Redescoperirea unui vechi material: Podul făcut din in
Un pod pietonal realizat parţial din fibre de in a fost finalizat în oraşul olandez Almere. Este vorba despre un proiect al Uniunii Europene coordonat de Universitatea de Tehnologie din Eindhoven, cu scopul de a demonstra potenţialul plantei folosite de om de mii de ani pentru a-şi acoperi trupul de a deveni o alternativă “verde” la materialele de construcţii cu o amprentă mare de carbon, cum este oţelul, de pildă.
Lung de 15 metri, podul este construit dintr-un material compozit uşor şi stabil obţinut din combinarea fibrelor de in cu răşini (derivate în proporţie de 25 la sută din surse biologice; se speră ca pe viitor acest procent să crească) şi spumă poliuretanică, care poate înlocui în proiecte materiale clasice ca aluminiul şi oţelul.
Inul a fost folosit pentru a îmbrăca plăcile din spumă folosite pentru partea circulabilă, dar şi pentru realizarea, prin împletirea fibrelor de in de către un sistem robotic, a unui model complex ce serveşte drept balustradă.
Structura face parte dintr-un proiect numit Smart Circular Bridge, în cadul căruia va mai fi construit câte un pod similar în oraşul Ulm din Germania, respectiv în localitatea olandeză Bergen Op Zoom.
La acest proiect au participat 15 parteneri de pe cuprinsul Uniunii Europenene, incluzând universităţi, companii şi municipalităţi.
“Planul de acţiune Strategia pentru Bioeconomie al Uniunii Europene subliniază importanţa reorientării către materiale naturale. În ciuda cererii în creştere pe piaţă, industria construcţiilor continuă să ezite să implementeze noi aplicaţii ale materialelor naturale, deoarece proprietăţile lor materiale, în special referitoare la degradarea în timp, nu sunt suficient de bine cunoscute pentru a garanta utilizarea lor în siguranţă pentru o perioadă suficient de lungă”, arată echipa din spatele Smart Circular Bridge.
Podul din Almere este prevăzut cu 80 de senzori care vor monitoriza modul în care construcţia se va comporta în diferite condiţii de temperatură, de umiditate şi de trafic, iar informaţiile vor fi disponibile în timp real.
Potrivit echipei din spatele proiectului, durata de viaţa a podului ar putea fi de cel puţin 50 de ani.
Materialele compozite pe bază de in şi-a putea găsi în viitor mai multe întrebuinţări în domeniul construcţiilor, putând fi folosite, de exemplu, pentru elemente structurale ca pereţi, stâlpi şi grinzi.
Tot pe tema sustenabilităţii, am aflat de curând cum pot fi folosite măştile de unică folosinţă, devenite o sursă majoră de deşeuri la nivel planetar în ultimii doi ani, la fabricarea unui beton mai puternic şi mai durabil: Cum pot fi transformate măştile folosite într-o resursă valoroasă în domeniul construcţiilor