POSITIVE BUSINESS 2022: Cum pot face organizațiile tranziția spre un model mai sustenabil

Vă invităm să descoperiți punctele cheie ale evenimentului, ce a inclus două sesiuni de prezentări. Cei care nu au ajuns la eveniment pot solicita înregistrarea conferinței pe site-ul BusinessMark, în secțiunea On Demand.

Prima sesiune a fost deschisă de Liliana Caimacan, Professor of Marketing & Innovations și Daniel Rukare, Professor of Practice in Innovation and Entrepreneurship, ambii reprezentând Hult International Business School.

„În orice companie, indiferent de numărul de angajați, o întrebare esențială este legată de cum poate face tranziția spre o creștere accelerată. Am identificat trei elemente importante pe care trebuie să ne centrăm atenția. În primul rând, trebuie să ne uităm la trendurile majore care se întâmplă în mediul economic și cum putem valorifica această creștere. Practic, cum putem defini unele dintre deciziile majore în contextul transformării afacerii? Cum putem crea noi modele astfel încât să ne diferențiem compania de celelalte? Nu în ultimul rând, un alt element important este legat de a ne asigura că suntem pregătiți pentru viitor: cum putem crea acel portofoliu ce va aduce valoare, cum putem face alocarea de resurse într-un mod agil, cum putem folosi Big Data și inteligența artificială în transformarea digitală? În același timp, sustenabilitatea e un alt element esențial – și asta pentru toate companiile de pe glob.

Datele și digitalizarea sunt unul din cele mai mari trenduri ce vor transforma viitorul, în lumina vremurilor incerte. Este disponibilă o cantitate impresionantă de date, astfel că o întrebare esențială este legată de cum ne putem asigura că obținem informații corecte și relevante pentru afacere, utilizând și analizând date specifice.

Un alt trend este legat de agilitatea afacerii – business-urile de astăzi trebuie să devină mai agile pentru a face tranziția cât mai rapid, pentru a identifica oportunități și pentru a se asigura că vor avea o creștere semnificativă, având în vedere că astăzi consumatorii caută produse unice, care răspund nevoilor lor. Companiile trebuie să se asigure că răspund acestor nevoi.

Alte două trenduri importante sunt inegalitatea și presiunea socială și impactul asupra mediului. Cum încercăm să contribuim și susținem o tranziție care să răspundă acestor obiective? E momentul să luăm măsuri pentru a avea un impact pozitiv asupra viitorului”, a spus Liliana.

„Sunt câțiva factori care influențează transformarea de business. În orice caz, o transformare organizațională presupune un model de business ambidextru, ce implică a încerca să optimizăm business-ul existent, în timp ce dezvoltăm și noi modele. În același timp, trebuie să ne uităm la viitor, pentru a implementa elemente de inovație ce depășesc obiectivele actuale.

Trebuie să ne pregătim tranziția spre viitor, iar aici ne uităm la 3 zone: crearea de valoare, alocarea de resurse în mod agil și transformarea digitală, prin intermediul Big Data și AI. Pentru ca organizațiile să facă asta, trebuie să răspundă proactiv la transformările de business, astfel încât să permită o creștere sustenabilă pentru viitor”, a completat Daniel.

În continuare, Teodora Mărăcineanu, Marketing Director, Electrolux Romania, a vorbit despre strategia de sustenabilitate a organizației pe care o reprezintă.

„Platforma noastră de sustenabilitate se numește «Pentru un 2030 mai bun» și are legătură cu obiectivele de dezvoltare sustenabilă ale Organizației Națiunilor Unite, făcând referire la trei piloni. În primul rând, ne dorim să fim o companie mai bună prin intermediul acțiunilor noastre și operațiunilor noastre – vrem să ajungem să reducem impactul asupra mediului, să ajungem la circularitate. Un alt pilon presupune a avea soluții mai bune pentru clienții noștri – mai exact, că produsele pe care le construim sunt mai sustenabile, mai verzi, mai prietenoase cu mediul. Nu în ultimul rând, vrem să inspirăm oamenii să trăiască mai bine, să îi ajutăm să ducă o viață mai sustenabilă, să facă alegeri mai sănătoase.

Am vrut să ne imaginăm cum va arăta bucătăria în viitor – astfel a luat naștere proiectul GRO. În dezvoltarea acestui proiect, am început de la raportul EAT Lancet Report, realizat în 2019, în care se precizează că producția globală de alimente reprezintă cea mai mare presiune pe care oamenii o pun asupra planetei, amenințând ecosistemele locale, provocând a șasea extincție în masă a speciilor și având un impact asupra stabilității întregului glob.

Am putea spune că sistemul nostru alimentar este defect – practic, sănătatea noastră și a planetei sunt sub o presiune enormă, cauzată de modul în care gătim, în care cumpărăm și în care risipim mâncarea în propriile locuințe. Trebuie să evoluăm în trei domenii importante: să ne transformăm obiceiurile alimentare, să îmbunătățim procesele de producție a alimentelor și să reducem risipa alimentară. Cum ne putem regândi bucătăria astfel încât să salvăm planeta? Putem influența modul în care folosim produsele în bucătărie? Putem contribui la reducerea risipei și promova alegeri alimentare sănătoase și nutritive, îmbunătățind, totodată, experiența de gătit într-un mod sustenabil?”

Henning Drager, Global Sustainability Director, BDO International, a adus în atenție un alt subiect extrem de important, legat de protejarea biodiversității.

„Aș dori să discutăm despre biodiversitate, un subiect ce simt că a fost uitat complet în discuțiile despre climă de astăzi. Știința ne spune că, deși vorbim despre emisiile legate de schimbările climatice și despre tot ceea ce s-ar putea întâmpla până în 2030, 2050, 2100, lumea noastră naturală – una de care noi, ca business-uri, depindem pentru numeroase elemente ce sunt transpuse în sistemul nostru financiar – nu este atât de bine înțeleasă sau luată în serios suficient de majoritatea companiilor.

Avem numeroase concepte legate de incluziunea socială, dar cum rămâne cu biodiversitatea? Trebuie să ne gândim la biodiversitate ca la ceva ce aduce valoare în viețile noastre. Economiștii spun că 50% din PIB-ul global se bazează pe o formă de ecosistem sau pe un serviciu natural.

De exemplu, știați că 10% din toate medicamentele pentru cancer se bazează pe extracte din plante? Putem să ne uităm spre apele naturale, care sunt filtrate și folosite în produse precum Coca Cola. Aceste servicii nu costă nimic, dar generează 46 trilioane de dolari pe care nu le calculăm în termeni contabili atunci când ne gândim la crearea de valoare. Trebuie să avem grijă de aceste servicii, pentru că ele se devalorizează: valorile noastre financiare, economice, sociale și comunitare sunt devalorizate. Dacă ele nu vin gratis, cine va plăti pentru ele? Acesta este motivul economic pentru care ar trebui să avem grijă de biodiversitate și de capitalul natural.

Din cauza dezvoltării activității business-urilor, rata naturală de extincție a florei și faunei variază acum, fiind de la 1.000 la 10.000 de ori mai mare. De unde știm noi că următoarele specii pe care le vom descoperi în pădurea tropicală braziliană sau în Carpații românești nu ar putea contribui la dezvoltarea unor noi tehnologii, care să contribuie la tranziția noastră spre o societate cu mai puține emisii de carbon? Nu avem cum să aflăm dacă acestea vor fi dispărut. Distrugerea biodiversității înseamnă să ucidem potențialul nostru de a inova”, a explicat el.

Este important ca liderii din top management să ia în serios responsabilitățile privind sustenabilitatea, a punctat în continuare Joeri Moons, Sustainable Development Leader, Decathlon Belgium.

„Este important să avem lideri din top management care să creadă că este responsabilitatea lor să avem obiective ambițioase, dar care să și aibă resursele financiare pentru a îndeplini aceste obiective. Mai mult de atât, ar trebui să co-creăm alături de echipele noastre, să ne întrebăm ce rol putem avea în viitor? Ce trebuie să se schimbe? Ce acțiuni putem lua pentru un viitor mai sustenabil în segmentul nostru – fie că este vorba de finanțe, de IT sau de cel comercial. La nivel de organizație, știm că trebuie să ne schimbăm modelul de business și lucrăm la multe strategii. Trebuie să aprofundăm circularitatea, să înțelegem care poate fi impactul nostru în această zonă – deja știm că atunci când vine vorba despre circularitatea produselor, aceasta este o responsabilitate a noastră. Facem asta în câteva moduri. De exemplu, am făcut un test pentru a înțelege cum putem integra piesele refolosite, să le propunem clienților noștri să vină cu produsele folosite înapoi în magazine”, a spus el.

De la Raluca Dascălu, Communications Manager, am aflat care este strategia de sustenabilitate a JYSK România.

„Scopul nostru este să reducem la jumătate emisiile de carbon până în 2030 – având în vedere că suntem într-o continuă creștere, este o provocare, pentru că deschidem noi magazine, ne extindem, însă tot trebuie să avem mai puține emisii de carbon.

Modelul nostru de business presupune că trebuie să gândim mai sustenabil și să implicăm toate departamentele pentru a găsi noi moduri de a lucra și de a face business-ul mai sustenabil.

În ultimii ani, am deschis două noi centre de distribuție – vrem să construim unul nou în Olanda. Construirea de noi centre de distribuție presupune mai puțini kilometri pentru transport. În Bulgaria, folosim totodată și trenurile, pentru că această metodă este mai sustenabilă.

Un pilon al strategiei noastre este consumul și producția responsabile, pentru că vindem multe produse în multe țări, iar asta poate avea un impact semnificativ. Avem o strategie de sustenabilitate a mediului – aceasta este o strategie globală. Avem un departament de sustenabilitate în Danemarca, deoarece cea mai mare parte a amprentei noastre de carbon vine de la furnizori și de la produsele pe care le vindem. Aceste produse sunt decise de departamentul nostru de achiziții și, deci, este important ca departamentul de sustenabilitate să fie situat acolo. Încercăm să folosim din ce în ce mai multe materii prime responsabile, ceea ce înseamnă că folosim mai mult lemn certificat FSC, avem ambalaje de carton certificate FSC. La acest moment, toate produsele noastre de grădină sunt fabricate din lemn certificat FSC. Încercăm să folosim mai puțin plastic și mai multe materiale reciclate în produsele noastre. Un alt subiect asupra căruia ne concentrăm este să combatem schimbările climatice prin realizarea de operațiuni cu o amprentă de carbon neutră”, a spus ea.

Prima sesiune a fost încheiată de Elena Doms, Sustainability Service Lead, Ensur, care a vorbit despre cum pot contribui tehnologiile digitale la reducerea emisiilor de carbon.

„Potrivit estimărilor făcute de Crucea Roșie, în viitor un dezastru natural va avea loc la fiecare 12 minute undeva pe glob. Sectorul asigurărilor este foarte afectat de asta, însă poate să facă multe lucruri. Este unul din cei mai mari investitori instituționali și poate face o diferență atunci când vine vorba de unde își investesc banii și ce sector susțin.

Vorbim despre o dublă tranziție ce a câștigat teren în timpul pandemiei – dacă ne uităm la facilitățile create de Uniunea Europeană pentru a contribui la ieșirea din pandemie, putem observa că strategia s-a centrat pe două elemente: sustenabilitate și transformare digitală. Deși adesea acestea au fost văzute separat, ele sunt complementare. De exemplu, dacă lucrezi de acasă, nu trebuie să iei mașina la birou. Pe de altă parte, sustenabilitatea ne ajută să îmbrățișăm digitalizarea. Tehnologiile digitale au și ele o amprentă, însă au potențialul de a economisi cu 9,7 mai multe emisii decât produc.

World Economic Forum spune că tehnologiile digitale sunt foarte importante, pentru că 65% din PIB-ul mondial se bazează deja pe comunicațiile digitale și pe potențialul lor de a reduce emisiile de CO2 cu 20%. Acest lucru este foarte semnificativ. Obiectivele europene și Acordul pentru Climă au ca scop reducerea emisiilor cu 55% până în 2030. Sectorul digital poate face o mare parte din asta”, a explicat ea.

„Businessurile trebuie să realizeze că responsabilitatea și creșterea trebuie să meargă mână în mână”, a explicat Anna Krotova, Director, Sustainability, Mambu, care a deschis cea de-a doua sesiune a Positive Business. „Vedem tot mulți CEO și echipe de leadership care devin mai educate în ceea ce privește sustenabilitatea. Vedem o importanță tot mai sporită acordată poziției de Chief Sustainability Officer. Companiile de consultanță din Big4 spun că doresc să devină principalii furnizori de talente din zona de sustenabilitate și ESG. Și, foarte important, vedem în sfârșit că legislația începe să țină pasul cu contextul de mediu în continuă schimbare. Uniunea Europeană adoptă o legislație de raportare corporativă obligatorie, care va viza peste 40.000 de companii din UE, ce vor trebui să raporteze cu privire la acțiunile pe care le iau cu privire la practicile de mediu, societate și guvernanță și la performanța lor. Avem o competiție regională sănătoasă între Regatul Unit, Uniunea Europeană, Statele Unite și alte regiuni, care vor încerca să fie primele și cele mai bune în adoptarea reglementărilor ESG.

Foarte multe companii vor cu adevărat să fie parte din soluție și au recunoscut că nu operăm într-un vid și că avem responsabilități față de oamenii din jurul nostru, astfel că au îmbrățișat oportunitățile incredibile de transformare pe care le aduce cu sine sustenabilitatea”, a spus ea.

În continuare, Mircea Ilie, Sustainability Leader, IKEA Romania, a prezentat viziunea pin care organizația încearcă să creeze o viață mai bună pentru cât mai mulți oameni.

„Viziunea IKEA, pentru că totul pleacă de la viziune, este de a crea o viață mai bună pentru cât mai mulți oameni, însă de-a lungul timpului s-a modificat puțin, pentru că trebuie să o facem în limitele planetei. Prima sarcină a unei companii este să supraviețuiască și, dacă vrea să mai existe pe piață peste 50-70 de ani, cel mai important lucru este să se asigure că va mai exista o piață. Impactul oamenilor, al civilizației planetei, este atât de mare încât trebuie să ne punem problema dacă peste 50-70 de ani o să mai avem o piață – și putem să ne uităm aici din punct de vedere al impactului climatic sau al impactului social. În calitate de companii, trebuie să ne uităm la peisajul climatic, la peisajul natural – așa cum avem impact asupra lui – și impactul social. Companiile nu sunt în afara societății, nu joacă într-o lume a lor. Suntem parte a societății și a impactului pe care societatea îl are asupra planetei. Trebuie să ne adaptăm modul de a vedea și a face lucrurile în așa fel încât să creștem cu toții – și companii, și oameni.

Devine tot mai evident că modul de viață și impactul societății tehnologice au un efect catastrofal asupra planetei din punct de vedere climatic, al biodiversității, al calității aerului, disponibilității hranei. IKEA are o strategie de sustenabilitate bazată pe trei piloni: o viață sustenabilă și sănătoasă se referă la serviciile și produsele pe care le oferim clienților pentru a-i ajuta să ducă și ei o viață sustenabilă. Încercăm să o facem și accesibilă din punct de vedere al prețului, pentru că dacă sustenabilitatea va rămâne un lux, nu avem nicio șansă. Suntem obligați să facem sustenabilitatea cât mai accesibilă din punct de vedere financiar pentru cât mai mulți oameni. Al doilea pilon este acela al economiei circulare și impactului pozitiv asupra climei – ne referim mai ales la operațiunile noastre. Al treilea pilon face referire la partea socială – tot lanțul în care suntem prezenți, de la furnizori la clienți și comunități”, a precizat el.

Nu doar liderii și organizațiile, ci și clienții ar trebui educați când vine vorba despre cum putem trăi într-un mod mai sustenabil, este de părere Anca Roman, Corporate Affairs & Communication Manager, FrieslandCampina Romania.

„Ne uităm la cei șase piloni ai Royal Friedsland Campina, care sunt: o viață mai bună pentru fermieri, un climat mai bun, natură mai bună, ambalaje mai bune, sourcing mai bun și o nutriție mai bună. Aceste teme principale au fost apoi filtrate prin lentilele locale – ne-am uitat prin ochii consumatorului, prin cei ai clienților și ai autorităților, dar și ai angajaților. Rezultatul a fost că am obținut o strategie relevantă la nivel local – am putut integra sustenabilitatea în scopul brandului nostru, prin nutriție.

Ne-am dat seama și că este nevoie să educăm. Pentru noi, pentru a reuși să avem ambalaje 100% reciclabile este un deziderat important; suntem departe de momentul reciclării. Astfel, încercăm să îmbunătățim ambalajele pentru a ajunge să le facem reciclabile, dar vrem să ajutăm la educarea consumatorului, pentru ca el să înțeleagă ce trebuie să facă în acest proces. Scopul companiei noastre este Nourishing by Nature – ne dorim să hrănim populația în continuă creștere a globului prin produse de calitate nutritivă foarte înaltă, iar asta în echilibru cu natura. În România, ne dorim să avem un impact pozitiv asupra țării și să conducem piața lactatelor, îmbunătățind viețile românilor. Astfel am ajuns la povestea sustenabilității în care eroul este un produs simplu, cu ajutorul căruia să construim obiceiuri sustenabile”, a precizat ea.

La rândul său, Leo Gutson, Associate Partner & Head of Sustainability, Netmind - a BTS Company, a vorbit despre cum toată lumea din organizație trebuie implicată în procesul de tranziție spre o politică mai sustenabilă.

„Apare o întrebare importantă: au început companiile să ia acțiune? Aș dori să prezint rezultatele unui raport – Investind într-un viitor mai sustenabil –, realizat de BCG și MIT Sloan Management Review. Ei au intervievat 3.000 de investitori și manageri din peste 100 de țări, pentru a afla dacă au luat vreo acțiune în ceea ce privește sustenabilitatea. 90% dintre cei aflați în poziții executive consideră sustenabilitatea a fi importantă, dar 60% au încorporat sustenabilitatea în strategiile lor, în timp ce doar 25% dintre acestea au sustenabilitatea integrată în modelul lor de business.

În companiile noastre, trebuie să începem cu DE CE – de ce să oferim valoare, să înțelegem provocările tuturor părților interesate și de ce să creăm soluții? Cum putem realiza asta? Trebuie să avem echipe dedicate care să vină în întâmpinarea nevoilor consumatorilor într-un mod agil și eficient, care să scadă timpii de execuție a proiectelor, crescând adaptabilitatea și predictibilitatea, pentru a avea un model de muncă transparent și un model de colaborare bazat pe valori împărtășite. Totodată, trebuie să încurajăm o cultură a dezvoltării continue și a învățării la nivelul organizației, ca un tot. După ce ne întrebăm «de ce», trebuie să implicăm pe toată lumea din echipele noastre, să prioritizăm și să învățăm mereu ceva nou”, a spus el.

Mirela Nemțanu, CEO, HOSPICE Casa Speranței, a atras atenția asupra necesității ca fiecare dintre noi să fie conștient de deciziile personale pe care le ia și la „moștenirea” pe care o lasă în urmă generațiilor viitoare.

„Dezvoltăm azi lucruri care ne permit să avem un viitor mai bun pentru noi și copiii noștri. În esență, este vorba de a ne face un viitor în care să fim în cât mai puține situații de risc, pentru că până la urmă vrem să avem o planetă pe care să încăpem și peste 50 de ani. Este vorba de a reduce acest risc de vulnerabilitate. Noi, la HOSPICE, lucrăm în fiecare zi cu riscuri și cu vulnerabilitate. Fiecare dintre noi realizăm că nu putem trăi gândindu-ne doar la o singură perspectivă a vieții noastre. Ca să trăim într-o comunitate mai bună, avem nevoie de toate. Teoria spune că, pentru rezolvarea oricărei probleme majore ai nevoie de trei actori care să fie implicați: actorul politic - care creează un anumit cadrul de reglementare, funcționare, actorul privat – care are capacitatea, dorința să se implice și actorul non-guvernamental – apelarea la fundații, care au expertiza, dedicarea, implicarea”, a spus ea.

În încheiere, Sarah Garcia, Head of Markets Development, B Lab Europe, a vorbit despre cum putem folosi business-urile ca pe o forță pentru a face bine.

„Trăim vremuri fără precedent: sistemul nostru economic actual eșuează în a răspunde unor nevoi de mediu și sociale de bază. Inegalitatea a atins cote fără precedent. Avem nouă ani pentru a preveni efectele de nereparat ale impactului climatic. În întreaga lume, ne confruntăm cu o criză a drepturilor de muncă. Avem o criză a biodiversității și a securității alimentare. Oamenii încep să reacționeze: în ultimii ani, am văzut proteste și tot mai multe solicitări să se producă o schimbare la nivel global, schimbări care să conducă spre ceva mai bun.

Totodată, s-au schimbat așteptările oamenilor de la sectorul privat. Un studiu recent arată că 86% dintre oameni se așteaptă ca directorii executivi să fie cei ce conduc spre rezolvarea problemelor sociale, 65% dintre oameni se așteaptă ca directorii executivi să fie trași la răspundere în fața publicului, precum și în fața Consiliului de Administrație sau a acționarilor. Au început să crească așteptările legate de ce pot și ar trebui să facă business-urile. Acum este momentul ca organizațiile să intervină. Vedem o tranziție de la supremația acționarilor la o perspectivă incluzivă, pe termen lung și regenerativă, ce are la bază valoarea lor”, a explicat ea.