Sunt animale de casa, asa ca locuinta e si pentru ele. Amenajari speciale

Pesti, catei, pisici, papagali, perusi, broscute, porcusori de Guineea si hamsteri… Pare ca o intreaga gradina zoologica isi face loc in casele oamenilor, nu-i asa? Si aceasta e doar lista scurta, pentru ca unii adora ba iguanele, ba iepurii, serpii sau paianjenii, chiar porcii de talie mica (care de fapt se dovedesc a fi niste animale curate si la fel de inteligente precum cainii). Oricare ar fi animalul de casa indragit, in fiecare situatie el este considerat un adevarat membru al familiei, cu drepturi la spatiu si confort specific. Le luam nu ca sa le chinuim, ci ca sa avem grija de ele, asa ca nevoia de a adapta o parte din spatiul locuintei la alte necesitati apare firesc la posesorii de animale de casa.

Estetic, un acvariu este considerat un punct de atractie in orice incapere (foto: Alina Miron)

Printre designerii de interior isi face loc treptat si aceasta preocupare, de a integra cat mai estetic si functional in habitatul uman si un habitat pentru unul sau mai multi membri ai regnului animal, fara ca unitatea spatiului sa aiba de suferit din pricina… diversitatii biologice din casa.

Acvariile pot fi cel mai bine integrate intr-o locuinta moderna si ofera o serie de posibilitati de amenajare. Pot fi asezate pe diferite suporturi, semincastrate sau integral incastrate in mobilier. Pentru proprietari si musafiri este poate cea mai linistitoare “convietuire” cu alte fiinte: aspectul natural din acvariu, plantele si pestii sporesc, gratie transparentei sticlei, valoarea estetica a unei locuinte, dar si starea de confort psihologic a oamenilor. Singura chestiune care da batai de cap este curatenia acvariului. Orice suprafata din sticla cere intretinere, dar un acvariu cu atat mai mult. In afara de schimbarea apei, care in cazul acvariilor incastrate in diverse corpuri de mobilier cere rezolvari specifice, mai exista si chestiunea depunerilor de reziduuri pe peretii de sticla, prin interior. Frecarea acestora se poate face cu o perie mica (cum e cea de dinti) curata, fara alte solutii, deci este nevoie sa existe posibilitatea curatarii acestora si manual. Functionalitatea si confortul manipularii primeaza atunci cand alegeti un acvariu (sa se poata deschide usor capacul, sa se poata goli sau adauga apa fara “accidente” etc.), dar asta nu inseamna sa luati neaparat unul cu designul clasic - desi cel dreptunghiular e cel mai recomandat de acvaristi, pentru ca ofera suficient loc de inot si orientare in spatiu pentru pestisori. Fiind atenti si la spatiul de care au nevoie pestii, puteti totusi sa optati forme deosebite, in armonie cu decorul din casa.

Terariumurile… care de fapt, sunt vivariuri, pentru ca in ele exista vietuitoare. Terariumurile sunt cele care adapostesc doar plante, inainte ca structura de sticla sa fie “populata”. Dar pentru ca sub acest nume se vand la pet-shop-uri, o sa folosim acest termen in continuare.

Terariumurile se pot integra bine intr-un spatiu si in mobilier, pentru ca sunt facute din sticla, si ofera si ele, ca si acvariile, o particica de natura, nu doar gratie animalului adapostit, ci si datorita amenajarii (crengi, pietris, pietre, decoratiuni, chiar si plante daca animalutul are nevoie sau le suporta). Prima problema pe care o pun terariumurile la pozitionarea lor in casa este aceea ca nu au voie sa stea in curent, mai ales ca e vorba de animale exotice cu cerinte speciale, care se pot imbolnavi. In al doilea rand, din acelasi motiv, trebuie iluminate specific, cele mai multe animale de casa cu sange rece (broscute, iguane, serpi etc.) avand nevoie de minim patru ore de lumina cu raze UV pe zi si de un spatiu care sa aiba fie o portiune de uscat si una de apa, fie numai zona de uscat. Estetic, ar trebui sa mai aveti grija la finisajele terariumului, adica la felul in care este lipita sticla, daca pietrisul este bine fixat (sa nu alunece in apa, e nevoie de o bordura suficient de mica sa nu impiedice, insa, deplasarea broscutelor, de pilda). Dar nu uitati ca nu e nevoie sa abordati terariumuri clasice, formele lor pot fi atat de variate incat puteti decora cu ajutorul lor orice colt pe care in mod obisnuit il cam ignorati. Cautati pe siteuri internationale mai multe imagini si veti vedea ca exista designeri care chiar asta fac, recipiente din sticla sau alte materiale, cat mai imaginative, adapatate unui interior sau altul, futuriste sau retro…

Coliviile. Obisnuita colivie cu bolta sus sau acoperis “cu doua ape” si care se poate atarna undeva la lumina, dar ferita de trafic si curenti este cel mai des intalnita. “Cuibul” pasarilor este suspendat cel mai adesea in bucatarii si camere de zi. Partea placuta pentru atmosfera unui camin este ca ciripitul unei pasari energizeaza, pur si simplu, spatiul. Tendinta pasarilor de face mizerie e fireasca, cojile de seminte si toate reziduurile care se aduna si se imprastie in jur facandu-i pe multi proprietari sa prefere sa puna colivia langa un perete, nu central. Dar solutia e curatenia zilnica, nu pozitionarea ei “ascunsa”. Daca e suspendata intr-un loc bine luminat, colivia beneficiaza de soare ziua, absolut necesar pentru sanatatea si psihicul pasarilor. Iar daca noaptea e prea multa lumina e bine sa aveti posibilitatea sa estompati razele care cad pe colivie. Unii acopera colivia, insa acest gest ia din oxigenul pasarilor. Teoretic, ar trebui ca geamul incaperii sa fie protejat cu jaluzele sau draperii, care se pot trage, dupa caz. Altfel, designul coliviilor poate fi si el variabil. Atat pentru o placere mai mare de a le privi si de a le observa intr-un mediu cat mai natural, cat si pentru confortul pasarilor, e bine sa fiti generosi cu spatiul (sau sa le mai lasati si sa zboare prin casa) si sa creati in interiorul coliviei un spatiu cu crengi sau imitatii ale acestora, locuri de cuibarit sau de joaca etc.

Custile si borcanele pentru animale mici. De obicei proprietarii asaza pur si si simplu borcanul sau cusca speciala pe o piesa de mobilier, incercand sa respecte nevoiele de iluminare si de lipsa de curent pe cat posibil, in functie de spatiul disponibil. Accesul copiilor la animalutele respective poate fi si el rezolvat prin inaltimea la care sunt puse custile sau cu incuietori speciale, daca e cazul. Ar fi de remarcat, totusi, ca obiectul de mobilier folosit ar trebui sa aiba sertare sau usi, pentru ca toate accesoriile de care e nevoie pentru ingrijire sa fie depozitate intr-un singur loc, la indemana. Exista si piese de mobilier special dedicate, care pot fi de folos si ca rezolvare estetica. Custile pentru rozatoare sunt din plastic cel mai adesea, arata bine, dar au durata de rezistenta mai scurta decat cele metalice, bacteriile si parazitii care se pot inflitra in plastic fiind cauza. Oricum, daca observati mucegai pe cusca din plastic, curatati-o cu o solutie adecvata si care sa nu fie nociva pentru rozatoare, apoi clatiti-o si lasati-o la uscat inainte de a caza inapoi animalutele. Oricum custile nu trebuie tinute in spatii cu umiditate ridicata.

Toata casa “e a lor”… E vorba nu doar de pisici si catei, ci si de alte animalute cu nevoi complexe si personalitate apropiata de cea a regnului uman (o mica maimuta i-a facut varului meu perdelele praf in cateva saptamani tot catarandu-se pana la galerie). Altfel, am o serie de exemple chiar personale, cu care am avut contact direct, ca sa vedeti cat de variata poate fi fauna de apartamente cand e vorba de intregul spatiu… Iepurasii vecinei ii pasc covoarele si se usureaza peste tot, testoasa unui coleg pune reale probleme musafirilor care trebuie sa paseasca prin casa cu mare grija ca sa nu o calce din greseala (noroc ca nu “tasneste” de sub canapele si scoate capul atent prin natura ei!), in schimb chinchilla unor prieteni sta cuminte un cusca ei, pentru ca de aici este scoasa doar zece minute pe zi si pazita atent (ca sa se mai obisnuiasca sa interactioneze cu oamenii).

Totusi, nu se poate ignora faptul ca adesea vrem sa limitam accesul unui animal de casa intr-un anumit spatiu. In afara de locul de dormit si de masa, de respectarea regulilor (pe cat poate fi invatat animalul sa le deprinda), care ajuta la o buna organizare a tuturor si la obtinerea unui temperament echilibrat al animalului exista o serie de accesorii si lucruri specifice care tin strict de amenajarea casei. Unele tin de bun simt. Covoarele si paturile mitoase sunt nerecomandate celor care au animale cu blana, perdelele pana jos si canapelele nerecomandate celor care au de-a face cu multe gherute si dinti in crestere. Podelele trebuie sa fie cat mai libere de covoare ca sa fie usor de curatat, dar nu cu placari alunecoase. Pe de alta parte, exista tarcuri facute din garduri in care ne putem lasa cainele (mai putin pisica) atunci cand nu suntem acasa sau gaduturi din diverse materiale rezistente, cu care putem bloca accesul pe balcon sau spre alte incaperi montandu-le in pragul usilor. Ele sunt rabatabile si se pot deschide usor de catre un adult. Exista sisteme de blocare a usilor (chiar si a celor de la frigider, pentru necuvantatoarele cu dexteritati de mici hoti de alimente). Si, dupa cum stim, exista si o serie de accesorii “de joaca”, mici constructii in miniatura pentru pisici in special.