Sisteme de desfumare și evacuare fum și gaze fierbinți. Propunere metodologie de proiectare
Întrucât, în decursul timpului şi în mod special, ca momente de referinţă, de la intrarea în vigoare, succesiv:
- a Ordinului M.D.L.P.L. (actual M.D.R.A.P.) nr. 1583/15.12.2008, de adoptare a unor prevederi standardizate privind calculul sistemelor de ventilare pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi din clădiri, respectiv proiectarea, instalarea şi încercarea sistemelor destinate limitării propagării fumului, ordin care abrogă orice alte dispoziţii contrare privind metode de calcul pentru sisteme de ventilare pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi (în opinia noastră inclusiv cele incidente cuprinse în reglementarea naţională P118/1999);
- a Normativului de securitate la incendiu a parcajelor subterane pentru autoturisme, Indicativ NP 127/2009 ;
- a Normativului pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare, Indicativ I.5/2010,
Având în vedere noile cerinţe impuse de schimbările legislative introduse prin Ordinul M.D.L.P.L. nr. 1583/2008, pentru calculul sistemelor de ventilare la evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi din clădiri, în România se aplică şi prevederile cuprinse în standardul SR CEN/TR 12101-5:2007 - Sisteme de control a fumului si gazelor fierbinti Partea 5: Ghid de recomandări funcţionale şi metode de calcul pentru sisteme de ventilare pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi, iar pentru proiectarea, instalarea şi încercarea sistemelor destinate limitării propagării fumului şi căldurii se aplică şi prevederile cuprinse în standardul SR EN 12101-6:2005 şi în amendamentul SR EN 12101-6:2005 AC 2007 - Sisteme pentru controlul fumului şi gazelor fierbinţi, Partea 6: Specificaţii pentru sisteme cu presiune diferenţială - Kituri,
Întrucât prevederile specifice din aceste publicări au creat şi creează, în foarte multe situaţii, opinii divergente din partea specialiştilor în domeniu (proiectanţi, verificatori, experti, autorităţi publice), parte dintre acestea cu potenţiale implicaţii juridice şi/sau financiare substanţiale, este necesară o analiză pertinentă asupra următoarelor aspecte:
- încadrarea tuturor tipurilor de clădiri corespunzător cu clasificarea sistemelor de protecţie la fum, în concordanţă cu Capitolul 4, tabela 1 /pag 15 din SR EN 12101-6 ;
- definirea şi includerea anumitor cerinţe europene, dintre care amintim:
- definirea fluxului de caldura MW pentru diverse modele de incendiu conform SR EN12101-5, Tabela 1 şi indicarea în mod explicit a situaţiilor în care instalaţia de sprinklere influenţează aria, perimetrul şi fluxul de căldură pe unitatea de suprafaţă qf;
- metodologia de calcul a penei de fum care se ridică direct din incendiu în rezervorul de fum trebuie explicată în corelaţie cu înălţimea liberă de fum şi cu rezervoarele de fum largi tip atrium, depozite cu stive înalte, mall-uri monoetajate sau cu mai multe etaje;
- situaţiile în care ventilaţia mecanică este obligatorie (de exemplu art 6.7.2.8 - SR 12101-5:2007);
- definirea rezervoarelor de fum din punctul de vedere al sistemului de evacuare, precum şi a suprafeţei maxime, trebuie impusa în normativ/metodologie, în corelaţie cu sistemele pasive de protecţie, conform cu SR EN 12101-5 ;
- corelarea încadrării clădirilor cu timpul estimat de intervenţie (funcţie şi de specificul zonal al ţării), având în vedere că, după o anumită perioadă, consumarea energiei elementelor interioare nu mai poate fi controlată ;
- reglementarea situaţiilor în care se utilizează ventilatoare de rezervă, conform art 11.1 - SR 12101-6, funcţie de destinaţie şi zona protejată;
- indicarea situaţiei/situaţiilor particulare în care casele de scări pot avea desfumare mecanică, având în vedere că fumul, după ce s-a răcit, nu mai poate fi evacuat şi că fumul poate pătrunde la un nivel superior nivelului incendiat. Acest sistem nu este util pentru salvarea persoanelor, ci echipelor de intervenţie;
- specificarea obligativităţii evacuării fumului din spaţiul incendiat, pentru fiecare tip de clădire, precum şi metoda de calcul folosită în funcţie de închiderea perimetrală şi tipul clădirii, conform cu principiul de trasabilitate a mişcării aerului cu rol de protecţie în limitarea răspândirii fumului;
- specificarea efectelor climatice în funcţie de temperatura exterioară, pentru a preveni blocarea cu zăpadă şi/sau gheaţă a prizelor de introducere sau a gurilor de evacuare;
- luarea în considerare, pentru clădirile înalte sau foarte înalte, a efectului fenomenului de “coş de fum”, care poate influenţa eficienţa sistemului de desfumare datorită diferenţelor de temperatură interior/exterior, în funcție de sezon;
- limitarea utilizării la maximum 50000 m3/h capacitate pentru ventilatoarele de evacuare a fumului;
- indicarea situaţiilor în care este obligatorie presurizarea puţurilor de lift şi amenajările constructive necesare, precum şi evacuarea fumului din puţul de lift în situaţia parcajelor subterane;
- considerăm oportune şi urgente unele modificări / completări la Normativul NP 127/2009, în sensul indicării situaţiilor în care sistemele de tip jet/impuls fan sunt obligatorii ca sisteme singulare, a situaţiilor în care sunt permise ca o completare la sistemele de tubulaturi, a situaţiilor în care pot fi adoptate în alternativă la sistemele de tubulaturi, precum şi a situaţiilor în care nu sunt permise; totodată, este necesară indicarea şi introducerea ca obligatorie a unei metodologii de calcul pentru sistemele de tip jet/impuls fan;
- indicarea situaţiilor în care se utilizează metoda de calcul computerizată (CFD) pentru parcaje subterane cu evacuare de fum prin sisteme de tip jet/impuls fan, având în vedere că, în acest moment, producătorii de echipamente proiectează aceste sisteme fără a se ţine cont de gradul de automatizare, de corelarea debitelor jet-fan cu prevederile NP 127/2009 şi de obligativitatea evacuării utilizatorilor parcajului înainte de pornirea ventilatoarelor cu impuls (la 2 minute după primirea semnalului de incendiu).
Este necesară o decizie la nivelul M.D.R.A.P. cu propunerea de elaborare şi adoptare (până la adoptarea noii reglementări P118), a unei metodologii complete şi unitare pentru aplicarea/transpunerea, în convergenţă, a prevederilor din reglementările tehnice menţionate mai sus.
În sprijinul acestui demers, prezentăm în cele ce urmează o serie de aspecte care trebuie avute în vedere la întocmirea acestei metodologii.
Propunere de completare a normativului NP 127-2009 cu un capitol separat care să clarifice METODOLOGIA DE PROIECTARE A SISTEMELOR JET FAN /CU IMPULS
1.1. Obiectivele funcţionale pentru care se utilizeză sistemele jet-fan
a) Protecția căilor de evacuare și evacuarea fumului și a gazelor fierbinți din parcări în caz de incendiu
Se va menționa că înălțimea utilă în parcări este de aproximativ 2.5-3 m și, în acest sens, înălțimea liberă de fum este redusă.
Se va menționa că pentru atingerea acestui obiectiv:
• se vor evacua toate persoanele înainte de pornirea sistemului jet-fan,
• se va întârzia pornirea sistemului jet-fan după evacuarea tuturor persoanelor din parcaj,
• se va porni sistemul jet-fan manual, doar de pompieri,
• se vor porni doar ventilatoarele de introducere (admisie) și ventilatoarele de evacuare (evacuare fum), înainte de pornirea sistemului jet-fan,
• se va corela sistemul de presurizare case de scări și sas-uri de acces cu traseul de circulație a fumului, pentru a se evita contaminarea căilor de evacuare datorită vitezelor de aer din dreptul ușilor de acces,
• se va menționa care este mărimea incendiului (1 mw, 5 mw, 10 mw),
• se va menționa dacă există sistem de stingere automat tip sprinkler pentru limitarea incendiului,
• se va menționa care este procedura de intervenție dacă incendiul se răspândește și la alte mașini,
• se va menționa care este durata de evacuare a parcajului,
• se va menționa care este timpul de intervenție al ISU teritorial,
• se vor menționa /marca căile de atac în stingerea incendiului,
• se vor marca admisiile de aer și evacuare fum.
Având în vedere că sistemul jet-fan poate fi reversibil la parcajele subterane cu mai multe zone de introducere și evacuare, trebuie verificat dacă poziționările nu influențează negativ funcționarea pentru diverse scenarii de stingere.
b) Ajutor pentru ISU teritorial în localizarea și stingerea incendiului în siguranță
Se va menționa că:
• sistemul tip jet fan utilizat pentru ajutorul ISU teritorial trebuie să evacueze un debit de minim 10 SCH/H (Qv = SCH X Volum parcaj).
c) Evacuare fum după stingerea incendiului
d) Ventilație normală și reducerea nivelului de CO
EXEMPLIFICĂRI
1.2. Scopul pentru care se vor utiliza, în corelare cu forma arhitecturală / structurală și tipul funcțional de parcare
a) Parcaj deschis,
b) Parcaj închis,
c) Elemente structurale fără grinzi (planșee tip dală),
d) Elemente structurale cu grinzi,
e) Pereți de compartimentare interiori ai parcajului,
f) Parcare pentru mașini care sunt parcate una lângă alta, cu circulație comună, și nu pentru mașini parcate mecanizat (una peste alta) sau alte forme de parcare.
1.3. Criterii de proiectare
1.3.1. Metodologia de proiectare
1.3.2. Corelarea cu sistemele automate de stingere tip sprinkler
Se preferă utilizarea sistemelor de sprinkler împreună cu sitemul jet-fan deoarece:
• Sistemul de sprinklere controlează dimensiunea incendiului,
• Sistemul de sprinkler previne răspândirea incendiului la alte mașini,
• Sistemul de sprinkler reduce temperatura fumului și gazelor fierbinți,
• Cu o temperatură redusă se poate reduce debitul de evacuare fum necesar
1.3.3. Zonarea parcajului în corelare cu SR EN 12101-5,6
Zonarea parcajului trebuie realizată pentru suprafețe de maxim 2000 m2 (fără a se considera spaţiile tehnice, circulaţiile, casele de scări), cu scopul de a identifica rapid incendiul (se va corela conform cu SR EN 12101-5, art 6.6.2.7).
Fiecare zonă trebuie să fie echipată cu propriul sistem de desfumare (introducere/evacuare, dirijare cu jet fan) pentru evacuarea fumului din zona respectivă.
1.3.4. Descrierea sistemului tip jet-fan
Sistemul jet-fan va fi activat de sistemul de sprinklere din zona incendiată de la nivelul respectiv.
Un buton de închidere, precum şi unul de activare a sistemului (override), trebuie prevăzute în încăperea ECS.
Se pot utiliza pentru activarea sistemului jet-fan și detectoarele de fum/temperatură, cu următoarele condiționări:
• Detectoarele trebuie poziționate la mijlocul profilului de viteză generat de jet-fan,
• Detectoarele de temperatură trebuie poziționate la intrarea în tubulatura de evacuare a fumului,
• Sistemul jet-fan trebuie pornit doar după activarea a minim 2 detectoare (pentru evitarea alarmelor false),
• Acționare sistem jet-fan din sursă normala / rezervă,
• Poziționarea sistemului jet-fan trebuie realizată la o distanță de 2/3 din plaja efectivă de profil aerodinamic,
• Poziționarea sistemului jet-fan trebuie realizata astfel încât direcția debitului (a profilului de viteză) să fie către ventilatorul de evacuare,
• Suma debitelor ventilatoarelor de dirijare nu trebuie să depășescă debitul aerului de compensare,
• Se va considera profilul de debit / viteză numai pe partea de refulare (profilul de viteză aspirație nu se va considera).
Profilul aerodinamic trebuie considerat până la viteza de 0.2 m/s din bătaia jetului.
Înălţimea minimă pentru instalarea sistemelor jet-fan trebuie să fie minim 3 m, conform tabelei 2 din SR EN 12101-5: Înălțimea stratului de aer curat deasupra căilor de evacuare, pentru a avea o vizibilitate de minim 10 m pe calea liberă de fum și o temperatură de max 60°C.
Pentru parcaje subterane mai înalte de 2.5 m, temperatura gazelor fierbinți nu trebuie să depășească 200°C.
Evacuarea de fum trebuie să asigure o evacuare în siguranță a echipelor de intervenție la 15 minute după declanșarea incendiului și la o distanță de 10 m față de sursa de foc.
Interacțiuni cu alte componente ale sistemului jet-fan:
• Fiecare ventilator de evacuare fum aferent unei zone trebuie să fie interblocat cu ventilatoarele de dirijare tip jet-fan aferente zonei respective.
• Dacă ventilatorul de evacuare se defecteză, automat ventilatoarele de dirijare trebuie oprite.
• Dacă un ventilator de evacuare fum aferent zonei incendiate funcționează, toate sistemele de ventilație cu dirijare jet-fan trebuie să funcționeze.
• Ventilatorul de evacuare fum trebuie să funcționeze chiar dacă toate sistemele de dirijare jet-fan nu sunt operaţionale.
• Toate grupele de ventilatoare jet-fan trebuie să funcționeze, chiar dacă o parte din ele nu mai sunt operaționale.
• Dacă alarma de incendiu este oprită dupa declanșarea incendiului, ventilatoarele de evacuare și de dirijare vor funcționa la viteza maximă.
• Dacă pompierii opresc ventilatoarele și le repornesc, ventilatoarele de evacuare/introducere și dirijare trebuie să funcționeze la viteza maximă. Vor funcționa la viteza maximă până când se va reseta regimul de funcționare de la panoul de comanda al sistemului jet-fan.
• Sistemul de funcționare tip jet-fan trebuie să fie independent de alte sisteme electrice ale clădirii.
• Sistemul jet-fan trebuie proiectat în așa fel încât profilul de viteză generat să fie suficient pentru a opri fumul la o distanță de 5 m de poziția incendiului, în direcția opusă sensului de suflare al jet-fan-ului.
• În funcție de poziția incendiului, se va indica calea de intervenție a pompierilor.
• Tabloul secundar de forță și comandă jet-fan aferent zonei deservite va fi interconectat cu tabloul general, în așa fel încât orice izolare a sistemului de alimentare jet-fan pentru o zonă particulară să fie automat indicată în tabloul general.
• Tabloul general de distribuție jet-fan, precum și tablourile secundare, trebuie să indice, prin becuri de semnalizare, starea vitezelor ventilatoarelor de admisie aer și evacuare fum și gaze fierbinti. Tablourile trebuie să conțină interblocaje pentru grupurile de jet-fan-uri alimentate în corespondență cu ventilatorul principal de evacuare fum și gaze fierbinți din zona deservită.
• În ipoteza căderii sursei principale de alimentare și a intrarii sursei secundare de alimentare electrică, modul de funcționare al sistemului jet-fan trebuie să urmeze strategia de funcționare dinainte de căderea sursei principale. De exemplu, dacă funcționarea sistemului jet fan într-o zonă de incendiu este închisă de către pompieri în timpul incendiului și alimentarea cu energie electrică principală cade, a doua sursă de alimentare va funcționa în așa fel încât strategia de funcționare a jet-fan-urilor să fie cea de dinaintea întreruperii alimentării principale (zona fum oprită de pompieri rămâne închisă, însă celelalte zone își continuă strategia de operare).
• Simulările sistemului jet-fan vor ține cont de prezența grinzilor și orice altă obstrucție mai mare de 1/10 din înălțimea parcajului subteran, în așa fel încât să se țină cont de orice turbulență și rezistență a debitului de aer.
• La activarea sistemului jet-fan, mișcarea fumului către punctul (punctele) de extracție nu trebuie să influențeze în mod negativ căile de evacuare (evitarea introducerii de fum în sas-uri și case de scări).
• Funcționarea sistemului jet-fan trebuie să fie în așa fel încât să nu existe zone de aer stagnante, unde fumul se poate acumula în cazul unui incendiu.
• Debitul total al ventilatoarelor tip jet-fan nu trebuie să fie mai mare decât debitul ventilatorului de evacuare.
1.3.5. Descrierea sistemului de alimentare electrică
• Toate ventilatoarele jet-fan trebuie conectate în grupuri de 3 bucăți la tabloul local de alimentare electrică.
• Alimentările electrice trebuie realizate cu cablu rezistent la foc.
• Fiecare grup de alimentare jet-fan va fi protejat de propriul întreruptor principal.
• Dacă un ventilator din cele trei se defectează, se va scoate din funcțiune tot grupul de 3 jet-fan-uri. Nu se va întrerupe alimentarea pentru celelalte grupuri alimentate. Deoarece fiecare grup de jet-fan-uri este alimentat prin intermediul unui întreruptor, acest întreruptor va acționa înainte de întreruptorul principal al tabloulul pe racordul de alimentare în caz de suprasarcină.
• Conectarea electrică a jet-fan-urilor se va realiza în zig-zag, astfel încât două jet-fan-uri consecutive montate în linie dreaptă să nu fie conectate electric la același grup. În situația opririi unui grup de ventilatoare jet-fan, următorul grup va fi capabil să împingă fumul către gura de evacuare pentru a fi extras.
• Tabloul secundar de alimentare a sistemului jet-fan al zonei locale deservite trebuie montat în afara zonei potențial incendiată și la o distanță minimă de 5 m față de tabloul secundar al altei zone desfumate (minimizarea riscului de răspândire a incendiului de la tablorile secundare).
1.3.6. Descrierea sistemului de admisie aer
• Admisia aerului de compensare se poate realiza natural (2.5% din suprafața parcajului) și/sau mecanic.
• Viteza minimă de admisie a aerului de compensare trebuie să fie maxim 1.2 m/s pentru a evita turbulențele și recircularea fumului din parcaj.
• Viteza aerului din grilele montate pe căile de evcuare (în sas-uri și case de scări) nu trebuie să depășească 5 m/s.
• Poziția grilelor de aer de compensare trebuie să fie diametral opusă poziței grilelor de evacuare fum și gaze fierbinți. Dacă poziționarea admisiei de aer și a evacuării de fum se realizeză pe aceeași fațadă, distanța dintre ele trebuie să fie de minim 8,00 m.
• Gurile de admisie și evacuare trebuie direcționate în sensuri opuse, pentru a evita recircularea aerului.
1.3.7. Descrierea sistemului de evacuare aer
• Parcarea trebuie prevăzută cu un debit de aer de minim 12 sch/oră în caz de incendiu. Un debit de aer mai mic se poate realiza doar dupa modelarea hidraulică CFD.
• Debitul de calcul al ventilatorului de evacuare se va realiza în ipoteza în care presiunea atmosferică din garaj este egală cu presiunea atmosferică din exteriorul garajului.
• Fiecare zonă de fum din parcare va avea propriul sistem de introducere și evacuare. Grupul de evacuare fum și gaze fierbinți va fi format din două ventilatoare, astfel încât debitul de evacuare să nu scadă sub 50% din debitul de calcul.
• Poziționarea gurilor de evacuare se va realiza astfel încât fumul evacuat să nu influențeze căile de evacuare la nivelul incediat.
Rezistența la foc a ventilatoarelor jet-fan
• Ventilatoarele de admisie aer, respectiv evacuare aer, jet- fan-urile, tubulatura și conectările electrice trebuie să fie rezistente la foc 250°C / 2h, sau 400°C / 2h.
1.4. Verificarea proiectării sistemului jet-fan
1.4.1. Testare cu fum și modelare hidraulică (CFD)
• Eficiența sistemului jet-fan trebuie demonstrată utilizând testul cu fum cald. Căldura degajată în timpul testului trebuie să fie 1 MW.
• Pompierii și/sau inginerul autorizat care efectuează testul trebuie să decidă poziția (pozițiile) sursei de incendiu, care trebuie să fie în cea mai dezavantajată zonă (justificată).
• În plus față de testul fizic, simularea CFD trebuie realizată în următoarele situații:
- Debitul de aer evacuat este mai mic de 12 sch/h.
- Dacă sunt vehicule sau materiale care degajă un flux de căldură de 4 MW.
- Dacă compensarea de aer se realizează natural și mecanic.
- Dacă spațiul dintre jet-fan-uri este mai mare de 2/3 din profilul de viteză efectivă.
• Simularea CFD trebuie aprobată de unitatea teritorială de pompieri pentru verificarea conformității, în acord cu procedura aprobată.
• Programele de calcul trebuie să fie acceptate de unitatea teritorială de pompieri.
1.4.2. Criterii de acceptare ale testării
• Nu mai mult de 1000 m2 din spațiul de parcare poate fi contaminat cu fum pentru cel puțin 20 de minute fără să se țină cont de poziția incendiului (localizat în zona de fum sau în altă zonă).
• După 20 de minute, este de așteptat ca fumul să fie ținut în zona de 1000 m2. Pentru zona incendiată, trebuie să existe cel puțin o cale de evacuare pentru echipa de intervenție care să satisfacă următoarele condiții:
- Temperatura fumului nu trebuie să depășească 250°C la o înălțime de 1,70 m de la nivelul pardoselii.
- Vizibilitatea nu trebuie să fie sub 5 m la o înălțime de 1,70 m, măsurată de la nivelul pardoselii.
• Aceste condiții trebuie să înceapă de la o distanță de 5 m de sursa de incendiu, în direcție opusă principalei cantități de aer refulat de sistemul jet-fan.
• Toate celelalte spații ale parcării, în afară zonei de fum, trebuie să fie ținute în totalitate libere de fum, la o temperatură de maxim 60°C și o vizibilitate de 25 m.
Notă: La testarea cu fum cald, trebuie să se indice criteriile de verificare a sistemului jet-fan, traseul de fum către gurile de evacuare și zona de împrăștiere a fumului.
CRITERIUL DE TESTARE: traseul de fum către gurile de evacuare și zona de împrăștiere a fumului: VIZIBILITATE.
CRITERIUL DE TESTARE A TEMPERATURII: NU TREBUIE TESTAT DATORITĂ NATURII TESTULUI CU FUM CALD
1.4.3. Modelare CFD, criteriile ipotezei de calcul
• Mărimea fluxului de căldură pentru parcări autoturisme trebuie să fie considerat de minim 4 MW.
• Mărimea fluxului de căldură pentru parcări vehicule comerciale trebuie să fie considerat de minim 10 MW.
• Tipul incendiului: poliuretan inflamabil.
• Localizarea incendiului: cât mai departe de poziția grilei de evacuare, precum și între zonele de fum (poziția cea mai dezavantajoasă).
• Modelarea trebuie să țină cont de arhitectura și structura parcajului, care reprezintă obstrucții.
• Profilul de viteză al ventilatorului jet-fan:
- Validarea profilului de viteză se realizează pentru un singur jet-fan.
- Datele de modelare trebuie comparate cu datele măsuratorilor fizice ale modelului ales.
- Profilul de viteză trebuie testat de un laborator autorizat, pentru a confirma similitudinea cu modelul simulat.
- Raportul de testare trebuie anexat la documentație.
- Ecuația utilizată pentru calculul deviației dintre cele două modele de profil este:
DEVIAȚIE = [(A-B) / B] X 100%
unde A = distanța/lățime/înălțime profilul CFD
unde B = distanța/lățime/înălțime profilul din modelul testat fizic
- Deviația de distanță lățime și înălțime a profilului de viteză simulat la diverse viteze trebuie să fie de maxim 10%.
• Durata simularii de incendiu: minim 20 de minute.
• Se va analiza dacă simularea se realizează cu influența sau fără influența acțiunii sistemului de sprinklere.
• Rezoluția de calcul:
- Rețeaua de calcul pentru modelarea computerizată nu va fi mai mică de 0.2 m x 0.2 m x 0.2 m, în toată zona incendiată și spațiile adiacente.
- În alte zone, rețeaua de calcul nu trebuie să fie mai mare de 0.4 m x 0.4 m x 0.4 m.
• Studiu de impact în caz de cedare a ventilatoarelor: se va realiza un studiu prin care să se indice impactul generat gacă un grup de ventilatoare jet-fan încetează să funcționeze. Acest studiu se aplică atât modelării CFD cât și testului cu fum cald. În ipoteza cedării unui grup de ventilatoare, criteriile de funcționare trebuie să fie atinse.
1.4.4. Manual de întreținere și operare
• Un manual de întreținere și operare trebuie întocmit și atașat la documentație.
• Manualul trebuie să conțină roluri și responsabilități alte PROPRIETARULUI / OPERATORULUI, precum și restricții cu privire la funcționarea clădirii, identificarea tuturor subsistemelor, servisare, plan de întreținere etc.
1.4.5. Punere în funcțiune
• Se va realiza conform cu standardele impuse de legislația locală / internațională, aprobate în prealabil de autoritățile locale.
Concluzie
Considerăm imperios necesară implementarea/reglementarea, în legislaţia naţională, a unor reguli de proiectare a sistemelor de evacuare a fumului în caz de incendiu pentru parcaje cu sisteme jet fan-impuls pentru îndeplinirea cel puţin a cerinţelor fundamentale "Securitate la incendiu" și "Siguranţă şi accesibilitate în exploatare", precum şi adoptarea totodată a unor măsuri de informare a utilizatorilor acestor tipuri de parcaje, atât în faza normală de utilizare a parcajelor subterane, cât şi pe timpul unui eventual incendiu, funcţie de diferite scenarii/localizări ale focarului.
Responsabilitatea și consecințele unor eventuale incendii la parcajele existente echipate cu sisteme de evacuare fum cu ventilatoare jet-fan se va răsfrânge asupra tuturor factorilor implicați și anume: investitori, proprietari, administratori, utilizatori, executanţi, cercetători, proiectanţi, verificatori de proiecte atestaţi, experţi tehnici atestaţi, responsabili tehnici cu execuţia autorizaţi, diriginţi de şantier autorizaţi, producători și fabricanţi de produse pentru construcţii, reprezentanţi autorizaţi ai acestora, importatori, distribuitori de produse pentru construcţii, organisme de evaluare şi verificare a constanţei performanţei produselor pentru construcţii, organisme de evaluare tehnică europeană în construcţii, organisme elaboratoare de agremente tehnice în construcţii, laboratoare de analize şi încercări în construcţii, universităţi tehnice, institute de cercetare în domeniul construcţiilor şi asociaţii profesionale de profil.
Consider că este necesar să se realizeze în primă urgenţă:
• Metodologie de proiectare pentru sistemele jet/impuls fan;
• Un studiu de impact la toate parcajele existente echipate cu sistem jet/impuls fan, pentru identificarea tuturor aspectelor de proiectare, execuție și/sau operare care pot să genereze pierderi de vieți omenești și pagube materiale;
• Analiza comparativă a software-urilor de simulare precum și a parametrilor de calcul;
• Analiză / dezbatere cu toți producătorii prezenți pe piața din România care au realizat simulări cu software-uri proprii, care de obicei sunt considerate doar pentru echipamentele comercializate;
• Condițiile constructive minime de aplicabilitate în construcții pentru sisteme jet-fan (consider că sistemul tip jet-fan nu se poate aplica la toate tipurile constructive de parcaje ca o soluție unică);
• Obligatoriu autorizarea proiectanților pentru simulari CFD și parcaje echipate cu sisteme jet-fan. Autorizare independentă cu software de simulare propriu, fie în parteneriat cu producătorii specifici de echipamente.
Nu în ultimul rând, doresc să multumesc:
• Firmelor care au pus la dispoziție prezentări și documentație de proiectare, și anume: FLAKT WOODS, NOVENCO, S&P, SODECA, SYSTEM AIR.
• Autorilor studiilor: "Novenco car park thrust ventilation system description", "Fire safety requirements for ductless jet fans system in car parks FSR3: 2008, Fire safety Consultation branch, Fire safety& Shelter departmemnt of Singapore", "Smoke extraction Garages", precum și cele de mai jos.
ing. Nicolae Dinculescu, Bucureşti, septembrie 2019
