Președinte CIROM: Betonul de ciment rutier, soluția pentru drumuri durabile, rezistente la schimbările climatice

Într-un material transmis presei, președintele CIROM arată că ”verile tot mai lungi, cu temperaturi din ce în ce mai mari, afectează și infrastructura de transport, impunând pe termen scurt o creștere a ritmului lucrărilor de întreținere și reparații, cu tot ce înseamnă asta pentru trafic, transport, economie. Pe termen lung, probabil trebuie regândit modul în care construim infrastructura rutieră, de la materiale, la modul de punere în operă”.

Mai departe, Marinela Drăcea vobește despre avantajele cimentului rutier, de la cele de natură tehnico‑economică, la cele care vizează mediul: ”Îmbrăcămințile din beton fac parte din structurile rutiere rigide, reprezentând o soluție cu avantaje tehnico‑economice și de mediu. Îmbrăcămintea de beton de ciment suportă acțiuni externe de uzură precum traficul greu și rezistă la acțiunea mediului înconjurător și a agenților de dezghețare”.

Ca beneficii ale utilizării structurilor rutiere cu beton de ciment rutier sunt menționate faptul că sunt materiale de construcții fabricate în România, reziliență în fața schimbărilor climatice (rezistența la temperaturi ridicate și fenomene extreme), durata de viață crescută, soluții mai accesibile din punctul de vedere al costurilor inițiale, costuri de întreținere reduse, siguranță și economie de combusitibil în trafic, implicit reducerea emisiilor de CO2 din transport.

De asemenea, din punctul de vedere al costurilor, având în vedere că aproximativ 90% din bitum este importat, utilizarea betonului de ciment rutier ar însemna mai mulți kilometri de infrastructură rutieră, mai multe autostrăzi, care s-ar traduce într-o viteză mai mare de transport pe drumurile din România, mai puține frânări, și astfel un consum mai mic de carburant la suta de kilometri, explică Marinela Drăcea, adăugând că și costurile de întreținere pot fi mai reduse pe termen lung, dacă tehnologia și punerea în operă sunt făcute corect.

Potrivit președintelui CIROM, astfel de soluții se folosesc de mai mulți ani în construcția de drumuri în țări din Centrul și Vestul Europei, precum Germania, Austria, Ungaria, Cehia etc. Polonia, de exemplu, avea în 2023 un total de 1.100 de km de autostrăzi și drumuri expres construite din beton, reprezentând 22% din totalul drumurilor de acest tip la nivel național, iar pentru infrastructura locală se construiesc aproximativ 150 de km anual. Belgia avea, anul trecut, cel mai mare număr de km de drumuri locale construite din beton (peste 20.000 de km), urmată de Turcia și Germania cu peste 9.000 de km, respectiv 4.000 de km.

În plus, betonul de ciment rutier este 100% reciclabil.

Marinela Drăcea amintește că România are în plan un program masiv de îmbunătățire a infrastructurii de transport, inclusiv construirea a 1.700 km de autostradă, iar ăentru 2021-2027 a fost stabilit un buget de 17 mld. de euro, inclusiv din fonduri de la Uniunea Europeană*.

”Drumurile sunt un factor cheie pentru dezvoltarea economică și îmbunătățirea calității vieții atât în orașe, cât și în zonele rurale. Construcția acestora implică provocarea de a asigura performanțe optime în materie de siguranță rutieră, intensitatea traficului și durabilitate, eficientizând consumul de resurse, costurile construcției și interacțiunea cu vehiculul. Drumurile din beton oferă soluții la aceste provocări, contribuind la o rețea de transport mai durabilă și mai rezistentă la schimbările climatice.

Ambele soluții - asfalt și beton de ciment - își găsesc aplicabilitatea pentru noile trasee de autostrăzi, drumuri expres, șosele de centură etc. Alegerea soluției potrivite trebuie să țină cont de o multitudine de factori, de la durabilitate, la costuri etc, având mereu în centru benficiarul final. Și nu în ultimul rând, un factor important ar putea fi și disponibilitatea materialelor locale, cu avantaj net pentru economia României. Important este să utlizăm cele două soluții în mod echilibrat, mai ales că „betonul de ciment” a trecut testul durabilității în condițiile de mediu și trafic din România”, încheie președintele CIROM.