Documentatie atasata la

ECO AQUA DESIGN

Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009

Limba: Romana

154 afisari

Tip documentatie: Lucrari, proiecte

Pagina 1 - Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana ...

Investiţia: “REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA ALIMENTĂRII CU APĂ ŞI CANALIZARE ÎN ZONA CLUJULUI. CAPTAREA DIN TARNIŢA ŞI ADUCŢIUNEA PRINCIPALĂ ŞI ÎMBUNĂTĂŢIREA PROCESULUI TEHNOLOGIC LA STAŢIA DE TRATARE A APEI GILĂU” Amplasament : Lacul Tarniţa – Barajul Somesul Cald, Statia de tratare apa Gilău, jud. Cluj Beneficiar investiţie : Finantator: S.C. Compania de Apa SOMES SA Program ISPA – 2000/RO/16/P/PE/008 Valoare Contract: 10,124,551.00 Euro Antreprenor General: Consortium - STRABAG AG - S.C. - HIDROCONSTRUCŢIA - S.A. Proiectant Consultant Antreprenor: STRABAG AG Subproiectant de specialitate: Începuta sub firma S.C. RUXPRO S.R.L. Bucureşti si finalizat prin SC ECO AQUA DESIGN SRL 1 Generalitati Investiţia “ REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA ALIMENTĂRII CU APĂ ŞI CANALIZARE ÎN ZONA CLUJULUI. CAPTAREA DIN TARNIŢA ŞI ADUCŢIUNEA PRINCIPALĂ ŞI ÎMBUNĂTĂŢIREA PROCESULUI TEHNOLOGIC LA STAŢIA DE TRATARE A APEI GILĂU.” A fost realizată în Craiova

Pagina 2 - Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana ...

în cadrul Programului ISPA – 2000/RO/16/P/PE/008. Municipiul Cluj, a cărui populaţie este estimată la cca. 340 000 locuitori, este alimentată cu apă în principal din râul Someşul Mic, prin intermediul rezervoarelor din Gilău şi a lacului Someşul Cald şi deasemeni din frontul de captare din puţuri de la Floreşti. Necesarul de apă estimat pentru Municipiul Cluj Napoca în anul 2015 este estimat la cca. 150000 mc/zi. Captarea se face în principal la ora actuală din lacul Gilău, iar amplasarea staţiei este la circa 300 m aval de baraj. Sursa de apă de la Someşul Cald a fost realizată în decembrie 2000 şi a intrat în operare în anul 2002. Apa brută de la Someşul Cald este transmisă la staţia de tratare Gilău printr-o conducta Dn 1200 mm. Ca o alternativă la ambele surse de apă de la Gilău şi de la lacul Someşul Cald, regia de apa a decis utilizarea lacului de la Tarniţa. De aici, apa brută va fi transmisă spre statia de tratare de la Gilău prin in

Pagina 2-Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana în cadrul...

Pagina 3 - Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana ...

termediul unei conducte de aducţiune de cca. 4,6 km cu o capacitate de 3 m3/sec, care va fi conectată la aducţiunea existentă Dn 1200 mm de la Someşul Cald. Contractul 2 a constat din două componente (obiecte) principale după cum urmează: Componenta 1 Sistemul de captare şi de transport a apei din lacul Tarniţa Componenta 2 Îmbunătăţirea procesului tehnologic în staţia de tratare a apei de la Gilău Componenta 1 este mai departe subdivizată după cum urmează: Obiect 1A Captarea din lacul Tarniţa Obiect 1B Aducţiunea principală de la Tarniţa În cadrul prezentului Contract de lucrări, Componenta 1 are următoarele scopuri: Obiectul 1A - Scopul lucrarilor este construcţia unei captări în lacul Tarniţa şi alimentarea cu apă a bazinului de rupere de presiune / rezervor de capăt de 1000 m3 poziţionat în aval de baraj. Componentele sistemului de captare a apei din lacul Tarniţa sunt următoarele:  Turnul de captare din beton armat de pe versantul stâng

Pagina 3-Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana termediul...

Pagina 4 - Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana ...

a lacului Tarniţa  Podul de legătură cu turnul de captare  Clădirea staţiei de transformatoare  Conducta de sifonare, cu diametru de 1100 şi 1600 mm  Sistemul de aerisire / dezaerisire şi control al presiunii pentru conducta de sifonare  Bazin de rupere a presiunii / rezervor de capăt  Conducta de preaplin a bazinului de rupere a presiunii / rezervorului de capăt, cu descărcare către talvegul văii. Obiectul 1B - Scopul lucrărilor este construcţia conductei de aducţiune a apei, de la bazinul de rupere a de presiune / rezervorul de capăt (realizat în cadrul Obiectului 1A) la racordul cu priza de apa pentru staţia de tratare a apei de la Gilău, priză existentă la barajul Somesul Cald. Lucrările pentru acest obiect acoperă următoarele cerinţe:  Obiectul 1B1 – conducta de aducţiune Tarniţa, 1,200 mm diametrul conductei  Obiectul 1B2 – sistemul de recuperare a energiei Principalele lucrări componente ale acestui obiect sunt:  Reali

Pagina 4-Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana a lacului ...

Pagina 5 - Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana ...

zarea conductei principale de aducţiune, cu un diametru de 1200 mm şi cu o lungime totală (între punctele 1F şi 5A) de cca. 4.200 m, instalarea tuturor vanelor si fitingurilor de pe traseu si construcţia structurilor aferente  Construcţia Sistemului de Recuperare a Energiei  Realizarea Sistemului de control la distanţă (RCS) în camera de control la staţia de tratare Gilău precum şi instalaţiile de măsură, control si instalaţii electrice aferente captării de la Tarniţa şi aducţiunii Tarniţa. Componenta 2 are următoarele scopuri: Obiect 2A Obiect 2B Obiect 2C Instalaţii şi echipamente noi în staţia de tratare a apei de la Gilău Construcţii noi în staţia de tratare a apei de la Gilău Realizarea sistemului SCADA pentru captarea din Tarniţa, aducţiunea principală şi pentru îmbunătăţirea procesului tehnologic la staţia de tratare a apei Gilău. 1.1 1.1.1 Obiect 1A: Sistemul de captare Tarniţa Componentele sistemului de captare Componentele s

Pagina 5-Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana zarea...

Pagina 6 - Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana ...

istemului de captare a apei din lacul Tarniţa sunt următoarele:  Turnul de captare din beton armat de pe versantul stâng a lacului Tarniţa  Podul de legătură cu turnul de captare  Clădirea staţiei de transformatoare  Conducta de sifonare, cu diametru de 1100 şi 1600 mm  Sistemul de aerisire / dezaerisire şi control al presiunii pentru conducta de sifonare  Bazin de rupere a presiunii / rezervor de capăt  Conducta de preaplin a bazinului de rupere a presiunii / rezervorului de capăt, cu descărcare către talvegul văii. 1.1.2 Descrierea generală a lucrărilor obiectului 1A Scopul lucrarilor pentru acest obiect este construcţia unei captări în lacul Tarniţa şi alimentarea cu apă a bazinului de rupere de presiune / rezervor de capăt de 1000 m3 poziţionat în aval de barajul Tarniţa.  Turnul de captare din beton armat este fundat şi ancorat la cota 500,50 mdM pe o platformă realizată in versantul stâng al lacului Tarniţa, pentru care

Pagina 6-Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana istemului...

Pagina 7 - Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana ...

o coborăre a nivelului apei în lac a fost aranjată de către Beneficiar.  Trei admisii (prize) catre turn la un nivel predeterminat (impus), echipat cu gratare pentru reţinerea materialelor mari, grătare pentru materialele mici şi vane de izolare.  Echipament electro – mecanic in turnul prizei conţinând trei pompe submersibile, fiecare de 1,5 m3/sec, care funcţionează în sistemul două în funcţiune şi una de rezervă, fiecare legată la o conducta de refulare si echipată cu vane de control şi vane izolare şi racordate la conducta de refulare de deasupra celui mai ridicat nivel al apei.  Echipament auxiliar electro – mecanic în turn incluzând un sistem de epuisment calculat estimativ la 20m3/h şi un sistem de macarale pentru instalarea si deplasarea pompelor şi ridicarea şi coborârea gratarelor dese şi a vanelor.  Podul de legătură între malul lacului şi turnul de priză, cu conducta de refulare pozată dedesubt.  Substaţie electrică comp

Pagina 7-Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana o coborăre...

Pagina 8 - Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana ...

letă pentru deservirea intregii cerinţe de putere a turnului de captare, adăpostită intr-o construcţie în apropierea podului de acces la turnul de captare.  Conducta de sifonare de 1100 mm de aproximativ 25 m de la turnul de priză la camera de vacuum şi conducta de 1600 mm diametru de aprox. 250 m lungime de la camera de vacuum la rezervorul de capăt, cu sistem de aerisire/dezaerisire şi sistem de control al presiunilor care să permita conductelor să opereze ca un sifon pur în condiţia de nivelul ridicat al apei din lacul Tarniţa şi să permită sistemului de pompe să beneficieze complet de efectul sifonării cand pompele funcţionează in condiţia cand nivelul apei din lac este scăzut  Legătura de la conducta de sifonare la rezervorul de capăt (distribuitorul) incluzând conducta de descărcare segmentată pe trei direcţii, toate derivaţiile fiind înzestrate cu toate accesoriile necesare, comenzi electrice si piese specifice.  Bazinul de rupere a presi

Pagina 8-Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana letă...

Pagina 9 - Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana ...

unii, o structura de beton armat care acţionează ca o cameră de recepţie a conductei de sifonare si ca o cameră de rupere a presiunii / rezervor de capăt pentru obiectul 1B din aval (conducta de aducţiune), cu o capacitate activa de compensare de 1,000 m3, cu o clădire care conţine un sistem de ridicare pentru instalarea si transportarea vanelor, echipamentelor electrice şi de exploatare. Conducta de preaplin de la bazinul de rupere a presiunii / rezervor de capăt, care transportă gravitaţional cu maximum de siguranţă apa provenită din rezervor către canalul de fugă al barajului Tarniţa, existent in vale, având o cădere de 78 m pe o distanţă orizontală de cca.118 m, incluzând subtraversarea drumului de acces la centrala Tarniţa si un sistem de disipare al energiei pentru a asigura descărcarea apei în condiţii de siguranţă şi stabilitate pe termen lung. 1.1.2.1 Caracteristici constructive turn de captare. Construcţia are următoarele caracteristici: - Tu

Pagina 9-Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana unii, o...

Pagina 10 - Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana...

rnul are înălţimea totală de - 26,00 m - înălţimea totală interioară - 23,50 m - diametrul interior - 6,00 m - diametrul exterior turn - 7,00 m - diametrul exterior fundaţie - 9,00 m - arie construită - 40,80 m2 - volum construit - 1063,0 m3 1.1.2.2 Echipamentele turnului de captare Sistemul include următoarele unităţi: - turnul captării o Grătare rare o Grătare dese o Vane o Pompele de captare o Pompele de epuisment Echipament de pompare Total debit instalat: Q i = 3.00 m3/s Număr de pompe: 2A+1R Debit nominal pe pompă: 5400 m3/h – 1500 l/s Înălţimea de pompare maximă: 20.00 m Timp de umplere mediu a conductei de sifonare: 200 s – 3,3 min (600 mc) Timp mediu de umplere/golire a rezervorului de capăt: 333 s - 5,6 min (1000 mc) Echipament de drenaj Un compartiment al turnului are un volum de apă estimativ de 175 mc. Total debit instalat: Q i = 3.00 m3/s Număr de pompe: 1A+1R Debit nominal pe pompă: 20 m3/h – 5,6 l/s Înălţimea de pompare maximă: 22.

Pagina 10-Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana rnul are...

Pagina 11 - Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana...

00 m Timp de golire mediu: 8,75 h (4,38 h cu ambele pompe) 1.1.2.3 Clădire staţie TRAFO Clădirea staţiei TRAFO este amplasată în interiorul zonei de protecţie sanitară cu regim sever de la captare, la cca. 145 m amonte de barajul Tarniţa, în dreptul podului de acces la turnul de captare. O substaţie electrică pentru deservirea captării, conductei de sifonare şi a rezervorului de rupere a presiunii s-a realizat în interiorul incintei zonei de protecţie sanitară cu regim sever. Echipamentul instalat va permite alimentarea cu energie electrică de la 20kV, din racordul de 20kV LEA de lângă rezervorul de rupere a presiunii, la voltajul necesar pentru alimentarea echipamentelor hidromecanice şi a echipamentelor de control şi automatizare. Clădirea are facilităţi pentru personalul operator. Echipamentul de operare permite operarea în mod automat sau manual a operaţiei de captare a apei (prin pompare sau sifonare). Sistemul de control conţine un sistem de controlul

Pagina 11-Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana 00 m Timp...

Pagina 12 - Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana...

clasic cu relee şi PLC. Echipamentul de monitorizare va acţiona local pentru monitorizare şi în acelaş timp cu monitorizarea la distanţă prin RTU. Monitorizarea la distanţă va transmite datele esenţiale pentru controlul la distanţă, permiţând o operare fără personal permanent. Monitorizarea de la distanţă se va realiza din staţia de tratare de la Gilău prin semnal radio. S-a prevăzut un program software de monitorizare compatibil cu cel existent în staţia de tratare. 1.1.3 Conducta de sifonare Dn1600 mm Obiectul 1A2 îl reprezintă conducta de sifonare dintre turnul de captare a apei şi bazinul de rupere a presiunii. Conducta de sifonare este prevazuta la diametrul Dn1100 mm pe o lungime totală de aproximativ 25,50 m de la turnul de priză la camera de vacuum, conductă din oţel şi la diametrul Dn 1600 mm pe o lungime de aprox. 253 m de la camera de vacuum la rezervorul de rupere a presiunii, din care 2,40 m este piesa de trecere din conductă de oţel de

Pagina 12-Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana clasic cu...

Pagina 13 - Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana...

la Dn 1100 la Dn 1600, 6,98 m este tronsonul de conductă din oţel OL Dn 1600 mm şi cca. 239 m este tronsonul de conductă din tuburi de fontă ductilă Dn 1600. Conducta de sifonare este dotata cu un sistem de aerisire/dezaerisire şi sistem de control al presiunilor. Aceste sisteme permit conductei să opereze ca un sifon pur şi sistemului de pompe să beneficieze complet de efectul sifonării cand pompele funcţionează in condiţia unui nivel scăzut al apei din lac. Conducta de sifonare propriu zisă este definită de trei tronsoane:  Tronson I de aproximativ 25,50 m lungime, conducta OL Dn 1100 mm pe podul de acces de la turnul de captare la masivul de ancoraj M2-S, inclusiv tronsonul pentru debitmetrul ultrasonic în lungime de 1300 mm  Tronsonul II de aproximativ 9.38 m lungime, reprezentat de conducta de racord (difuzorul) Dn1100/1600 mm şi tronsonul de conducta OL Dn 1600 mm din camera de vacuum  Tronsonul III de aprox. 239,00 m lungime, reprezentat de conductele

Pagina 13-Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana la Dn 1100 ...

Pagina 14 - Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana...

din fontă ductila Dn 1600 mm, de la camera de vane la racordul cu conducta de distribuţie Dn 1600 mm de la rezervorul de rupere a presiunii. Camera de vacuum este amplasată în punctul cel mai înalt de pe traseul conductei de sifonare şi este o construcţie cu două compartimente şi care cuprinde mai multe armături şi echipamente de pe conducta de sifonare: Compartimentul principal - Sistem principal de dezaerisire al conductei de sifonare, pe durata amorsării (amorsarea se realizează prin pompare), care constă dintr-o vană de aerisire Dn 150 mm, cu un Q evacuare cca. 7000 mc/h la o presiune de cca. 0,7 barri, vană electrică de control Dn 150 mm şi vană de izolare fluture Dn 150 mm. Sistemul este amplasat amonte de punctul de schimbare de pantă, pe generatoarea superioară a conductei. - Coş de vizitare, Dn 800 mm, etanşat cu o flanşă oarbă, pe care s-a prevăzut sistemul secundar de dezaerisire a conductei de sifonare, senzorul de umplere a conductei şi stuţul

Pagina 14-Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana din fontă...

Pagina 15 - Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana...

de racord al conductei de la pompa de vacuum. Coşul de vizitare are rolul de a permite inspecţia în interiorul conductei de sifonare. - Sistemul secundar de dezaerisire permite atingerea capacităţii de evacuare a aerului de 10500 mc/h (3 mc/s) necesar pe durata amorsării pompei precum şi dezaerisirea pe durata finală a amorsării conductei, când debitul de aer evacuat minim este de 1000 mc/h la o presiune minimă de funcţionare de 0,2 bar. Sistemul este alcătuit dintr-o vană de aerisire Dn 100 mm, clapetă antiretur Dn 100 mm şi vană fluture de izolare Dn 100 mm. Sistemul a fost amplasat pe acest punct datorită faptului că este cel mai înalt punct de pe traseu, iar coşul de acces reprezintă un coş de colectare a gazelor antrenate de curgerea apei. - Senzorul de umplere a conductei are rolul de a transmite un semnal pentru sistemul SCADA, semnal care să confirme umplerea conductei şi pornirea sifonului. - Manometru digital de indicare a presiunilor din conductă (

Pagina 15-Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana de racord ...

Pagina 16 - Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana...

pozitive şi vacuum). Compartimentul pompelor de vacuum - Pompele de vacuum permit extragerea aerului antrenat pe conductă, reprezentat de: aerul care nu poate fi eliminat prin sistemul de dezaerisire datorită presiunii minime de funcţionare a vanelor de dezaerisire şi aerul (gazele) care se degajă din apa care circulă (datorită variaţiei de temperatură şi presiune, conducta de sifonare funcţionând cu presiune < presiunea atmosferică). Sistemul este alcătuit din două pompe de vacuum 1A+1R, vas de separare a fazelor, sistem de răcire a pompelor, alimentat cu apă din lacul Tarniţa prin intermediul unei pompe submersbile şi a unei conducte de refulare, din HDPE. 1.1.4 Bazinul de rupere a presiunii – rezervor de capăt 1.1.4.1 Amplasament. Clădirea bazinului de rupere a presiunii – rezervor de capăt este amplasat în parcarea de pe DJ 107R din avalul barajului Tarniţa, la cca. 110 m. 1.1.4.2 Caracteristici constructive. Construcţia are următoarele caracteris

Pagina 16-Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana pozitive...

Pagina 17 - Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana...

tici: Rezervor  lungime interioara  lăţime interioară  înălţime totală interioară  arie utila  arie construită  volum construit  volum util Hală tehnologică  lungime interioara  lăţime interioară  înălţime totală interioară  arie utila  arie construită  volum construit – 24,00 m – 14,00 m – 5,00 m; – 345,00 m2 ; – 529,02 m2 ; – 1666,3 m3. – 1206,5 m3. – 12,50 m – 5,00 m – 4,50 m; – 62,50 m2 ; – 67,83 m2 ; – 325,63 m3. Bazinul de rupere de presiune, amplasat în aval de barajul Tarniţa, este alimentat prin intermediul conductei de sifonare. La intrarea în rezervor, conducta de sifonare se continuă cu un distribuitor care are intrarea Dn 1600 mm şi trei ramuri Dn 600 mm prin care se descarcă apa în bazinul de descărcare a rezervorului. Fiecare ramură a distribuitorului este echipată cu o vană fluture de izolare Dn 600 mm, cu o vana de control tip fluture cu acvator electric cu control a desch

Pagina 17-Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana tici:...

Pagina 18 - Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana...

iderii, cu un tronson vertical şi un con cu sectiunea orificiului de ieşire amplasat sub nivelul minim de 517,00 al apei în bazinul de descărcare. Instalaţia lucrează ca sifon de la cota minimă 519,36-520,36 în lac, funcţie de debitul captat, controlată prin aparate de măsură a debitului instalate pe conducta de sifonare. În caz de avarie, debitul excesiv este descărcat peste deversorul de la cota 518,29 şi conducta Dn 600 mm, spre râu. Controlul şi reglarea instalaţiei de sifonare/pompare se face în rezervorul de rupere a presiunii de 3 unităţi montate pe cele trei ramuri Dn 600 mm ale distribuitorului. Pe două ramuri sunt prevăzute vane electrice cu reglaj automat pas cu pas pentru controlul debitului şi pe cealaltă ramură o vană electrică cu operare automată on/off pentru controlul pornirii sifonării. Ramurile sunt echipate cu vane fluture de izolare Dn600, Pn10, compensatoare de montaj Dn600, difuzor Dn600/Dn1100. Sistemul este sustinut de cotul de 900

Pagina 18-Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana iderii, cu ...

Pagina 19 - Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana...

sprijinit de planseul de la cota519,49. Pentru siguranţă în exploatare, se mai pot prevede sprijiniri ale difuzorului Dn600/Dn1100 pe radierul rezervorului. Pentru controlul nivelului de apă în rezervor în scopul limitării diferenţelor de nivel dintre punctul maxim al sifonului şi cota apei în rezervor, precum şi pentru limitarea efectului variaţiei apei în rezervor asupra debitului de sifonare, a fost prevăzut un perete deversor la camera de rupere a presiunii. Peretele deversor are cota deversorului la 517,00, ceea ce asigură o diferenţă între punctul cel mai îanlt al sifonului (526,80) şi nivelul minim al apei în rezervor (517,00) de 9,80 m. Deasemenea asigura o diferenţă de nivel de 4,5 m între cota apei în lacul Tarniţa (NNR=521,50) şi cota pragului în bazinul de rupere a presiunii. Cota aleasă a pragului deversor, 517,00 asigură condiţiile de sifonare pentru toate cazurile (diferenţă de cotă mai mare sau egală decât pierderile de sarcină pent

Pagina 19-Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana sprijinit ...

Pagina 20 - Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana...

ru orice debit, faţă de nivelele minime de sifonare în lacul Tarniţa). Pentru perioadele de revizii sau reparaţii, în peretele camerei de rupere a presiunii a fost prevăzută o vană de perete 300x300 mm, cu acţionare manuală, pentru golirea camerei. Deasemeni a fost prevăzută o uşă metalică, care permite accesul personalului în compartimentul rezervorului. Etanşarea uşii şi a stavilei de perete nu este critică, camera având doar rolul de a menţine un nivel aproximativ de apă. Instalaţia de ridicare este compusă din două palane de 15 kN Hr=5 m, L=4.0 m operate electric şi prevăzute cu cale de rulare. Pentru descărcarea surplusului de apă (preaplin) a fost prevăzut un deversor cu creasta la cota 518,29, cu un debit capabil max. Q = 3 m3/s care deversează în camera de încărcare a conductei de preaplin.Pentru golirea rezervorului a fost prevăzută o vană de perete actionata electric 300x300 mm în peretele camerei de încărcare a preaplinului, care a

Pagina 20-Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana ru orice...

Pagina 21 - Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana...

sigură golirea rezervorului în 6-8 ore. Preaplinul şi vana de golire a rezervorului descarcă apa în camera de încărcare a conductei de golire. Conducta de golire, Dn 600 mm, transportă apa la baza versantului, iar prin intermediul unui cămin de rupere a presiunii asigură deversarea apelor în canalul de fugă de la Tarniţa. Diametrul Dn 600 mm este calculat pentru descărcarea debitului de Q = 3 m³/s. Rezervorul mai este prevăzut cu o cameră de încărcare pentru conducta de aducţiune principală. Camera de încărcare are la partea inferioară pâlnia de racord cu aducţiunea, pe peretele dinspre rezervor are prevăzut o vană de perete actionata electric 1200x1400 mm pentru controlul accesului apei în conducta de aducţiune, iar pe peretele comun cu camera de încărcare a conductei de golire are prevăzut un deversor pentru cazul suprapresiunilor pe conducta de aducţiune, suprapresiuni generate de funcţionarea Sistemului de Recuperare a Energiei. Pentru evitarea fe

Pagina 21-Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana sigură...

Pagina 22 - Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana...

nomenului de vortex, în ambele camere de încărcare au fost prevăzuţi pereţi/diafragme antivortex. Toate echipamentele sunt proiectate pentru funcţionare automată, supravegherea permanentă umană nefiind necesară. Dimensionarea şi verificarea hidraulică a sistemului s-a făcut pentru Q =1,5 - 3 m3/s. 1.1.4.2.1 Rezervorul de apă Infrastructura rezervorului este alcatuita dintr-un radier de beton armat, pereti-diafragme din beton armat. Descărcarea conductei de sifonare se realizează într-un compartiment distinct al rezervorului, care este prevăzut cu un perete deversant. Cota peretelui deversant a fost stabilit la 517,00, pentru a permite funcţionarea conductei de sifonare fără influenţa nivelului apei în rezervor şi totodată a asigura diferenţa de nivel cu nivelul apei în lacul Tarniţa care să permită funcţionarea sifonului. Pentru asigurarea golirii compartimentului, când sistemul nu funcţionează, pe peretele lateral peretelui deversant a fost prevăzu

Pagina 22-Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana nomenului...

Pagina 23 - Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana...

t un gol cu dimensiunile de 0,30x0,30 m. Golul a fost prevăzut cu o stavilă de perete, care se manevrează de pe planşeul de la cota 519,49. Accesul în compartiment se realizează pe scările prevăzute de la planşeul de la cota 519,49. Accesul din compartimentul camerei de descărcare în cuva rezervorului se face printr-un gol de acces de 1,0 m lăţime şi 2,0 m înălţime practicat la baza peretelui deversor. Golul este acoperit de o uşă metalică care are rol de batardou (nu este necesar etanşarea perfectă a golului, pentru că este necesar doar asigurarea nivelului de apă pe durata funcţionării sistemului). Cuva rezervorului a fost prevăzută cu pereţi şicană, pentru dirijarea curgeri apei. Datorită încărcărilor mari de pe planşeul rezervorului, pereţii şicană au şi rol de sprijin al planşeului (din această cauză au rezultat grosimi de 40 cm pentru aceşti pereti). În dreptul camerelor de încărcare a fost prevăzută o başă care permite asigurare

Pagina 23-Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana t un gol cu...

Pagina 24 - Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana...

a cotei celei mai coborâte din rezervor. Peste radierul rezervorului a fost prevăzută o şapă de pantă care să asigure o înclinare de 0,1% spre başă. La marginea planşeului, pereţii exteriori ai rezervorului sunt prelungiţi cu un atic de 1,30 m înălţime, pentru sprijinirea umpluturii peste rezervor. Pe zona liberă a aticului (neingropata) a fost prevăzută executarea unei balustrade metalice. Pe planşeul rezervorului sunt prevăzute 6 guri de ventilaţie Dn 300 mm, iar fiecare cameră de încărcare are prevăzut câte un coş de ventilaţie de acelaş tip. Coşurile de ventilaţie sunt prevăzute cu căciuliţă şi plasă de protecţie cu ochiuri mai mici de 1 mm. Infrastructura este hidroizolata pentru a preveni infiltratiile de apa in rezervorul de apă şi este termoizolată pe pereţii care nu sunt acoperiţi cu pământ. 1.1.4.2.2 Camera de încărcare a conductei de aducţiune Tarniţa Dn 1200 mm Pentru realizarea încărcării conductei de aducţiune, a fos

Pagina 24-Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana a cotei...

Pagina 25 - Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana...

t prevăzută o cameră de încărcare, anexă la compartimentul rezervorului cu admisia apei la nivelul radierului. A fost aleasă această soluţie pentru ca încărcarea conductei să nu depindă de nivelul apei în rezervor. Accesul apei în conductă se face pe la partea de jos a camerei, printr-o pâlnie cu profil hidraulic, care să asigure pierderi de sarcină cât mai mici la intrarea apei în conductă. Pentru evitarea fenomenului de vortex, pe pâlnie este dispus transversal un zid care să împiedice formarea vortexului. Accesul apei în camera de încărcare se realizează printr-o deschidere 1,20x1,40 m în peretele rezervorului. Deschiderea este prevăzută cu o vană de perete, pentru controlul accesului apei în conducta de aducţiune. Manevrarea vanei se face prin coşul de acces de pe planşeul rezervorului, acces ce permite şi montarea/demontarea vanei pentru întreţinere. Camera de încărcare are prevăzut pe peretele comun cu camera de încărcare a conductei d

Pagina 25-Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana t...

Pagina 26 - Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana...

e golire un deversor pentru descărcarea debitului generat de cazul suprapresiunilor pe conducta de aducţiune, suprapresiuni generate de funcţionarea Sistemului de Recuperare a Energiei. Cota deversorului este 50 cm peste cota deversorului de preaplin, pentru a nu fi deversat de lama deversantă de preaplin. Ventilaţia camerei de încărcare este asigurată de un coş de ventilaţie Dn 300 mm prevăzut pe planşeul camerei. Accesul în cameră se face pe gura de vizitare prevăzută cu capac şi ramă de fontă tip necarosabil şi pe treptele înglobate în perete. 1.1.4.2.3 Camera de încărcare a conductei de preaplin şi golire a rezervorului Dn 600 mm Pentru realizarea încărcării conductei de golire, a fost prevăzută deasemeni o cameră de încărcare, anexă la compartimentul rezervorului. Soluţia de descărcare a preaplinului cu o conductă Dn 600 mm a fost aleasă în locul canalului iniţial prevăzut pentru a se putea beneficia de mai multe elemente favorabile, dintre

Pagina 26-Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana e golire un...

Pagina 27 - Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana...

care principalele ar fi următoarele:  Fenomenul de pierdere de sarcină locală şi pe lungimea conductei micşorează energia care trebuie disipată la debuşarea în râul Someşul Cald  Conducta este pozată paralel cu conducta de aducţiune Dn 1200 mm Tronson I  Execuţia este mai uşoară  Întreţinerea este mai facilă  Nu afectează drumul de acces la centrala Tarniţa. Accesul apei în conductă se face pe la partea de jos a camerei, printr-o pâlnie cu profil hidraulic, care să asigure pierderi de sarcină cât mai mici la intrarea apei în conductă. Pentru evitarea fenomenului de vortex, pe pâlnie este dispus transversal un zid care să împiedice formarea vortexului. Pentru funcţia de golirea a rezervorului, accesul apei în camera de încărcare se realizează printr-o deschidere 0,30x0,30 m în peretele rezervorului. Deschiderea este prevăzută cu o vană de perete, pentru controlul accesului apei în camera de încărcare. În acest mod se poate con

Pagina 27-Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana care...

Pagina 28 - Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana...

trola debitul de golire, care pentru un timp de golire de 8 ore este de Q=42 l/s, la un volum de apă de 1200 mc. Manevrarea vanei se face prin planşeul rezervorului. Pentru asigurarea unui nivel maxim în rezervor, pe peretele comun cu rezervorul a fost prevăzut un deversor la cota 518,29. Deversorul asigură tranzitarea debitului maxim de 3,00 mc/s la o inălţime a lamei deversante de 0,80 m. Peste această înălţime mai există un spaţiu de gardă de 25 cm până la tavanul rezervorului. Ventilaţia camerei de încărcare este asigurată de un coş de ventilaţie Dn 300 mm prevăzut pe planşeul camerei. Accesul în cameră se face pe gura de vizitare prevăzută cu capac şi ramă de fontă tip necarosabil şi pe treptele înglobate în perete. 1.1.4.2.4 Clădirea tehnologică. Peste rezervor este amplasata o constructie (hală tehnologică) avand structura de rezistenta din cadre de beton armat , inchideri exterioare din blocuri ceramice 38 cm. Planşeul de la cota 519,49

Pagina 28-Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana trola...

Pagina 29 - Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana...

are prevăzute următoarele goluri tehnologice:  Goluri de acces pentru conductele Dn 600 mm – 3 buc cu diametrul de 1,20 m  Golul de acces al scării la planseul de la cota 514,29, cu dimensiunile 0,80x0,80m Accesul la cota 514,29 se face prin scari metalice. Podestul scarilor este prevazut cu balustrade metalice, inaltime balustrada= 90 cm. Planşeul de la cota 523,04 are prevăzute următoarele goluri tehnologice:  Goluri de acces la vanele de reglaj – 3 buc cu dimensiunile 1,00x0,80 m  Golul de acces pentru montarea conductelor Dn 600 mm, cu dimensiunile 7,80x3,00 m Accesul la cota 519,49 se face prin scari metalice poziţionată în zona golului de acces pentru conductele Dn 600 mm. Acest gol de acces este prevazut cu balustrade metalice cu lanţ de protecţie, inaltime balustrada= 90 cm. Golurile de acces la vanele de reglaj sunt acoperite cu capace metalice, din care cel din dreptul accesului auto este carosabil. Golul de acces pentru montarea conductelor este ac

Pagina 29-Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana are...

Pagina 30 - Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana...

operit cu capace metalice din fâşii de panouri termoizolante tristrat, prevăzute cu balamale. Pentru intretinerea echipamentelor si exploatarea acestora este prevazut un pod rulant la inaltimea de 4,00 m fata de cota platformei auto. Acoperişul halei tehnologice este de tip terasa necirculabila cu panta cuprinsa intre 2 si 7%. Scurgerea apelor de pe terase se va realiza prin garguie metalice- teava cu diametrul de 100 mm. 1.1.4.2.5 Masivul de ancoraj pentru pantalonul conductei de sifonare. La intrarea în rezervor, conducta de sifonare Dn 1600 mm se ramifică în trei braţe cu dn 600 mm. Pentru stabilitatea pantalonului, acesta a fost prevăzut să fie înglobat într-un masiv de beton, care va fi adiacent clădirii. 1.2 1.2.1 Obiectul 1B: AducţiuneaTarnita Descriere generală a lucrărilor obiectului 1B Scopul lucrărilor pentru acest obiect constă în construcţia conductei de aducţiune a apei, de la bazinul de rupere a de presiune / rezervorul de capăt (realizat în cadru

Pagina 30-Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana operit cu...

Pagina 31 - Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana...

l obiectului 1A) la racordul cu conducta existentă la barajul Somesul Cald. Lucrările pentru acest obiect acoperă următoarele cerinţe:  Obiectul 1B1 – conducta de aducţiune Tarniţa, 1,200 mm diametrul conductei  Obiectul 1B2 – sistemul de recuperare a energiei Principalele lucrări componente ale acestui obiect sunt:  Realizarea conductei principale de aducţiune, cu un diametru de 1200 mm şi cu o lungime totală (între punctele 1F şi 5A) de cca. 4.200 m, instalarea tuturor vanelor si fitingurilor de pe traseu si construcţia structurilor aferente  Construcţia Sistemului de Recuperare a Energiei  Realizarea Sistemului de control la distanţă (RCS) în camera de control la staţia de tratare Gilău precum şi instalaţiile de măsură, control si instalaţii electrice aferente captării de la Tarniţa şi aducţiunii Tarniţa. 1.2.2 Obiectul 1B1: Conducta de AducţiuneTarniţa 1.2.2.1 Descrierea lucrărilor De la bazinul de rupere a de presiune / rezer

Pagina 31-Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana l...

Pagina 32 - Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana...

vor de capăt va fi construită o conductă de aducţiune Dn 1200 mm pentru a transporta apa la punctul de racord cu aducţiunea existentă de la barajul Someşul Cald. La cca. 400 metri de rezervorul de capăt va fi construită o micro hidrocentrală electrică pentru recuperarea energiei. Rolul principal al rezervorului de capăt este de a facilita sistemul de control prin creerea unei capacităţi de stocare tampon între punctul de pompare / sifonare si punctul de transport gravitaţional al sistemului de aducţiune. Va fi deasemenea redus decalajul de variaţie a debitelor datorită pornirii/opririi pompelor de la captare. Scopul sistemului de recuperare a energiei este să genereze electricitate care se va transmite în reţeua de înalta tensiune. Această reţea este prevăzută să transporte şi să distribuie electricitatea produsă în SRE la punctele de consum aparţinând regiei de apă. Transportul şi distribuţia se vor face prin facilităţile Companiei Energiei Elect

Pagina 32-Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana vor de...

Pagina 33 - Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana...

rice de transport. Conducta de aducţiune este definită de patru tronsoane:  Tonson I, între punctele 1F şi 1A, de la rezervorul de capăt la masivul de ancoraj poziţionat la intersecţia cu drumul de acces la CHE Tarniţa  Tronsonul II, între punctele 1A şi 2A, de la masivul de ancoraj poziţionat la intersecţia cu drumul de acces la CHE Tarniţa la intrarea în SRE.  Tronsonul III, între punctele 3A şi 4A, de la ieşirea din SRE la punctul de racord cu punctul de racord la priza de apă a aducţiunii existente spre Gilău.  Tronsonul IV, între punctele 4A şi 5A, de la masivul de ancoraj la punctul de intrare în priza de apă a aducţiunii existente spre Gilău. 1.2.2.2 Conducta de aducţiune Tronson I şi conducta de golire a rezervorului. 1.2.2.2.1 Amplasament, alcătuire şi rol funcţional al conductelor Conducta de aducţiune Tronson I (cuprins între punctele 1F şi 1A) are lungimea de cca. 125 m şi diametrul de Dn 1200 mm şi este pozată în tranşee d

Pagina 33-Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana rice de...

Pagina 34 - Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana...

eschisă pe taluzul versantului, de la camera de încărcare a bazinului de capăt la intersecţia cu drumul de acces la CHE Tarniţa. Este parte a conductei de aducţiune către Staţia de Tratare a apei de la Gilău. Conducta de preaplin şi golire a rezervorului de capăt, Dn 600 mm este pozata in paralel cu conducta de aducţiune, şi are rolul de sistem de preaplin a rezervorului de rupere a presiunii. Conducta descarcă într-un cămin de liniştire (disipator de energie), de unde apa este deversată în râul Someşul Cald, aval de centrala Tarniţa. Conducta de aducţiune Ø1219 are rolul de a transporta apa intre bazinul de rupere a de presiune si punctul de racord cu aducţiunea Tronson II, în condiţii prestabilite de viteza şi presiune. 1.2.2.2.2 Tranşea de pozare a conductelor pe versant Având în vedere natura terenului versantului (rocă şi grohotiş), conductele se pozează parţial în tranşeea săpată în rocă, parţial în tranşeea săpată în deluviu, pe s

Pagina 34-Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana eschisă pe...

Pagina 35 - Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana...

uporţi intermediari din beton. Conducta are o inclinare de cca. 40°, are 10 m deschidere între axele suporţilor şi 10 m deschidere liberă. În secţiune transversală, tranşeea are cca. 4,77 m lăţime iar taluzele realizate în deluviu au panta de 1:1,5. Taluzele în rocă se vor realiza cu pantă de 3:1. Conform datelor geologice disponibile, se presupunea că roca se va găsi la cca. 1,3-1,5 m de suprafaţa terenului în zona superioară a conductelor şi la cca. 5,0 m la partea inferioară a conductelor (amonte de masivul de ancoraj M2). Acest lucru implică execuţia radierului în rocă pe primii cca. 25,0 m în zona superioară a conductelor şi execuţia radierului conductei în deluviu (grohotiş) pe următorii cca. 105,0 m. În realitate, roca a fost prezentă pe tot traseul conductelor foarte aproape de suprafaţă, ceea ce a condus la execuţia masivelor de ancoraj numai în rocă. Taluzele excavaţiei sunt majoritar în deluviu. 1.2.2.2.3 Execuţia protecţiei tra

Pagina 35-Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana uporţi...

Pagina 36 - Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana...

nşeii (radier şi taluze) Tranşea pentru pozarea conductelor este protejată contra scurgerii apelor de pe versanţi, apelor provenite din lucrări de reparaţii la conducte şi contra deversărilor accidentale de la rezervorul de rupere a presiunii. Radierul tranşeii a fost protejat între reazeme cu o placă de beton de 20 cm grosime, armată la partea superioară cu o plasă tip Buzău OB37 6 mm cu ochiuri 100x100 mm. Radierul s-a turnat pe un beton de egalizare de 5 cm grosime. Pe radier au fost prevăzute două rigole de scurgere a apelor, una sub conducta de aducţiune şi una sub conducta de preaplin. Rigola de sub conducta de aducţiune are o lăţime la bază de 20 cm şi o adîncime de 20 cm. Rigola de sub conducta de preaplin are o lăţime la bază de 10 cm şi o adîncime de 10 cm. Rigolele sunt prevăzute la fiecare 10 m cu şicane pentru curgerea apei, pe jumătate din înălţimea şanţului. Pe radier au fost prevăzute şine CF ecartament îngust pentru montajul

Pagina 36-Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana nşeii...

Pagina 37 - Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana...

conductelor şi pentru utilizare ulterioară la lucrări de întreţinere-reparaţii. Linia CF a fost prevăzută pe fiecare parte a tranşeii, pentru fiecare din cele două conducte. Pentru accesul pietonal au fost prevăzute trepte pe toată lungimea tranşeii. Din cauza pantei, treptele au 25 cm lăţime şi cca. 19 cm înălţime şi au fost poziţionate între şinele liniei CF. Pe marginea dinspre taluz a fost prevăzută cîte o balustradă tip mână curentă. Taluzele excavaţiei, în rocă cu panta de 3:1 şi în deluviu cu panta de 1:1,5, sunt protejate prin înierbare. Marginile protecţiei taluzelor vor fi mai ridicate faţă de terenul înconjurător cu cca. 10-15 cm pentru a împiedica pe cât posibil intrarea apelor de şiroire de pe versanţi în tranşee. Betonul utilizat este clasa C20/25. 1.2.2.2.4 Reazeme de sprijin intermediare Pentru sprijinirea conductei au fost prevăzuţi suporţi intermediari la fiecare 10 m. Reazemele intermediare sunt sprijinite pe role, c

Pagina 38 - Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana...

are transmit încărcările în teren prin intermediul unor blocuri de beton (suporţi intermediari). Având în vedere caracteristicile terenului (fundare în rocă şi în deluviu) au fost prevăzute 2 tipuri de reazeme, pentru fiecare tip de fundare. În realitate, s-a utilizat numai primul tip, roca fiind gasită în permanenţă la nivelul radierului. Reazemele fundate pe rocă au o formă trapezoidală în secţiune şi sunt prevăzute cu ancore din PC52 32 mm de legătură cu roca. Reazemele fundate pe deluviu au o formă dreptunghiulară în secţiune şi sunt deasemeni prevăzute cu ancore din PC52 32 mm de legătură cu roca. Acest tip nu a mai fost utilizat. Ancorele de la fundaţiile pe rocă sunt forate cca. 1,0-1,5 m în rocă iar ancorele pentru sprijinirile fundate pe deluviu sunt ancorate cca. 1,50 m în rocă. În reazeme sunt prevăzute goluri de montaj pentru montarea prinderilor aparatelor de reazem ale conductelor. După montarea acestora, golurile au fost b

Pagina 38-Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana are...

Pagina 39 - Proiect Hidrotehnic Complex - Prezentare ISPA Tarnita PIF 2009 Lucrari, proiecte Romana...

etonate cu beton de montaj. Pentru legătura dintre cele două betoane au fost prevăzute mustăţi de legătură din PC52 28 mm la golurile de montaj pentru conducta de aducţiune şi mustăţi de legătură din PC52 25 mm la golurile de montaj pentru conducta de preaplin. Betonul utilizat este clasa C20/25. 1.2.2.2.5 Masivul de ancoraj M1 de la rezervorul de rupere a presiunii Pentru ancorarea conductei pe versant sunt prevăzute două masive de ancoraj: Masivul de ancoraj M1 de la capătul superior al conductelor şi masivul de ancoraj M2 de la baza taluzului. Masivul de ancoraj M1 este poziţionat sub camerele de încărcare a conductei de aducţiune şi a conductei de preaplin şi are rolul de a prelua eforturile din zona coturilor generate de curgerea apei prin conducte. Masivul M1 conţine pâlniile de acces a apei în conducte, cotul plan de la conducta de aducţiune şi coturile spaţiale de la conducta de preaplin. Masivul M1 este fundat pe rocă şi are o lungime de