Principalele concluzii POSITIVE BUSINESS – a talk about ESG, sustainability and positive impact in business 2024

SESIUNEA I

Mădălin Vladu, Senior Director, Brand & Sustainability Lead, Kantar Romania, a deschis prima sesiune a conferinței, discutând despre necesitatea ca brandurile să facă tranziția spre un business sustenabil.

Astfel, el a explicat că: „Modelele economice care, acum, funcționează, în viitor nu vor mai fi sustenabile. Așadar, sustenabilitatea trebuie să capete prioritate, iar brandurile care nu vor acorda importanța cuvenită transformării sustenabile vor avea probleme. Dacă nu vor aborda teme sociale importante vor avea probleme de recrutare, probleme de reputație, probleme de finanțare. Pentru a exista, până la urmă, în viitor – pentru că este posibil să își piardă și dreptul de a funcționa, trebuie să adopte această abordare sustenabilă, iar lucrurile care se întâmplă în această direcție aduc cu sine oportunități în ceea ce privește accesul la finanțare, optimizarea operațională, atragerea de noi talente. Beneficii pot veni și din creșterea brandurilor prin inovație, prin atragerea de noi categorii de consumatori. E momentul de a trece de la a privi sustenabilitatea ca pe o obligație la a o privi ca pe o oportunitate de creștere prin inovație. 40% din reputația unei companii înseamnă sustenabilitate.”

În continuare, Eva Morales, CEO & Founder, Circular Advisors, special guest al ediției din 2024, a prezentat și analizat strategii pentru a construi reziliența business-urilor în perioade de criză.

„Ce reprezintă o situație perturbatoare și cum afectează afacerile? Acestea se pot manifesta în mai multe moduri. De exemplu, au fost companii care, cândva, erau lideri în sectoarele lor, dar care au eșuat să răspundă schimbărilor, să se adapteze, și-au pierdut relevanța și au fost înlocuite de alte business-uri. De ce ratează companiile oportunitățile pentru transformări disruptive? A te agăța de modelele tradiționale de business poate duce la eșec. Atunci când ne gândim la inovație, credem că aceasta este lineară, însă ea pornește foarte lent și, atunci când atinge un punct critic, creșterea se întâmplă rapid. Pentru a ajunge în acel punct critic, de cotitură, companiile trebuie să investească în inovație. Eșecul trebuie să se petreacă rapid și să fie cât mai ieftin, să poată experimenta, iar apoi să profite când piața ia avânt. Tranziția către un lanț de aprovizionare sustenabil are numeroase beneficii: acces la capital, decarbonizare, managementul riscurilor, colaborare cu stakeholderii”, a spus ea.

Gabriel Staicu, Specialist CSR, Evryo, a prezentat în cadrul conferinței proiectele desfășurate la nivelul organizației cu focus pe S-ul din ESG. Astfel, el a precizat: „Ne-am asumat ca până în 2040 să ajungem la NET zero. Noi avem un program – Ucenic Electrician, prin care avem parteneriate cu șapte licee, câte unul în fiecare județ în care suntem prezenți. Începând cu anul 2021, am demarat proiectul Ucenic Electrician la Feminin, pentru că nu există neapărat o tendință a de a activa în acest domeniu – ne bucurăm să aducem alături de noi elevi și eleve, astfel încât să ne devină colegi, peste trei ani, când termină liceul, sau peste mai mulți ani, după ce finalizează studiile. După absolvirea liceului, elevii pot intra într-un program de internship de 6 luni, în care elevii merg și văd zilnic cum stau lucrurile într-o stație electrică și care sunt principalele activități pe care trebuie să le desfășoare. 93 de interni au parcurs cele 6 luni, iar 44 sunt colegii noștri.”

A urmat un panel la care au participat: Dana Dobrescu (Mondelēz International), Constantin Bratu (Berarii României), Teodora Mărăcineanu (Electrolux Romania), Corina Blănaru (PKF Finconta ESG) și Ionuț Ruscea (Sustainability Consultant).

Un subiect abordat de invitații la panel a vizat transpunerea directivelor europene privind sustenabilitatea în legislația românească și ce provocări întâmpină companiile. Astfel, Corina Blănaru, Partener, PKF Finconta ESG, a punctat: „Termenul de ESG a început să fie asimilat cu sustenabilitate, cu durabilitate. Directiva europeană a fost transpusă în legislația română, iar termenul folosit este «durabilitate». Conceptul în sine rămâne, se dezvoltă foarte mult, se rafinează mult. A apărut o directivă, avem 12 standarde, avem transpunere în legislația națională, avem obligații. S-au întâmplat foarte multe, pentru că înainte aveam niște cadre de raportare voluntare. Este foarte greu să te gândești la sustenabilitate când ai provocări cu care te confrunți. Companiile din Europa au cel mai mic grad de conformare comparativ cu cele din SUA, care au un standard al lor. SUA sunt cel mai mare generator de obligații verzi – companiile se conformează voluntar, tocmai pentru a accesa fonduri. Nu putem discuta despre sustenabilitate fără să discutăm despre profit. Foarte multe companii doresc să fie sustenabile, dar se lovesc de numeroase bariere. A demonstrat sustenabilitatea că degeaba am un raport WOW, degeaba fac intern multe lucruri, dacă această comunicare nu ajunge la părțile implicate. Comunicarea este un punct cheie (...) Rolul autorităților este vital în modul în care se pot transpune și implementa măsuri, astfel încât partea de sustenabilitate să fie cât mai eficientă, profitabilă și benefică pentru toată lumea. Sunt foarte importante instrumentele prin care dovedim sustenabilitatea. Ideea sustenabilității este ca tu să îți demonstrezi impactul benefic asupra comunității în care îți desfășori activitatea. E important să ai impact pozitiv acolo unde ești prezent. Pentru implementare, e foarte important să găsești și sprijin din partea autorității, să ai un dialog cu comunitatea, dar să ai și un cadru interdisciplinar în cadrul companiei – informația să circule pe toate palierele.”

Despre rolul important al comunicării a vorbit și Teodora Mărăcineanu, Marketing Director, Electrolux Romania. Astfel, ea a precizat: „Ne bazăm foarte mult pe know-how-ul care vine la nivel de grup, însă, de-a lungul anilor în Electrolux sustenabilitatea a evoluat - vorbim aici de la modul în care ne desfășurăm acțiunile, cum implementăm și producem produsele, cum comunicăm. Toată zona de sustenabilitate este parte din KPIs noștri – e parte și din cum suntem evaluați individual. Încercăm să walk the talk (...) E nevoie să comunicăm, iar noi continuăm comunicarea de mai mulți ani. Consumatorii sunt interesați de energy saving, așa că noi comunicăm în mai multe direcții. Pe partea de mașini de spălat, comunicăm cu ei despre cum să prelungească durata de viață a hainelor. Pentru produsele din bucătărie, avem propuneri pentru a combate risipa alimentară. Încercăm să venim cu mesaje pe toate palierele noastre. Avem și o gamă care reunește produsele cele mai eficiente din punct de vedere energetic; totul trebuie să fie transparent, susținut de date, astfel că avem un tool prin care consumatorii pot vedea ce economii ar face folosind acele produse.”

La rândul său, Constantin Bratu, Director General, Berarii României, a subliniat necesitatea unei comunicări transparente cu clienții, consumatorii, în ceea ce privește inițiativele de sustenabilitate pe care le lansează organizațiile.

„*Reprezint o industrie în care concurența este foarte mare. În acest mediu concurențial s-a investit foarte mult. Acum 20 de ani am avut viziunea să creăm un cod de autoreglementare în ceea ce privește promovarea unui consum responsabil de bere. Totodată, veți vedea în fabricile de bere, de foarte mult timp, stații de epurare, stații de purificare a apei... Am fost surprins să văd, recent, că fabricile de bere au evoluat și mai mult; au investit foarte mult și în măsuri pentru asigurarea siguranței la locul de muncă. Au o concentrare foarte mare în ceea ce privește partea de resurse, avem consumatori pe care îi tratăm cu respect și avem partea de conformare. Suntem printre singurele industrii cu zero evaziune fiscală.

Indiferent ce ar face o companie, o industrie, nu poate face acest lucru decât fiind într-un fel de mariaj cu consumatorul. Din păcate, unde este bariera dintre comunicarea pe care o faci cu consumatorul și riscul de a ajunge la greenwashing? În industria berii, consumatorii sunt privilegiați. Încă pot alege o bere într-un ambalaj reutilizabil, iar cam 10% din berea vândută în România este în ambalaj reutilizabil. Avem un ambalaj prietenos cu mediul: berea la draft. Butoaiele au un ciclu de utilizarea foarte mare. Avem și ambalaje de unică folosință – sticlă, doză, PET. În octombrie, 84% din ambalajele puse pe piață au fost reciclate prin sistemul de garanție-returnare*”, a spus el.

Un alt subiect abordat în cadrul primului panel a vizat și lipsa de specialiști în raportare ESG și ce pot face organizațiile pentru a găsi oamenii care să răspundă acestor nevoi ale organizațiilor.

În acest context, Dana Dobrescu, Manager Corporate and Government Affairs România, Mondelēz International, a spus: „*Noi nu avem o provocare de a face lucruri, ci mai degrabă este o provocare în a găsi specialiști pentru a raporta foarte multe lucruri. Știm cu toții că domeniul este încă la început. A doua provocare este spre extern, să le arătăm consumatorilor ce înseamnă un produs sustenabil și cum se traduce această sustenabilitate la raft. Foarte multe companii au încetat să mai comunice de frica greenwashingului, dar tăcerea creează diverse interpretări din partea consumatorilor, iar prima este că acele companii care nu comunică nu fac, iar cele care comunică fac mai mult.

Consumatorii tineri fac alegeri aliniate cu valorile lor, iar valorile lor sunt aliniate cu ceea ce se întâmplă în lume, sunt orientate spre mediu. Vorbim despre climate anxiety, iar ei aleg produse sustenabile. Jumătate dintre ei vor să vadă imediat la raft această comunicare, iar dacă nu au informațiile, nu ne cumpără produsele. Este o oportunitate de 6% pe care brandurile o ratează dacă nu comunică despre sustenabilitate. Până în 2030, ei îi vor depăși ca putere de cumpărare pe millennials și de acolo va veni baza de consumatori de produse sustenabile. Nu putem comunica arid și rigid, trebuie să venim cu o poveste frumoasă pentru consumatori.*”

La rândul său, Ionuț Ruscea, Sustainability Consultant, a intervenit precizând: „În acest moment, toată energia merge către raportare, însă asta înseamnă că nu este loc pentru soluții. În România, domeniul acesta, din perspectiva mea, trebuie să migreze încet și către inginerie. Chiar și dacă avem specialiști, pleacă și merg în companii care sunt dispuse să implementeze soluții sustenabile. Autoritățile au rol de legiferare și control. În companiile în care am lucrat, foarte puține proiecte care nu au fost obligatorii sau cerute de stat au trecut. Statul trebuie să dea direcția către viitor și să legifereze, iar companiile trebuie să controleze implementarea, să fie atente în relație cu statul. Compania trebuie să ofere statului expertiză, iar statul să fie capabil să o primească. Al treilea actor sunt ONG-urile, care trebuie să fie colaboratori în relație cu companiile și cu statul, să nu fie o relație de subordonare. Se întâmplă, în multe cazuri, ca ONG-urile să nu pună degetul pe rană ca să nu piardă anumite fonduri.”

SESIUNEA A II-A

Alexandra Florea, Head of Sustainability, Medik8, a deschis cea de-a doua sesiune a evenimentului vorbind despre ESG la intersecția dintre scop și profit.

„*ESG poate fi factorul ce duce la realizarea sau anularea unei tranzacții. Potrivit unui studiu, patru din cinci factori de decizie la nivel mondial susțin că aspectele ce țin de ESG sunt pe agenda lor de fuziuni și achiziții. 45% dintre investitorii intervievați au identificat o implicație semnificativă pentru tranzacție, ca urmare a unei constatări materiale de due diligence ESG, iar pentru jumătate dintre aceștia, situația respectivă a dus la blocarea tranzacției. 55% dintre respondenți sunt dispuși să plătească o primă între 1-10% pentru active cu o maturitate ESG ridicată. Ce anume urmăresc investitorii? Doresc să vadă un EDI puternic (n.trad - Echitate, Diversitate, Incluziune), doresc să vadă politicile și progresul companiei, doresc o bună guvernanță. Investitorii vor să vadă politici, metodologii ESG. Scopul și profitul nu se exclud reciproc ; scopul duce spre profit, în ceea ce privește retenția talentelor, noi afaceri și inovație. Angajații, în special cei tineri, sunt din ce în ce mai atrași de organizațiile cu valori ESG puternice. Multe piețe internaționale și companii cu obligații de raportare ESG prioritizează schimburile comerciale cu IMM-uri care respectă standardele ESG. Cu o mentalitate de start-up și agilitate, IMM-urile pot dezvolta produse și servicii sustenabile, care să răspundă cerințelor piețelor emergente mai rapid decât companiile existente”, a spus ea.
În continuare, Corina Radu, Sustainability Coach, Fondator, Solutions4Impact Consulting & Impact Market Romania, a vorbit despre pașii pe care trebuie să îi parcurgă organizațiile pentru a obține certificarea B Corp.

„Mulți consideră că, în companiile în care lucrează nu e nevoie să facă impact, ci au nevoie să facă profit, însă întotdeauna există o șansă de a crea un impact, oricât de mic: fie că e vorba de educație, de sprijinirea consumatorilor locali, a producătorilor locali, a comunității în care activați. Acest impact, împărțit în activități mici, noi le colectăm și le analizăm, facem un B Impact Assessment, îl completăm și trebuie să obținem un minim punctaj de 80 de puncte. Dacă suntem mulțumiți cu evaluarea, putem aplica pentru certificarea B-corp, care se reînnoiește la trei ani. Dacă nu suntem mulțumiți de evaluare, putem crea și implementa un plan în urma căruia să aplicăm ulterior la certificare. Sunt analizate mai multe zone: angajați, comunitate, mediu, clienți și guvernanță. De ce vor companiile să se certifice B Corp? În UK, de exemplu, tot mai multe companii tind să se certifice și să demonstreze acest impact. Majoritatea surselor de conștientizare vin din faptul că oamenii văd logo-ul B Corp pe produs. Generația nouă este foarte motivată de valori personale pozitive pe care dorește să le găsească în valorile companiilor respective. Consumatorii se simt influențați de acest brand și îl adoptă ca fiind pentru ei o siguranță că acel produs este certificat”, a spus ea.

Invitat special din Grecia a fost Marios Vlachogiannis, Antreprenor și inovator, Cofondator, Coffeeco. El a vorbit despre importanța economiei circulare și inițiativele lansate de Coffeeco.

„Colectăm lunar 10 tone din reziduuri de cafea și încercăm să producem cosmetice și bioplastic din acest tip de deșeu. Suntem o companie care crede că sustenabilitatea are o mare valoare economică. Consumatorii caută din ce în ce mai mult produse ecologice, sustenabile și lipsite de substanțe chimice nocive. Consumatorii privesc din ce în ce mai favorabil companiile care prioritizează sustenabilitatea, care sunt prietenoase cu mediul și care îmbrățișează economia circulară. Aproape 80% din consumatorii generației Z aleg cosmetice sustenabile derivate din reziduurile regenerabile provenite din reciclarea materiilor prime. UE și guvernele pun din ce în ce mai multă presiune pe companii pentru a-și reduce impactul asupra mediului și a-și îmbunătăți sustenabilitatea. Fondurile de investiții preferă din ce în ce mai mult companiile cu un profil puternic de sustenabilitate", a spus el.

A urmat Dana Nae Popa, Owner & Managing Director, Agenția pastel. „Încercăm să aducem un impact în campanii și să ne convingem clienții să dea volumul mai tare binelui pentru proiectele pe care deja le fac. Anul acesta ne-am dat seama că e mai important ca niciodată că domeniul în care lucrăm; e important să comunicăm – am invitat în podcastul nostru oameni care să ne inspire prin impactul, prin binele pe care îl fac. Acum mai bine de 8-9 ani, în agenție am pornit un program intern numit «Nicio lună fără o faptă bună», iar noi, cei din agenție, ne implicam lună de lună în diverse cauze. După patru ani, ne-am dat seama că e loc să facem mai mult și mai bine și am pornit Asociația pastel, iar numele programului nostru a devenit o misiune a ONG-ului, Am făcut un studiu și 72% dintre respondenți au zis că ar vrea să facă bine lunar, prin intermediul organizațiilor”, a spus ea.

Ultima parte a evenimentului a fost dedicată unui panel la care au participat: Gabriela Barbu (Decathlon), Tulia Cășvean (Transavia), Raul Pop (CERC, ECOTECA), Alexandra Cernian (Recycllux, Politehnica București) și Raluca Hăulică (Alura).
„În ultimii ani, s-a simțit ca o situație de urgență și de planificare strategică din partea companiilor în ceea ce înseamnă implementările. Totodată, am observat o atenție spre tehnologie și cum ar putea fi ea implementată în raportarea ESG. Universitățile încearcă să se alinieze, să vadă unde poate converge tehnologia cu sustenabilitatea din perspectiva ESG. Vor fi alocate fonduri spre zona de cercetare și, clar, va fi o direcție spre care se vor uita universitățile tehnice și inginerești. Sper că studenții de acum vor fi deschiși spre acest domeniu, care va deschide o zonă nouă de locuri de muncă. Tehnologic vorbind, va fi loc de inovație.

Zona de tehnologie artificială are potențial să aibă un impact pozitiv, însă pentru a o pune eficient la treabă trebuie să știm ce vrem să obținem de la ea, să o antrenăm, să îi explicăm. Deci e clar că tehnologia are potențial să susțină direcția de sustenabilitate, dar tot de la oamenii care o creează pleacă secretul succesului. Trebuie să lucrăm în primul rând cu oamenii, ca ei să înțeleagă importanța acestui fenomen, importanța și impactul acțiunilor de zi cu zi”, a spus Alexandra Cernian, Cofondator, Recycllux; Expert în inovație digitală pentru Comisia Europeană, Conferențiar universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare, Universitatea Națională de Știință și Tehnologie, Politehnica București.

La rândul său, Tulia Cășvean, Director Comunicare Corporativă și PR, Transavia, a intervenit precizând că: „Încercăm să nu vedem sustenabilitatea ca pe o corvoadă – am făcut pasul spre sustenabilitate de mult timp, traducându-l prin grijă. Cred că trebuie să lucrăm la mentalitate, pentru că așa nu vom mai fi doar reactivi, ci proactivi, orientați. Dacă vedem sustenabilitatea ca pe un cost, este clar că vom avea rezistență din toate părțile, inclusiv de la consumator, care va trebui să plătească mai mult. Pe de altă parte, sustenabilitatea are nevoie de bani, de companii profitabile. Profitabilitate înseamnă să ai resurse să poți investi. Întrebarea este cum faci acest profit? Pentru noi, sustenabilitatea nu este o noutate, pentru că ea a fost acolo, o susținem prin investiții constante. Noi ne-am uitat întotdeauna în interior – avem grijă la resurse, avem o politică zero pierderi. Până la urmă, cred că România are de lucrat la mentalitate; fiecare business trebuie să lucreze la propria mentalitate și să nu mai vadă două lucruri diferite.”

„Eu cred că, în ceea ce privește ESG, abia acum învățăm abecedarul. Suntem în faza în care redescoperim adevăruri vechi, cum ar fi grija, combaterea risipei, chiar dacă acum se numește «ESG», «sustenabilitate». Faptul că noi am plecat de la concepte academice, de la politică europeană, și am încercat să ne dăm seama ce înseamnă asta în limbajul de zi cu zi, ne-a întârziat puțin. Cred că lucrurile de care vorbim atunci când ne referim la sustenabilitate sunt de bun simț. La nivel de companie, ar trebui să însemne reduceri de costuri, să nu mai facem risipă și să ne conservăm sustenabilitatea business-ului pe 5-10 ani. Ar trebui să ne întoarcem la ideea de bun simț; eu aș încerca să sparg temerea că ESG este o chestiune complicată, impusă asupra noastră și că trebuie să ne reorganizăm. Poate este util să ne uităm peste procese și să vedem ce este acolo – cred că asta ne ajută pe toți”, a explicat, în continuare, Raul Pop, CoFondator, Vice-Președinte, Coaliția pentru Economia Circulară (CERC), Director Programe, Asociația ECOTECA.

Invitații la panel au discutat și despre necesitatea ca brandurile să educe clienții în ceea ce privește un consum responsabil. Astfel, Raluca Hăulică, Founder, Alura, a explicat: „Forma noastră de sustenabilitate este o combinație între a produce pe cerere și a educa publicul că merită așteptarea și să renunțăm la acest waste de stoc, care poluează mai mult decât toată industria aeriană la un loc. S-a ajuns să se ardă produse, pantofi, pentru că e mai ieftin să le arzi decât să le vinzi la discount. Avem ca scop să transmitem mesajul sustenabilității și am fost împinși să luăm măsuri logice. Nu trebuie să fie nimic forțat (...) Cred că, a fi fondator de start-up, dacă vrei să îl duci la un anumit nivel, aceasta este definiția sustenabilității. Nu îți permiți să arunci. Avem zile dedicate pentru produsele cu o mică zgârietură – toate produsele noastre sunt handmade și avem evenimente dedicate offline pentru asta. Am mers și în zona de a responsabiliza clientul: am decis să avem taxe de retur, să avem informări în pagina de produs printr-un soft care menționează la fiecare produs returnat cât anume poluează returul. Sesizez că, pe măsură ce trece timpul, clientele noastre sunt receptive: preferă să aibă o împachetare simplă. În loc să cumpere 5 produse, preferă să se limiteze la ceva versatil. Noi avem produse din zona clasică pentru a încuraja purtarea produselor de la un sezon la altul.”

La rândul său, Gabriela Barbu, Director de Sustenabilitate, Decathlon România, a adăugat: „În ultimii trei ani, vedem o accelerare în zona conformității sustenabile. Noi suntem într-o conformitate voluntară; de doi ani, avem 50% din bonusul de angajați este dacă ne atingem obiectivele sustenabile. Este o conformitate pe care o simțim cu toții, de la top management și până la angajați. Eu am 15 ani de analiză și raportare contabilă în spate și am înțeles foarte bine nevoia businessului de a înțelege profitabilitatea și de a înțelege că nu pierde bani dacă implementează ceva sustenabil. Orice implementăm din punct de vedere sustenabil trebuie să aibă sens pentru business overall. Este important ca fiecare om din organizație să înțeleagă partea de sustenabilitate, de redesign, de reparații. Ceea ce înainte noi aruncam – produsele testate, murdare sau cu un mic defect, în momentul de față sunt vândute cu discount, iar asta este un succes. Multe fabrici cu care colaborăm aruncau produsele cu un mic defect, pe care nici nu îl vedeai. Acum aceste produse sunt preluate de la fabrică și vândute cu un discount. Businessul, sustenabilitatea și profitabilitatea trebuie să meargă mână în mână.”

Evenimentul a fost organizat de BusinessMark

Partenerii evenimentului au fost: Mondelez Internațional, EVRYO, PKF Finconta ESG, CERC – Coaliția pentru Economia Circulară
Suportul tehnic a fost oferit de: SCS

Evenimentulul a fost susținut de: Romanian Business Leaders, British-Romanian Chamber of Commerce, Hellenic-Romanian Billateral Chamber of Commerce

Partener de monitorizare al evenimentului: mediaTrust

Parteneri media: spotmedia.ro, IQads, SMARK, Revista Cariere, Ziarul Bursa, Sustenabilitate.biz, AngajatorulMeu.ro, Digital-Business.ro, PRwave, BusinessVoice, Debizz, MATEK, Transilvania Business, Jurnalul de Afaceri, EventsMax, Revista Piața, Spațiulconstruit.ro, Club Economic, România Durabilă, Economistul, Global HR Manager, Femei în Afaceri.

BusinessMark – events designed to make an impression!

Din 2013 organizăm evenimente business, în principal „concept propriu”, gândite și planificate de noi, de la idee și concept, până la implementare. Avem o abordare „all-industries” și dedicăm proiecte unei arii largi de industrii și domenii profesionale. Ne dorim să ne punem „amprenta” în viețile profesionale ale participanților, să producem un impact concret. Ne propunem să creăm contexte pentru schimb de experiență și creare de idei, contexte pentru dezvoltare, pentru a fi inspirat și a găsi partenerii potriviți.

Dincolo de evenimentele „concept propriu”, organizăm evenimente construite pentru partenerii noștri, evenimente gândite împreună cu aceștia și adaptate obiectivelor lor. Dacă ești în căutarea unei echipe profesioniste care să organizeze evenimente B2B, suntem alături de tine, pas cu pas. Poți conta pe experiența noastră în consultanță, suport în crearea și implementarea conceptului de eveniment, în managementul evenimentului de la creație, logistică, producție și până la optimizarea eficientă a bugetului.