probabil Apolodor din Damasc este primul constructor de poduri care a fost mentionat in istoria Romaniei, dovada ca cei mai multi dintre proiectantii, structuristii si inginerii care ne-au facut drumurile mai usoare de-a lungul vremii au fost de alte nationalitati. Se poate spune ca au fost „importati” de cate o conducere care, de la Burebista incoace, a incercat modernizarea tarii chiar daca nu avea inca specialisti proveniti din scolile romanesti. Abia Anghel Saligny este un exemplu remarcabil de “deschizător de drumuri” în materie de poduri, la noi în țară. Inginer, pedagog, constructor, academician și chiar ministru pentru o perioada, acesta a proiectat primul pod din beton armat. Iata o scurtă trecere în revista a podurilor istorice, de patrimoniu, din România.
Podul medieval din Cârjoaia A fost construit la porunca lui Ștefan cel Mare fiind situat de-a lungul "drumului vinului" dintre Hârlău și Cotnari, unde era Palatul Domnesc. Podul este atestat documentar abia într-un document din anul 1680. A fost construit din piatră de râu cioplită, cu patru bolți, măsurând 42 m lungime (dum cum s-a constatat în anul 1845).
Podul medieval din Cănțălărești Este un pod din zidărie de piatră construit în secolul al XVII-lea în satul Cănțălărești (județul Vaslui). Podul este situat la limita nordică a satului, dar acesta nu exista la data construirii podului. A fost construit în anul 1636 de către hatmanul Gavril Coci, fratele domnitorului vasile Lupu (1634-1653). Deoarece nu exista atunci un alt pod, el a susținut chiar și tancurile armatelor din cel de-al doilea razboi mondial. Lățimea mică a podului a făcut necesară construirea unui nou pod, deși cel vechi era încă funcțional. Podul medieval din Cănțălărești a intrat în conservare, fiind considerat monument de arhitectură medievală.
Podul medieval din Cepelnița - este un pod de piatră construit în secolul al XV-lea. Se spune despre el că a fost coinstruti din prounca lui Ștfen cel Mare, în aceeași perioadă cu cel din Zlodica, pentru a facilita accesul spre curtea domnească de la Cotnari.
Podul medieval din Chițcani Podul Doamnei din Chițcani, denumit și Podul Docolina, este un pod din zidărie de piatră construit în anul 1841 pe teritoriul satului Chițcani Costești, Vaslui. El traversează râul Bârlad. În imediata apropiere a acestui pod s-a aflat satul Docolina, localitate cu rezonanță istorică unde a fost stație de poștă. Domnitorul Mihail Sturdza a acordat o atenție deosebită căilor de comunicații, în timpul domniei sale fiind realizată o importantă rețea de drumuri și poduri de piatră, ce legau capitala Moldovei, Iași, cu principalele centre comerciale din țară și din străinătate. În acea perioadă, drumul de poștă între Iași și partea de sud a Moldovei traversa râul Bârlad pe un pod de lemn, care ajunsese în timp într-un stadiu de uzură avansată și nu mai prezenta nicio siguranță pentru circulație.
Podul medieval din Coșula Podul medieval din Coșula este un pod de piatră construit în secolul al XVIII-lea în satul Coșula , județul Botoșan, peste râul Miletin. Primul pod de piatră a fost construit în anul 1503, în timpul domniei lui Ștfena cel MareActualul pod de piatră din Coșula a fost construit în secolul al XVIII-lea, odată cu stabilirea călugărilor greci la Mănăstirea Coșula.
Podul de piatra din Iași Podul de piatră din Iași este un pod de piatră construit la începutul secolului al XIX-leapentru a traversa râul Bahlui. Podul de piatră din Iași este inclus pe Lista monumentelor istorice din anul 2004
Podul lui Constantin cel mare A fost un pod roman peste Dunăre, terminat sau reconstruit în anul 328 dC și rămas în uz pentru nu mai puțin de 40 de ani.Având o lungime totală de 2437 m, din care 1137 peste albia Dunării,podul lui Constantin cel Mare este considerat cel mai lung pod antic din țara noastră peste un curs de apă și unul din cele mai lungi din toate timpurile.
Podul Minciunilor din Sibiu - Podul Minciunilor este o pasarelă pietonală ce face legătura dintre Piața Mică și Piața Huet. El este cel mai vechi pod din fontă aflat în serviciu pe teritoriul actual al României. Până la mijlocul secolului al XIX-lea, accesul în cetate se făcea printr-un tunel curbat, ce trecea pe sub un rând de case care împărțeau Piața Mică în două părți. În anul 1859, Friedrichs-Hütte (în traducere Cuptoarele sau Turnătoria Friedrich) au tirnat primul pod de fontă. Din punct de vedere cronologic, acest pod (de fapt o pasarelă pietonală) este al treilea pod din fontă construit pe teritoriul de azi al României, primul fiind construit în 1841 peste râul Timiș, la intrarea în Caransebeș, în timp ce al doilea pod a fost construit în 1833 la Lugoj.
Podul Medieval din Șoldănești Podul medieval din Șoldănești este un pod de piatră construit în secolul al XV-lea în satul Șoldănești, în Fălticeni, Suceava. El traversează râul Șomuzul Mare. Podul din Șoldănești este inclus pe Lista monumentelor istorice din anul 2004
Podul Carol I. Anghel Saligny a fost un remarcabil inginer construcor, premergător mondial al științei constructiilor metalice și de beton armat, realizator de multiple invenții și soluții unice în proiectarea și construirea podurilor și a constructiilor industriale, pentru fundația cheiurilor portuare și a docurilor, precum și a silozurilor de grâu prin folosirea prefabricatelor de beton, toate în premieră mondială. A proiectat liniile ferate Adjud - Târgu Ocna, realizând primele poduri combinate - șosea și cale ferată din țara noastră (1881 - 1882). A proiectat și construit numeroase poduri metalice, înlocuindu-le pe cele necorespunzătoare, executate de firme străine, așa cum ar fi podul peste Siret, la Cosmești, de 430 m lungime (1888).
În anul 1885, ca de obicei când era vorba de mari lucrări inginerești publice, guvernul român a organizat un concurs internațional pentru proiectul unui pod de cale ferată peste Dunăre, la Cernavodă. Nemulțumită de ofertele prezentate de firme străine, comisia de adjucare a ofertelor și Direcția Căilor ferate iau decizia de a încredința dificila lucrare inginerului român Anghel Saligny și colaboratorilor săi.
Astfel, la 21 octombrie 1890, în prezența regelui Carol I, era marcată începerea lucrărilor pentru noul pod. La numai cinci ani de la începerea lucrărilor, în prezența regelui și a unei numeroase și entuziaste asistențe, era inaugurat sistemul de poduri de cale ferată ce traversează Dunărea între Fetești și Cernavodă, proiectat și construit sub coordonarea lui Anghel Saligny și purtând numele regelui Carol I.
Stiati ca...?
In Romania exista si un asa numit Pod al lui Dumnezeu – Nu a fost construit de mâna omului, dar merită menționat aici. Supranumit Podul lui Dumnezeu, Podul Natural de la Ponoarele este unicul pasaj natural rutier funcționabil la nivel național, traversat de DJ 670 (Baia de Aramă - Drobeta Turnu Severin), vestigiu al Peșterii Podului, rezultat prin surparea tavanului acesteia. Este cel mai mare pod natural al țării și al doilea ca mărime din Europa (30 m lungime, 13 m lățime, 22 m înălțime și 9 m grosime), dar singurul pe care se poate circula. Ca alcătuire petrografică prezintă o structură masivă de calcare, stratificate în bancuri de 1-2 metri, arcada din aval aflându-se într-o stare de conservare mult mai bună decât cea din amonte.
Sursa Wikipedia
