Premiul I - M-Spaces

Concursul de idei „Aparenta cu Esenta” a fost organizat de StoneREX Romania impreuna cu Asociatia Absolventilor Urbanisti si Peisagisti din Romania si Facultatea de Urbanism din cadrul Universitatii de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” pentru a promova materiale sustenabile in arhitectura urbana contemporana, si pentru a permite tinerilor arhitecti si urbanisti sa acumuleze experienta de proiectare, sa isi exprime creativitatea si sa isi puna in practica cunostintele si abilitatile adunate in cursul studiilor. 

In cadrul concursului, studentii la Arhitectura si Urbanism si-au  exprimat viziunea despre transformarea unui  spatiu urban atat la nivelul esteticii urbane, cat si la nivelul utilizarii sociale, folosind placi StoneREX si alte materiale sustenabile. Pentru ca studentii au conceput proiecte foarte interesante in cadrul concursului, dorim sa impartasim cu publicul povestile tinerilor arhitecti despre proiectele lor castigatoare.

Proiectul castigator al concursului de idei "Aparenta cu esenta"  - M-Spaces (397), este conceput de Patricia Maria Savu si Angela Dumitrescu de la Facultatea de Arhitectura, UAUIM.  Juriul a considerat ca M-Spaces este un proiect ce se integreaza perfect, pe deplin realizabil, care creeaza un spatiu estetic complet diferit fata de imaginea actuala. Solutia propusa integreaza si fluidizeaza un spatiu public, propune directionarea fluxurilor spre cladirea statiei de metrou, si poate reprezenta un prototip de integrare/ marcare a spatiului public aferent nodurilor principale de transport in comun.

Solutia propusa rezolva atat problemele legate de estetica a statiei de metrou cat si spatiul de detenta din imediata vecinatate a acesteia. O astfel de abordare se poate regasi si la alte statii de metrou. Alegerea statiei este un punct in plus, pentru ca aceasta are un flux foarte mare de utilizatori (corporatisti), iar situatia existenta este extrem de “dura” din punct de vedere estetic.

Autorii proiectului, Patricia si Angela, au explicat: „Metroul este unul dintre cele mai rapide si utilizate mijloace de transport ale Bucurestiului. Izolate sau nu, statiile de metrou apar din loc in loc concentrand in jurul lor o multitudine de spatii si tipologii diferite de oameni, devenind zone tranzitate sau de aducere impreuna a locuitorilor. Haosul a reprezentat, pentru noi, adevarata provocare, mai exact, intelegerea lui. Vizitele nenumarate pe sit, la diferite ore, ne-au determinat sa analizam si sa intelegem activitatile oamenilor, sa studiem pasii lor, sa observam locurile unde ei se opresc.

Propunerea noastra are in vedere un astfel de spatiu unde mixitatea se dezvaluie de la prima vedere, producand agitatie: statia de tramvai, iesirea de la metrou, locuri unde se vand ziare, flori si foarte multa aglomeratie. Intentia a fost aceea de a crea o unitate prin folosirea unui acelasi limbaj pentru acest tip de spatiu urban,pe care l-am regasit in cazul oricarei statii de metrou din Bucuresti. Principiile pe care le-am aplicat fac referire, in primul rand, la eliberarea spatiului si punerea in valoare a cladirii statiei de metrou, incercand sa o integram, atat prin culoare, dar si prin continuitatea liniilor principale de perspectiva in contextul urban. Astfel, pentru fatada am utilizat placile StoneREX Piatra Naturala de culoare bej si verde, iar pentru placarea jardinierelor si a locului de stat am folosit StoneREX Profil Color cu textura ardeziei. Spatiile sunt astfel puternic diferentiate: pentru pavaj si fatada am propus o textura fina, grunjoasa aplicata pe placi lungi ce directioneaza si creeaza o fluiditate a spatiului, iar zonele de loisir, pe care am aplicat textura ardeziei, ofera greutate compozitiei, invitand pe cei ce traverseaza zona la un ragaz de contemplare a unui spatiu urban altfel. Am propus, de asemenea, si suprafete mai mari cu spatiu verde, transformand acest loc intr-un un parc urban ce se desfasoara in continuarea statiei de metrou.

Conceptul are aplicabilitate asupra tuturor statiilor de metrou, dorind, in acest fel, sa cream un echilibru si sa schimbam perceptia oamenilor despre aceste spatii.”