Prima clădire din lume din beton cu fibre de carbon
Prima clădire din lume construită din beton carbon, un tip de beton armat cu fibre de carbon în loc de oțel, a fost finalizată în orașul german Dresda.
”Cubul”, o clădire de 243 de metri pătrați, a fost construită de biroul de arhitectură german Henn împreună cu Universitatea Tehnică din Dresda pentru a testa noul material. Imobilul va funcționa ca laborator și spațiu pentru evenimente pentru campusul universității.
Spre deosebire de oțel, fibrele de carbon sunt rezistente la rugină, motiv pentru care este nevoie de o cantitate mai mică de beton, material pentru care, ca urmare a impactului său negativ asupra mediului, se caută cu asiduitate în ultimii ani alternative.
Fiind mai ușor și mai puternic decât betonul tradițional, betonul carbon le-a permis arhitecților să creeze o clădire cu o fațadă răsucită distinctă, în care pereții și tavanul nu sunt componente separate, ci fuzionează într-un continuum organic.
Au fost prevăzute vitraje generoase și pe o parte, și pe alta, iar un luminator curbiliniu taie pe diagnolă acoperișul.
”Fibra de carbon este de patru ori mai ușoară și de șase ori mai rezistentă decât oțelul și nu este sensibilă la coroziune. Acest lucru înseamnă că armătura nu trebuie să fie încapsulată într-o cantitate la fel de mare de beton pentru a o proteja de apă și o secțiune de aceeași dimensiune va putea să suporte o sarcină mai mare”, explică Giovanni Betti, șeful departamentului de sustenabilitate de la Henn, pentru Dezeen. Componentele și structurile pot fi proiectate mai subțiri și este folosit astfel cu cel puțin 50 la sută mai puțin material.
Sunt reduse prin urmare atât emisiile de CO2, cât și consumul unor resurse valoroase cum sunt apa și nisipul, adaugă Betti.
O altă proprietate a fibrelor de carbon este conductivitatea, pe care arhitecții au valorificat-o echipând pereții clădirii cu izolație, elemente de încălzire și suprafețe interactive cu touchscreen.
Potrivit studiilor, un pod din beton cu fibre de carbon are potențial de încălzire globală cu aproximativ 30 la sută mai mic comparativ cu un pod convențional similar – și asta incluzând faptul că fibrele de carbon au o amprentă de carbon mai mare decât oțelul.
Unul dintre cele mai folosite materiale, betonul este responsabil pentru patru până la opt procente din emisiile totale de carbon. Pe acest fond vedem în ultimii ani tot mai multe inovații menite să reducă impactul materialelor de construcții asupra mediului. De pildă, cercetătorii de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT) au dezvoltat un tip de plastic care ar putea transforma modul în care construim clădiri: Plasticul care ar putea transforma lumea construcţiilor
Betonul este un material de construcție fascinant, care a permis extraordinara creativitate a arhitecturii contemporane, în special datorită variantei armate. Îl folosim cu încredere, practic în aproape tot ceea ce construim în prezent, începând cu fundația, gândindu-ne că edificiul respectiv va dura zeci de generații cel puțin. Totuși, există în domeniul cercetării opinii divergente în legătură cu eficiența economică pe termen lung, întrucât se pare că durata sa de viață nu este atât de mare, mai ales atunci când vorbim de betonul armat: Cum afectează umezeala betonul armat
