Documentatie atasata la

GRUPUL RURAL OAR

Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural

Limba: Romana

914 afisari

Tip documentatie: Ghid de arhitectură

Pagina 1 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

Ghidul de arhitectură se adresează: • • • • • Colectiv de elaborare: locuitorilor satelor administrației locale și regionale investitorilor publici și privați consultanților de accesare a fondurilor europene proiectanților Coordonator: arh. Ignis DUVAGI Consultant științific, Maria MAGIRU, istoric, director general al Muzeului de Artă Populară Constanța în vederea întocmirii proiectelor pentru • • • investiții din Programul Național de Dezvoltare Rurală investiții private investiții publice și a fundamentării documentațiilor de urbanism. Echipă: arh. Ignis DUVAGI arh. Narcis GELAL dr. arh. Sebastian IONESCU arh. Sorin Mihai VATAMANIUC Grupul Rural al O.A.R. Tehnoredactare: arh. Ignis DUVAGI arh. Narcis GELAL dr. arh. Sebastian IONESCU Ghidul a apărut cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România și a fost finanțat din Fondul „Timbrul Arhitecturii”. - decembrie 2016 - PREAMBUL Scopul acestui material este de a furniza un ins

Pagina 1-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 2 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

trument de lucru locuitorilor din mediul rural, autorităților locale, investitorilor, proiectanților și consultanților implicați în procesul de construire sau elaborare a unor regulamente de construire în mediul rural, pentru a se încadra în exigențele și obiectivele strategiei naționale de conservare și promovare a indentităților locale, precum și de a da un impuls puternic agenților economici locali în direcția dezvoltării durabile în mod responsabil. Lucrarea își propune să fie un set de reguli ușor de aplicat, cu exemple clare (inclusiv de tipul „AŞA DA” sau „AŞA NU”), care să faciliteze alegerea modelelor adecvate de către cei ce vor să construiască în mediul rural. În același timp, ghidul intenționează să ușureze activitatea echipelor de proiectare/consultanță în alegerea configurațiilor, a materialelor și a tehnologiilor necesare construirii aici, fie că vorbim despre proiecte finanțate prin PNDR, despre elaborarea documenta

Pagina 2-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 3 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

țiilor de urbanism sau despre simple intervenții cu finanțare exclusiv privată. Obiectivul esenţial al acestui îndreptar este păstrarea nealterată a spiritului așezărilor în care sunt propuse proiectele și conservarea tradițiilor și a peisajului cultural existent – acestea fiind, de fapt, chiar resurse pentru dezvoltarea durabilă în mediul rural. În acest sens, există deschidere pentru abordări specifice secolului al XXI-lea care țin cont de resursele locale, de energiile regenerabile, precum și de cunoașterea acumulată local (meșteșugurile și tehnica populară). Proiectele de succes din mediul rural evidențiază faptul că există o legătură foarte strânsă între calitatea peisajului natural, celui construit și calitatea vieții. Viitorul oricărei comunități depinde de modul în care își administrează resursele. Mediul construit (construcțiile de orice fel) poate fi o resursă extrem de valoroasă sau, din contră, doar un consumator de resurs

Pagina 3-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 4 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

e. În acest sens, prezentul material propune soluții care pun în valoare înțelepciunea tradiției constructive locale, a utilizării responsabile a resurselor locale, în același timp oferind soluții noi, ce țin de materiale și tehnici moderne de construcție și de surse de energie regenerabilă. Această lucrare este rodul unei experiențe acumulate pe teren de către autori, dar și al activității energice desfășurate de către Grupul Rural al Ordinului Arhitecților din România. Ghidul își propune să soluționeze cât mai multe din cazurile de intervenții posibile, fără a avea pretenția de a le acoperi pe toate, motiv pentru care conținutul său trebuie în permanență îmbunătățit și actualizat de către cei preocupați de o proiectare responsabilă în mediul rural. Respectarea rigidă a recomandărilor ar putea să nu fie benefică în toate cazurile, pentru o arhitectură de bună calitate importantă fiind înțelegerea spiritului în care a fost co

Pagina 4-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 5 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

nceput prezentul ghid. 1 1 2 PRINCIPII DE PROIECTARE ȘI CONSTRUIRE Gospodărire responsabilă a mediului construit Grija cu care întreținem, reparăm sau construim - fie că este vorba de casele tradiționale, părintești, sau de clădiri noi, reprezintă un proces ce presupune asumarea unei responsabilități față de întreaga comunitate. Orice clădire trebuie percepută în primul rând ca o componentă a ansamblului așezării sătești. Astfel, o cladire trainică, frumoasă, care își îndeplinește bine rostul pentru care a fost construită, ar trebui să fie un motiv de mândrie pentru întreaga comunitate. Acest lucru devine și mai evident, mai relevant, în cazul clădirilor cu funcțiuni publice, comunitare: primăria, școala, „Căminul Cultural”, dispensarul, clădirile de cult, etc.. Principiile care vor sta la baza oricărei intervenții asupra mediului construit din zonele rurale (fie că este vorba de conservare, întreținere, modernizare sau construi

Pagina 5-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 6 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

re) sunt următoarele: • respectul pentru moștenirea culturală; se va urmări cu precădere integrarea în context prin păstrarea nealterată a identității așezării, a peisajelor construit și natural; • responsabilitatea față de urmași; îmbunătățirea condițiilor de viață în prezent prin valorificarea resurselor locale în mod judicios, pe termen lung, pentru a fi disponibile și generațiilor viitoare; • utilizarea surselor de energie regenerabile; • valorificarea amplasamentului astfel încât forma/volumetria și înfățișarea clădirii să reflecte climatul local: orientare și însorire, umiditate și vânturi dominante, oscilații de temperatură, etc.; • utilizarea materialelor și tehnicilor tradiționale care de fapt reflectă soluțiile cele mai bune cristalizate de-a lungul timpului pentru condițiile de mediu locale, ele sunt naturale și ecologice; • utilizarea materialelor reciclabile și refolosirea apelor uzate și pluviale; • reabili

Pagina 6-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 7 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

tarea clădirilor existente; • evitarea folosirii la reparații sau renovări a materialelor moderne, incompatibilie cu sistemele de construcție tradițonale; • utilizarea mortarelor de var pentru reparații; • menținerea, recondiționarea tâmplăriei originale; • o casă sănătoasă, pentru un corp sănătos! O ventilație corespunzătoare este esențială! Pentru noile programe/ funcțiuni propuse în mediul rural, întotdeauna se vor analiza următoarele aspecte: • Relevanța: „Cât de necesară este această nouă clădire sau ansamblu pentru comunitate? Cum se va asigura întreținerea și funcționarea noilor clădiri?” • Incluziunea socială: „Cât de echitabilă este repartizarea serviciilor, a utilităților, a facilităților de producție în teritoriu?”. Se va urmări favorizarea accesului tuturor membrilor comunității în aceeași masură la noile funcțiuni. Dezvoltare comunitară prin calificare profesională și încurajarea economiei locale

Pagina 7-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 8 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

În anumite comunităţi, deşi există resurse de materie primă valoroase, acestea sunt neglijate de localnici, iar meşteşugul prelucrării lor s-a pierdut. În această situaţie este necesară instruirea localnicilor astfel încât să poată avea acces la resurse, în vederea susținerii unor activităţi de economie socială capabile să aducă un venit constant în comunitate. Acest principiu este extrem de important atât datorită rezultatului direct de ieftinire a investiţiei prin folosirea forţei de muncă locale, cât şi datorită efectului pe termen lung pe care îl asigură: în teritoriu rămân nu numai funcţiunile capabile să deservească locuirea, ci şi personalul calificat capabil să le utilizeze. Acest deziderat se poate atinge doar printr-o politică investiţională coerentă, care trebuie să urmeze niste paşi necesari, cum sunt: • cooptarea localnicilor adulţi şi lipsiţi de ocupaţie ca mână de lucru, pentru început, necalificată; • aducere

Pagina 8-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 9 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul...

a în teritoriu a inginerilor, maiştrilor, tehnicienilor şi muncitorilor capabili să instruiască şi să asigure instruirea lucrătorilor necalificaţi; • organizarea de cursuri practice de fomare şi calificare pentru localnici; • dezvoltarea unor centre de valorificare a materialelor de construcție ecologice rurale cu aplicații în domeniul construcțiilor; • creşterea gradului de calificare a personalului pe măsura derulării programului și, consecutiv, creşterea remuneraţiei şi capacității de a întreţine construcțiile noi și existente; • atingerea scopului final, la terminarea programului: aceste funcţiuni productive vor rămâne în teritoriu, urmând să deservească întreaga aşezare în ansamblul ei; în plus, zona va fi locuită de un segment de populaţie productiv, capabil să presteze munci calificate în cadrul aşezării şi în vecinătate, capabil să își întrețină fondul construit. Rolul arhitectului Arhitectul are rolul de a cataliza

Pagina 9-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 10 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

oportunitățile cu resursele și nevoile beneficiarilor, indiferent dacă aceștia sunt o familie, o firmă, un ONG sau autorități locale. Reușita demersului său este direct proporțională cu adaptarea proiectului la cele enumerate mai sus. Aceste lucruri nu trebuiesc rupte din contextul mediului rural românesc de început de secol al XXI-lea, în care confuzia dintre valoare și non-valoare este destul de frecventă. În acest sens, arhitectul are și rolul de a-și informa beneficiarul, pentru a asigura premise realiste inițierii unor proiecte/demersuri ce au ca finalitate sporirea calității vieții, inclusiv prin atributele mediului natural sau fondului construit, la care participă în mod direct. Rolul lui este să aducă echilibru. CUPRINS PREAMBUL ................................................................................. 1 PRINCIPII DE PROIECTARE ŞI CONSTRUIRE ......................... 2 CUPRINS ...............................................................

Pagina 10-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 11 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

...................... 3 1. ZONA ....................................................................................... 4 1.1. Delimitarea geografică a zonelor după unități administrativ-teritoriale ......................................................................................... 4 1.2. Precizarea caracteristicilor specifice ale zonei ...................... 5 2. SPECIFICUL LOCAL ............................................................... 6 2.1. Elemente de tipologie și morfologie a așezării ...................... 6 2.2. Amplasarea pe lot, planimetria casei și sistemul constructiv . 7 2.3. Tipologiile de acoperișuri, pante, materiale de învelitori, culori, goluri de iluminare și ventilare (forme permise) în funcție de caracteristicile de climă, relief și tehnici locale ........................... 10 2.4. Gabaritele/proporțiile conforme specificului local .........,,,.... 11 2.5. Travei de fațadă conform specificului local, fără a ieși din scara clădiri

Pagina 11-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 12 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

lor învecinate, ca percepție umană ......................... 11 2.6. Raportul plin/gol, forma, dimensiunea și proporția golurilor conform specificului local ........................................................... 11 3. AMPLASAREA CONSTRUCȚIILOR ..................................... 12 3.1. Prevederi generale .............................................................. 12 3.2.. Amplasarea în cadrul aşezării ............................................ 13 3.3. Amplasarea pe teren ..................................................... ..... 13 3.4. Recomandări ....................................................................... 14 3.5. POT, CUT, regim de înălțime ............................................... 15 3.6. Amplasarea construcțiilor și amenajărilor noi în afara vetrei satului – probleme de încadrare în peisaj .................................. 16 3.7. Amplasarea construcțiilor și amenajărilor noi în vatra satului – probleme de încadrare pe lo

Pagina 12-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 13 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

t ..................................................... 17 4. AMENAJAREA CLĂDIRILOR EXISTENTE .......................... 21 5. ELEMENTELE DE CONSTRUCȚIE ...................................... 25 5.1. ACOPERIŞUL ..................................................................... 25 5.1.1. Specificul local ................................................................. 25 5.1.2. Recomandări .................................................................... 26 A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp) dispuse în sistem pavilionar .............................. 26 B. Construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp) de tip monovolum ................................................................................. 27 C. Intervenţii pe construcţiile existente (gabarit mic, mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) ................................. 28 sau mare, dispu

Pagina 13-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 14 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

se pavilionar sau monovolum) .......................... 45 5.2.PEREŢII ............................................................................... 31 5.2.1. Specificul local ................................................................. 31 5.2.2. Recomandări .................................................................... 31 A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) .................................................... 31 B. Construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp) de tip monovolum ................................................................................. 32 C. Intervenții pe construcții existente (gabarit mic, mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) ................................. 32 7. AMENAJĂRILE EXTERIOARE ............................................. 48 7.1. Specificul local .................................................................... 48 7.2. Recomandări .....................

Pagina 14-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 15 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

.................................................. 48 5.3.FUNDAŢIILE ........................................................................ 35 5.3.1. Specificul local ................................................................. 35 5.3.2. Recomandări .................................................................... 35 A. Construcții cu gabarit mic (max. 120mp), construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp) dispuse în sistem pavilionar ............................. 35 B. Construcții cu gabarit mare (peste 250mp) monovolum ........ 36 C. Intervenții pe construcții existente (gabarit mic, mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) ................................. 36 5.4. TÂMPLĂRIA ȘI GOLURILE ................................................. 37 5.4.1. Specificul local ................................................................. 37 5.4.2. Recomandări ..................................................

Pagina 15-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 16 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

.................. 37 A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp) dispuse în sistem pavilionar .............................. 38 B. Construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp) de tip monovolum ................................................................................. 39 C. Intervenţii pe construcţiile existente (de gabarit mic, mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) ................................. 39 5.5. ELEMENTELE DE FAŢADĂ ................................................ 41 5.5.1. Specificul local: registre orizontale (coamă, cornișă, brâu, soclu) şi elemente verticale (prispă, coş de fum, etc.) ............................................................................................ 41 5.5.2. Recomandări .................................................................... 42 A. Construcții noi cu gabarit mic (max. 120 mp) ................

Pagina 16-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 17 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

......... 42 B. Construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp) de tip monovolum ................................................................................ 44 C. Intervenţiile pe construcţiile existente (de gabarit mic, mediu 6. CONSTRUCȚIILE ANEXE ..................................................... 46 6.1. Specificul local .................................................................... 46 6.2. Recomandări .............................................................. ........ 46 8. PERFORMANŢA ENERGETICĂ ........................................... 52 Recomandări .............................................................................. 52 8.1. Sistemele de încălzire (cerinţele de securitate la incendiu). 52 8.2. Eficienţa termică (sisteme şi materiale de izolare) .............. 53 9. SPAȚIUL PUBLIC .................................................................. 54 9.1. Specificul local ................................................................

Pagina 17-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 18 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

.... 54 9.2. Recomandări ....................................................................... 55 Anexa 1: Studiu de amplasare și încadrare în imaginea așezării (imagine generală din punct de belvedere, silueta așezării, desfășurate stradale) .................................................................. 58 Anexa 2: Glosar de termeni ....................................................... 58 Anexa 3: Legislație .................................................................... 61 CREDITE IMAGINI ..................................................................... 62 BIBLIOGRAFIE ......................................................................... 63 1 Moară de vănt la Dunavățu. Monument etnografic de tehnică populară. 3 1. ZONA 4 Ghidul se aplică în toate satele de pe teritoriul administrativ al următoarelor localități: 1.1. Delimitarea geografică a zonelor după unități administrativ-teritoriale Județul Tulcea: Beștepe (cu satele Bălte

Pagina 18-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 19 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

nii de Jos, Băltenii de Sus), Ceatalchioi (cu satele Pătlăgeanca, Plaur, Sălceni), Chilia Veche (cu satele Câșlița, Ostrovul Tătaru, Tatanir), Crișan (cu satele Caraorman, Mila 23), Grindu, Isaccea (satele Revărsarea, Tichilești), Jurilovca (cu satele Sălcioara, Vișina), Mahmudia, Maliuc (cu satele Gorgova, Ilganii de Sus, Partizani, Vulturu), Murighiol (cu satele Colina, Plopu, Sarinasuf, Uzlina, Dunavățul de Jos, Dunavățul de Sus), Nufăru (cu satele Ilganii de Jos, Malcoci, Victoria), Pardina, C.A. Rosetti (cu satele Cardon, Letea, Sfiștofca, Periprava), Sarichioi (cu satele Enisala, Sabangia, Visterna, Zebil), Sfântu Gheorghe, Somova (cu satele Mineri, Parcheș), Valea Nucarilor (cu satele Agighiol, Iazurile). Zona din nordul Dobrogei, situată în delta fluviului Dunărea, reprezintă cca. 1,5% din teritoriul geografic al României, cca. 19,4% din suprafața Dobrogei, și cuprinde o parte din unitățile administrativ-teritoriale ale județului Tulcea. Zonifica

Pagina 19-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 20 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

rea s-a făcut urmărind principalele unități geografice locale, particularizate prin relief, hidrografie, vegetație și resurse naturale, care au servit ca materiale de construcție, precum și de aspecte unitare ale arhitecturii tradiționale, definită și prin importantele influențe lipovenești. Elementele caracteristice specifice zonei, care o identifică ca o entitate aparte, sunt, pentru zona Ghidul se va aborda în contextul Delta general al regiunii Dobrogei. Pentru Dunării, următoarele: teren plan în investițiile din vecinătatea Podișului dialog simbiotic cu apa, vegetație de deltă, paiantă. stuf, piatră, lemn, Dobrogei Centrale și a Munților Măcin, parter, se va avea în vedere și ghidul destinat 1 acestora, ținându-se seama de considerentele situării în zona de interferență. 1.2. Precizarea caracteristicilor specifice ale zonei Delta Dunării este teritoriul aflat între prima bifurcație a Dunării către vărsarea în mare l

Pagina 20-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 21 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

a vest, Marea Neagră la est, brațul Chilia la nord și complexul de lacuri Razim-Sinoe la sud. Caracteristici geografice și climatice Este caracteristică prezența grindurilor, a lacurilor de dimensiuni mai mici, cu un grad mai mare de colmatare, în zona deltei fluviale, iar în zona deltei maritime, cu arii depresionare mai mari și cu lacuri salinizate la est de grindurile maritime Letea, Caraorman și Crasnicol. În amonte de municipiul Tulcea se află zona inundabilă, neîndiguită, determinând menținerea unei porțiuni mlăștinioase. Clima este temperat-continentală, cu influențe pontice. Regimul termic are o creștere slabă de la vest la est, radiația solară este una din cele mai mari din țară, iar precipitațiile sunt printre cele mai puține. Caracteristici demografice şi etnografice Zona s-a dezvoltat într-un regim de semiizolare impusă de condițiile geografice, comunicarea făcându-se, cu excepția localităților din partea de sud, aproape exclusiv pe

Pagina 21-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 22 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

apă. La nivelul zonei, este preponderentă populaţia rurală faţă de cea urbană. Se remarcă o concentrație mai mare a rușilor lipoveni și a ucrainienilor, de religie ortodoxă. Tendința generală este de scădere a numărului populației, mai ales în zonele unde accesul este mai dificil, cauzată în mod deosebit de migrarea spre zone prospere. În ceea ce privește distribuția pe sexe, aceasta se menține relativ constantă, în timp ce, din punct de vedere al grupelor de varstă, este evident fenomenul de îmbătrânire a populației. Ramuri economice meșteșugărești și Datorită declinului demografic accentuat și a unei densități mici, se înregistrează un grad foarte redus de ocupare a populației. Contribuția pescuitului și acvaculturii la economia naționala este neînsemnată. Ocupaţii principale: - pescuitul, practicat în toate localităţile din zonă, la nivel de subzistenţă sau la scară mare; - acvacultura, prin fermele piscicole, alături de

Pagina 22-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 23 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

pescuit, reprezintă sursa de venituri cea mai importantă; - silvicultura se practică în zonele forestiere; – recoltarea și procesarea stufului și papurei se desfășoară în perioada iernii, în scopul folosirii acestora în construcții. (zonă umedă de importanță internațională), Sit al Patrimoniului Mondial Natural și Cultural. Se practică turism rural și ecologic, de litoral, de croazieră, agroturism, științific, care prezintă grade diferite de dezvoltare. Activitățile de găzduire se împletesc cu cele legate de oportunitățile pe care le oferă pădurea și apa: vânatoarea, pescuitul, într-un cadru natural deosebit, și cu servicii culinare gastronomice specifice. Meşteşuguri ţărăneşti: – care se mai practică: prelucrarea lemnului, confecționarea obiectelor din răchită și papură la Letea, realizarea de împletituri de nuiele, prelucrarea pietrei, torsul, ţesutul, confecționarea portului tradițional, cojocăritul, pictura de icoane pe

Pagina 23-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 24 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

lemn și pe sticlă, olăritul la Isaccea și Luncavița, construirea de sobe, activități de lautărie și muzică populară. Resurse și industrie: - exploatațiile agricole, pomicole, și piscicole și cele aferente plantelor industriale sunt surse pentru industriile: morăritului și panificației, producătoare de ulei, de conserve, de biogaz și, respectiv, pentru cea textilă; - sectorul zootehnic este sursă pentru industria laptelui, cea textilă și a confecțiilor; - rezerve minerale de granit, calcare, diatomită, produse de balastieră și luturi constituie bază pentru industria extractivă și construcții, în imediata vecinătate a deltei; - industria de prelucrare a lemnului și fabricarea mobilei. Materiale de construcție Principalele materiale de construcţie care se utilizează în zonă sunt chirpiciul, ceamurul, lemnul si stuful. De asemenea, se folosesc cărămida și invelitorile din olane. Odata cu dezvoltarea transportului pe Dunăre și pe canale, apare �

Pagina 24-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 25 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

�i piatra. Ocupaţii secundare: - vânătoarea este favorizată de pădurile existente și de stufăriș, de varietatea şi calitatea vânatului, fiind, în prezent, reglementată, indiferent de tipul de proprietate asupra terenului; - creşterea animalelor se practică la nivel de subzistență; - apicultura se desfășoară în întreaga zonă, datorită bogăţiei florei melifere. Turism: Delta are un potențial turistic ridicat, cu triplu statut internațional: Rezervația Biosferei, Sit Ramsar Canal în Delta Dunării 1 5 2. SPECIFICUL LOCAL 6 Structura majorității satelor este mixtă, predominând una sau alta din forme. Între străzi, parcelele sunt lungi, cu latura scurtă la stradă. Satele de tip alungit, aflate pe grindurile fluviale, au parcele înșirate de-a lungul apei, parte în care se află și accesul principal pe fiecare teren. Astfel, localitățile se disting în acest spațiu natural unic ca prezențe ale simțului practic și spiritului artistic, mat

Pagina 25-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 26 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

erializat în albul zidurilor în contrast cu albastrul elementelor de lemn și al soclului casei, învelitorile din stuf, în două ape şi frontoanele decorative, într-o coerență încântător încadrată în peisaj. De menționat este că, pe teritoriul deltei localitățile sunt rare, accesul la ele facându-se pe apă, cu excepția zonelor limitrofe, unde ajunge șoseaua. 2.1 Elemente de tipologie și morfologie a așezării Satele Deltei au șansa desfășurării într-un peisaj natural foarte valoros și atrăgător. Toate au apărut și s-au dezvoltat alături de canale și lacuri. Structura și textura localităților sunt influențate în cea mai mare măsură de mediul geografic și de ocupațiile principale, apoi de etnia predominantă a locuitorilor. Satele au o tramă stradală în general organică, urmărind relieful. În deltă există următoarele tipuri de așezări: – dispersate – Băltenii de Jos, Ilgani, Plaur, Sălceni, Crișan, Pardina, Pătlăgeanca, C

Pagina 26-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 27 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

ardon; – adunate – Chilia Veche, Sf. Gheorghe, Letea, C.A. Rosetti. 1 Pardina. Așezare dispersată cu tramă stradală mixtă, parțial liniară și parțial dispersată. Periprava. Localitate cu tramă stradală ortogonală. 2 Din punct de vedere al formei găsim: – sate cu textura neregulată, mai ales în partea lor veche centrală – Letea, C.A. Rosetti, Sf. Gheorghe, Chilia Veche, Caraorman; – sate cu textura liniară, dezvoltate pe grindurile fluviale – Vulturi, Maliuc, Partizani, Crișan, Mila 25, Gorgova, etc.; – sate cu textura regulată și trama stradală ordonată – Periprava. 3 Chilia Veche. Localitate mare, adunată, cu tramă stradală radial-concentrică, situată la intersecție de canale. 4 Mila 23. Așezare cu tramă stradală liniară, de-a lungul unui canal. Cel mai răspândit tip. 2.2 Amplasarea pe lot, planimetria casei și sistemul constructiv Gospodăriile sunt amplasate în peisajul satului în directă legătură cu căile de acces:

Pagina 27-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 28 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

strada sau oglinda de apă din vecinătate. Având în vedere componentele structurale ale gospodăriei, surprindem drept aspecte caracteristice următoarele: - segmentarea spațiului gospodăriei în: curtea casei, oborul (curtea animalelor), grădina, fapt ce ține de necesități și de ocupația de bază a locuitorilor; - prezența anexelor gospodărești; Tipologii planimetrice ale gospodăriei - orientarea casei față de drum; - orientarea construcțiilor anexe în raport cu locuința, în funcție de căile de acces și necesități. 7 Tipologii planimetrice ale locuinței Casă tricelulară cu tinda retrasă, lăsând loc unei prispe mici, dispuse central. 1 Exemplu de organizare a gospodăriei, în care locuința cu latura scurtă la drum se deschide spre gradina de zarzavat, cea de cereale, anexele, bucataria de vară si cotețul desfășurându-se în spate. Casa este retrasă față de stradă, lăsând loc pentru grădina de flori. 2 Organizare a gospodăriei, î

Pagina 28-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 29 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

n care locuința are prispă liniară și este așezată cu latura scurtă spre drum și cu fața spre grădină, anexele și terenul pentru legume și cereale fiind în spate. Tot în spate este accesul la canal, unde se află debarcaderul și anexe legate de activitatea de pescuit. 3 Exemplu de organizare a gospodăriei, în care accesul pe parcelă se face dinspre canal, iar casa este amplasată paralel cu linia apei. Anexele aferente pescuitului și transportului pe apă sunt în fața casei, iar în spate sunt amplasate anexele gospodărești și grădina. Casă complexă cu prispă în forma literei „L” și cu prispă înfundată de ultima incăpere. 4 Casă tricelulară cu prispă liniară, cu cerdac și anexe în prelungire. 8 Structura gospodăriei este determinată de un complex de factori aflați în interdependență: tipul de așezare, ocupația de bază a locuitorilor, etnia gospodarului. Casele sunt situate pe teren, de regulă cu latura scurtă spre calea de a

Pagina 29-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 30 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

cces. Anexele sunt dispuse fie în partea laterală a casei, fie în spatele curții. Acestea au funcțiuni bine definite: bucătăria de vară (cuhnia), bucătăria de iarnă, magazia, cuptorul, adăposturile pentru animale: saiaua pentru oi, curnicul pentru păsări, grajdul (damul). Particulară este prezența băii lipovenești (bania), aceasta fiind o saună tradițională în construcție separată, alipită sau nu celei principale. La acestea se adaugă împrejmuirea. Pe lot, clădirile se amplasează la cota cea mai înaltă, pentru a evita inundarea acestora în cazul creșterii cotelor apelor. În general nu există o regulă în amplasarea construcțiilor anexe în raport cu casa sau căile de acces. Amplasarea lor se face în funcție de necesități, variind de la o localitate la alta. În localitățile unde ocupația de bază este pescuitul sau unde oamenii își țin animalele „la baltă”, adăposturile pentru animale lipsesc din componența gospodăriei. Materialel

Pagina 30-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 31 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

e utilizate sunt lutul, lemnul, stuful, iar din punctul de vedere al tehnicilor de construcție se disting cele pe furci, cu stâlpi de stejar sau salcâm, casele din ceamur și cele din chirpici. Referitor la planimetria construcției, caracteristice zonei sunt casele tricelulare, cu tindă mediană și două camere dispuse simetric, întâlnite atât la gospodăriile lipovenești cât și la cele ucrainene sau românești. 1 Releveu al unei case din Delta Dunării de la începutul secolului al XX-lea, situată pe teren cu fațada laterală la stradă. Inițial tricelulară, cu prispă și cerdac, cu fundații și beci de piatră, pereți din ceamur, stâlpi, planșee, parapet și șarpantă de lemn, învelitoare din stuf, ulterior i s-au mai adăugat o cameră și spațiile anexe din spate și din lateral. 1 Delta Dunării, organizarea gospodăriei pe parcelă - locuința în formă de „L” este amplasată la stradă, iar anexele în spate, intr-un corp paralel cu strada. 3 D

Pagina 31-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 32 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

elta Dunării, case pe malul apei. Acestea beneficiază de acces pe apă pentru barcă. Din interior se permite vizibilitatea asupra luciului de apă. 2 Tipologii planimetrice – casă tricelulară din Sf. Gheorghe, jud. Tulcea, cu prispă îngustă de-a lungul fațadei principale. Casa este retrasă față de stradă, lasând loc grădinii de flori. Prispa are stâlpii din lemn. 4 Tipologii planimetrice – casă bicelulară din Sf.Gheorghe, jud. Tulcea, fără prispă și cu fațada laterală cu timpan și fereastră spre stradă. Casa este retrasă de la aliniament. Acestea sunt de dimensiuni mici, dominate de acoperișul de stuf cu pantă mare, în două sau patru ape. Regimul de înălțime este parter, rareori cu subsol sau demisol. Ca variațiune se întâlnește casa cu tindă retrasă din planul fațadei lungi, lasând loc unei mici prispe între cele două camere. Caracteristice structurii caselor sunt prispele dispuse pe latura lungă, cu stâlpii dispuși pe toată lung

Pagina 32-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 33 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

imea prispei. Camerele suplimentare sunt așezate liniar, cu ferestrele spre prispă. La partiurile în forma literei „L”, prispa se desfășoară pe latura lungă, fiind înfundată de încăperea din capăt. Unele locuințe mai vechi au prispa continuată și pe fațada scurtă, dinspre stradă. Lipsa prispei este rară, ea întâlnindu-se la unele locuințe românești și ucrainene, sau în localitățile de la marginea deltei dinspre uscat. Caracteristicilor generale ale arhitecturii li se adaugă cele particulare fiecărei etnii, cum ar fi decorațiile din lemn, foarte variate, în tehnica traforului. În interiorul locuinței, un element original lipovenesc și ucrainian, preluat și adoptat și în casele românești, îl constituie lijanca, o constructie ingenioasa, un fel de pat de pamânt, construit lângă sobă, racordat la fumurile ei, care se încălzește în timpul iernii odată cu aceasta. 9 2.3 Tipologiile de acoperișuri, pante, materiale de învelitori, culo

Pagina 33-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 34 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

ri, goluri de iluminare și ventilare (forme permise) în funcție de caracteristicile de climă, relief și tehnici locale 10 Sfântu Gheorghe, casă cu învelitoare din stuf care acoperă și prispa. I.C. Brătianu, dreptunghiulară. casă cu învelitoare din țiglă, cu lucarne de 1 2 formă Specific deltei este acoperișul cu învelitoare de stuf, realizat în tehnici specifice (bătut nemțește sau rusește), pe șarpantă de lemn. Se întâlnesc, de asemenea și acoperișuri plate, cu învelitori ceramice (olane). Plafonul încăperilor are structura din lemn și este realizat din stuf sau paie lutuite. Sat cu parcele aliniate la apă. Acoperișul din stuf are panta caracteristică determinată de material și de tehnologia de execuție, cuprinsă între minim 60% și maxim 275%, uzual între 80% și 120%. Se înalță pe plan dreptunghiular, acoperind prispa, în două ape, lăsând timpane pe laturile scurte ale casei. Acoperișurile cu învelitori din elemente

Pagina 34-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 35 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

ceramice, olane sau țigle, au patru ape, pante caracteristice acestor materiale, și nu adăpostesc mansarde. Structura se realizează din șarpantă de lemn de esențe locale, precum teiul, salcia. Anexele gospodărești se acoperă în două sau o singură apă, cu șarpantă de asemenea din lemn și învelitoare din paie, stuf sau olană. În ultimele decenii, anexele s-au acoperit cu plăci ușoare de tablă, azbociment sau carton bitumat așezat pe astereală, lestate cu pietre sau fixate cu șipci 3 bătute în cuie. Culorile acoperișurilor vechi sunt date de culorile naturale ale materialelor învelitorii: brun, cărămiziu, etc.. Acoperișul tradițional poate adăposti o funcțiune de depozitare, accesul și ventilarea facându-se prin goluri lăsate în timpanele laterale. 4 Maliuc, Anexă cu învelitoare din stuf și paie și pereți din stuf 2.4 Gabaritele și proporțiile conforme specificului local Din punct de vedere volumetric, casa tradițională are înălțim

Pagina 35-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 36 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

ea pereților aproximativ egală cu înălțimea acoperișului, fiind de cele mai multe ori mai mică în cazul utilizării stufului ca material de învelitoare, și mai mare în cel al învelitorile ceramice. Această proporție este valabilă și pentru anexele gospodăresti. Soclul are înălțime variabilă, în funcție de inundabilitatea terenului pe care este amplasată casa. Nu sunt specifice demisolurile sau subsolurile. Casa tradiţională se încadrează în tipul cu un singur nucleu compoziţional, în care armonia şi echilibrul sunt date de proporţiile dintre înălţimile peretelui şi acoperişului şi de întrepătrunderea dintre spaţiile închise ale locuirii şi spaţiile semideschise care fac legătura cu lumea înconjurătoare. 2.5 Travei de fațadă conform specificului local, fără a ieși din scara clădirilor învecinate, ca percepție umană Elementele regulatoare care creează liniile principale ale faţadelor sunt determinate de linia de coamă, linia de

Pagina 36-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 37 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

streaşină, prispa, soclul (demisolul). Se remarcă în unele cazuri marcarea accesului cu un cerdac (verandă) care poate fi un volum adăugat celui principal, cu acoperiș în două sau trei ape, sau înglobat în acesta. Aspectul este de influență din zonele învecinate și poate consta întro arcadă principală de acces, flancată de două mai mici, cu parapet și scară laterală. Locuințele au de regulă prispă pe fațada principală, conturată de stâlpi de lemn, în general fără parapet, mai ales pentru că înălțimea este de doar două-trei trepte. Stâlpii prispei sunt de regulă echidistanți și realizați din lemn. Culoarea lemnului este naturală sau dată de vopseaua verde, brună sau albastră. Zidăria de piatră sau chirpici este lutuită, sau acoperită cu tencuieli pe bază de var, iar fațada văruită. Pereții exteriori apar văruiți în alb sau albastru deschis și au în partea inferioară un brâu albastru. Soclul este simplu, de lemn sau piatră

Pagina 37-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 38 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

, iar la construcțiile mai vechi sau la anexe poate lipsi. Piatra rămâne aparentă, poate fi văruită, sau poate fi tencuită cu „pământ gri”. Detalii decorative sunt în special din lemn și se întâlnesc la ancadramente, stâlpi, capiteluri, pazii, parapeții prispelor. Timpanele acoperișurilor realizate din scânduri de lemn sunt decorate mai abundent la casele lipovenești. DA 2.6 Raportul plin/gol, forma, dimensiunea și proporția golurilor, conform specificului local Ferestrele sunt simple, în general în două sau trei canaturi, uneori alăturându-se două goluri, stâlpul de lemn dintre ele fiind înglobat în ansamblul căptușeli/pervazuri. Raportul plin/gol favorizează cu puțin plinul. Tâmplaria este împărțită pe orizontală și pe verticală. Aceasta este din lemn, vopsit în culori pe bază de ulei de in, albastru, verde, specifice fiecărei localități. Recent au apărut, de asemenea lucarne de forme diverse în acoperișurile de stuf care au pri

Pagina 38-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 39 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

mit diverse funcțiuni. La acoperișurile cu învelitori ceramice se întâlnesc, mai rar, lucarne dreptunghiulare, scunde, acoperite printr-o ușoară rupere de pantă. 11 2 AȘA DA: În Delta Dunării, reabilitare folosindu-se materialele și cromatica tradițională. Păstrarea volumetriei cu prispă pe latura lungă a casei. NU 3 1 Băltenii de Jos, casă cu învelitoare din stuf, cu cerdac cu două coloane zidite legate printr-un arc trilobat. AȘA NU: Este interzisă amplasarea în vatra satului, lângă fondul construit tradițional, a construcțiilor cu gabarit mare monobloc, având volumetrie și materiale ce nu amintesc de specificul local. NU 3. AMPLASAREA CONSTRUCȚIILOR 3.1 Prevederi generale 12 1 AȘA NU: În Deltă, volumetrie neconformă, înălțime prea mare, poziționare nepotrivită a stâlpilor. DA 2 AȘA DA: Încadrare corespunzătoare în peisaj din punctul de vedere al materialelor și cromaticii folosite și volumetriei simple, totuși, AȘA NU! pen

Pagina 39-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 40 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

tru nerespectarea proporțiilor în plan și a proporțiilor și poziției ferestrelor pe fațade. Peisajul Deltei oferă o arhitectură unică, în spații vaste, deschise între ape și scăldate în vegetație. Casele își compun volumele jucându-se cu un repertoriu de materii, atât minerale (piatră, pământ divers prelucrat), cât și vegetale (lemn, nuiele, stuf). Etnicul își spune și el cuvântul, mai ales în materie de finisaje și ornamente, structurile de bază supunându-se în mod relativ uniform unor reguli ecologice comune, impuse de mediu. Ghidul face referire atât la construcţiile existente, cât şi la cele propuse. Atât pentru conversia construcţiilor existente, cât și pentru edificarea celor noi, se recomandă folosirea tehnicilor, a materialelor tradiţionale originale şi a meşterilor care încă mai există în zonă, în vecinătate, sau reactivarea unor meșteșuguri specifice. În zona limitrofă dinspre vest, unde există influențe din satele

Pagina 40-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 41 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

vecine, se va consulta ghidul referitor la zona Podișului Dobrogei Centrale și Munților Măcin. Amplasarea pe lot trebuie să respecte coerenţa de ansamblu în care se integrează şi se va face conform specificului localităţii, în funcţie de posibilitățile de acces, panta terenului, orientare, însorire, curenţi de aer, prezenţa unui curs sau oglinzi de apă, alinieri, fronturi, retrageri de la stradă/uliţă, număr de clădiri amplasate pe lot, distanţele dintre acestea și ierarhizarea lor. Modul de amplasare a construcţilor pe lot va avea la bază reglementările PUG, codul civil, normativele şi legislaţia în vigoare la data întocmirii proiectului, privitoare la distanţa minimă dintre construcţii, însorire, siguranţă şi stabilitate în exploatare, securitate la incendiu și celelalte cerințe de calitate. Se recomandă retragerea construcţiilor faţă de aliniament, pentru a respectă coerenţa şi caracterul fronturilor stradale. Retragerea construcți

Pagina 41-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 42 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

ilor față de aliniament este de minimum 2,5 m. În situația unui front stradal existent mai lung de 50m, construit pe aliniament, construcțiile noi se pot executa pe aliniament. Nu se admit derogări de la regulamentele locale de urbanism prin documentații de urbanism PUD/PUZ. În situaţia în care se vor întocmi astfel de planuri urbanistice, acestea vor cuprinde OBLIGATORIU studiul de amplasament şi încadrare în volumetria de ansamblu, conform cu Anexa 1. Se va justifica amplasarea pe lot cu un plan de încadrare în zonă (Anexa 1), care să evidențieze intervenția în contextul urbanistic. Se iau în considerare următoarele tipuri de construcții: • construcții noi cu gabarit mic – suprafața acestora este mai mică de 120 mp – adecvate pentru funcțiuni precum: locuințe individuale, cabinete medicale, puncte farmaceutice, ateliere meșteșugărești sau de producție de mici dimensiuni, centre comunitare cu rol social; • construcții noi cu gabarit mediu �

Pagina 42-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 43 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

�� suprafața acestora este cuprinsă 120 si 250 mp – adecvate pentru funcțiuni de tipul: locuințe individuale, funcțiuni educaționale (creșe, grădinițe, after-school), DA 3 AȘA DA: Amplasare pe lot a unui centru de reabilitare a deținuților, construcții de tip pavilionar. servicii: agropensiuni, ateliere mecanice, ateliere meșteșugărești și hale de producție de dimensiuni mici și medii; 3.2 Amplasarea cadrul aşezării • construcții noi cu gabarit mare, – suprafața acestora depășește 250 mp – pot fi: - realizate sub formă de ansamblu pavilionar, adecvat implantării în țesutul rural a funcțiunilor de tip: servicii, birouri, administrație, IT, etc.; - realizate sub formă de ansambluri de dimensiuni mari, adecvate pentru funcțiuni de tipul: educațională (școli, săli de sport), producție nonagricolă, activități meșteșugărești, depozitare, ferme zootehnice, industrie agroalimentară, etc.. Amplasarea în cadrul așezării va ține co

Pagina 43-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 44 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

nt de accesibilitate, suprafața de teren necesară funcțiunii respective și se face în vatra satului sau la periferie/trup izolat, după cum se va indica în continuare. Dacă se pune problema modificării parcelarului istoric (divizare sau comasare), acest lucru se poate face fără modificarea aspectelor volumetrice tradiționale (fără îndesirea construcțiilor). Comasarea parcelelor istorice se recomandă a fi făcută în zona din spate (grădina) a parcelei, nu și la stradă. Terenul va avea suprafață minimă de 500 mp și front la stradă minim de 15,00m. Amplasarea construcţiilor pe lot se va face cu păstrarea organizării şi ierarhizării specifice pe parcelă a construcţiilor, asigurându-se coerenţa ansamblului și integrarea volumelor în imaginea generală percepută la nivelul străzii. Pentru menținerea sau refacerea identității spațiului tipic rural, este importantă preluarea și evidențierea relației şi a dialogului dintre zonele unei gospodării,

Pagina 44-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 45 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

accesele, traseele, articulațiile, gabaritele, orientarea construcțiilor unele față de celelalte și față de drum, ca și limbajul arhitectural echilibrat, volumetria discretă. Gabaritul construcțiilor nu îl va depăși pe cel caracteristic localității sau cartierului în care are loc inserția. Dacă din necesități funcționale se impune nevoia unei suprafețe construite mai mari, se va căuta, pe cât posibil, o rezolvare în sistem pavilionar. • intervenții asupra construcțiilor existente – pentru acestea (reconversie şi/sau extindere), conversia funcţională şi volumetrică se va realiza cu păstrarea specificului local şi integrarea construcţiei şi a extinderilor în ansamblul organizării gospodăriei. Pentru toate funcţiunile aflate în studiu, se recomandă refolosirea și reconversia fondului construit existent valoros, a caselor, grajdurilor, celorlalte anexe gospodărești sau altor construcții sătești (mori, abatoare, ateliere, silozuri, etc.

Pagina 45-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 46 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

), abandonate sau nu, care păstrează de cele mai multe ori caracteristici sintetice ale arhitecturii tradiţionale. Nu se va construi pe terenurile agricole din intravilan, terenurile cu destinaţia de vie, fâneaţă sau livadă (cu excepția clădirilor de exploatare a respectivelor produse agricole). în 3.3 Amplasarea pe teren Organizarea gospodăriei este în general adunată pe lângă construcția principală. Aceasta este la stradă, pe unele străzi chiar pe limita proprietății. În mod obișnuit casele au aceeași orientare, cu fațada laterală spre stradă și cu fațada principală beneficiind de însorire și protejată de direcția vântului dominant, crivătul. Anexele gospodărești se dezvoltă în spate, lipite sau nu de locuință. Construcţiile noi nu trebuie să se evidenţieze ca elemente dominante vizibile din drum sau din diverse puncte de perspectivă şi belvedere cunoscute la nivel local, cu excepția clădirilor cu caracter reprezentativ pentru local

Pagina 46-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 47 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

itate. Se va justifica amplasarea pe teren cu un plan de încadrare în zonă (anexa 1), care să evidențieze încadrarea în ţesutul rural a construcţiilor propuse şi armonizarea cu scara şi modul de distribuţie pe lot. Pentru toate funcţiunile aflate în studiu, se recomandă refolosirea fondului construit existent: a caselor, grajdurilor, șoproanelor și a șurilor, care să valorifice un fond construit valoros (există, de exemplu, problema caselor tradiționale abandonate, nu neapărat listate ca monumente istorice), care păstrează de cele mai multe ori caracteristici sintetice ale arhitecturii tradiţionale. DA 13 1 AȘA DA: Încadrare corespunzătoare în peisaj din punct de vedere al materialelor și cromaticii folosite și volumetriei simple a unei construcții moderne, care folosește elementele de limbaj arhitectural tradițional: învelitoare de stuf cu panta caracteristică, prezența timpanului, cromatica, gabaritul DA 2 AȘA DA: Încadrare corespunzătoare

Pagina 47-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 48 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

pe parcelă a construcției, Sfântu Gheorghe 3.4 Recomandări 14 Amplasarea trebuie să aibă la bază prevederile şi reglementările prevăzute în regulamentul de urbanism specific fiecărei zone în care se realizează construcţia şi Regulamentul General de Urbanism, cu modificările şi completările ulterioare. La autorizarea lucrărilor se va ține seama de politicile consiliilor locale privind ocuparea raţională a terenurilor, în vederea realizării unor obiective, precum: - completarea zonelor centrale, potrivit condiţiilor urbanistice specifice impuse de caracterul zonei, având prioritate instituţiile publice, precum şi serviciile de interes general; - valorificarea terenurilor din zonele echipate cu reţele tehnico-edilitare. Construcţiile se vor amplasa corespunzător funcţiunilor pe care le adăpostesc. Cele care necesită spații ample sau posibil generatoare de poluare (ferme de animale, procesare de biomasă, depozite, etc.), necompatibile cu locuirea,

Pagina 48-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 49 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

se vor amplasa în conformitate cu legile și normele sanitare și de mediu, la periferia satului, în zonele de dezvoltare a acestuia, sau în trupuri izolate, după caz. Amplasarea construcţiilor care, prin natura şi destinaţia lor, pot genera riscuri tehnologice (determinate de procesele industriale sau agricole care prezintă pericol de incendii, explozii, radiaţii, surpări de teren sau de poluare a aerului, a apei sau solului) se face numai pe baza unui studiu de impact elaborat şi aprobat conform prevederilor legale. Se va evita comasarea sau divizarea parcelelor, ţinându-se cont de 1 În Deltă, amplasarea construcțiilor față de aliniament se face conform specificului fiecărei localități. caracteristicile parcelarului istoric păstrat. Modificarea (comasarea sau divizarea) acestuia este permisă dacă nu se alterează morfologia spațial volumetrică specifică. Amplasarea intervenţiilor în vatra satului şi/sau în zonele periferice se va justifica prin stud

Pagina 49-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 50 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

iul de amplasament (Anexa 1). Autorizarea executării construcţiilor şi a amenajărilor pe terenurile agricole din extravilan este permisă pentru funcţiunile şi în condiţiile stabilite de lege. Se va urmări gruparea suprafeţelor de teren afectate construcţiilor, spre a evita prejudicierea activităţilor agricole şi de creştere a animalelor. Se va ține cont de țesutul rural în inserția funcțiunilor noi. Astfel, pentru construcțiile noi, de mărime mică sau medie, cu dimensiuni în plan și în înălțime aproximativ egale cu casele și anexele gospodărești specifice așezării respective (sau mai mari cu maxim 5%), sau pentru investițiile care prevăd mai multe corpuri de clădire cu dimensiunile caselor și anexelor gospodărești specifice așezării, se permite amplasarea în vatra satului, în limitele parcelarului istoric. Construcțiile noi de dimensiuni mari, de tipul magaziilor/depozitelor sau destinate producției, care nu pot fi fragmentate în sistem

Pagina 50-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 51 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

pavilionar, se vor amplasa la periferie, fără să constituie o dominantă vizibilă din drumul principal sau din puncte de belvedere cunoscute la nivel local, ori în trupuri izolate, pentru a nu agresa caracterul rural al zonei. Acestea pot prelua caracteristicile cherhanalelor. Pentru justificare se va întocmi un studiu de amplasare (Anexa 1). A. Construcții noi cu gabarit mic (< 120 mp), construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu gabarit mare dispuse în sistem pavilionar (peste 250 mp): Se vor amplasa, preferabil, în vatra satului, ținând cont de țesutul rural existent și de specificul local, iar dacă este cazul modificării planului parcelar existent (divizare sau comasare), acest lucru se va realiza fără DA DA 2 3 AȘA DA: Integrarea corectă a unor construcții noi în peisaj, cu folosirea materialelor de construcție autohtone: stuful, ceamurul, lemnul și piatra. AȘA DA: Amplasare pavilionară pe parcelă a construcției de ma

Pagina 51-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 52 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

ri dimensiuni la Chilia Veche, cu respectarea volumetriei și a proporțiilor. modificarea aspectului vizibil dinspre spațiul public. Amplasarea în vatra satului se va justifica printr-un studiu de amplasare. Sunt permise numai construcțiile în regim discontinuu – clădiri izolate pe parcelă. Volumele acceptate vor fi simple, planurile predominant rectangulare. Se pot accepta abateri de la formă în plan, dar care să nu altereze aspectul general specific local. Acoperișul va avea în general forma dreptunghiulară în plan, cu excepția cazurilor în care există cerdac sau „balcon”, ori în cazul în care forma construcției va fi în „L”. Dacă accesele principale se vor face prin spațiul de trecere tradițional (prispă, verandă, marchiză, portic), acesta va respecta caracteristicile locului. Gabaritele și proporțiile vor fi argumentate prin studiul specificului localității (studiu pe teren, la fața locului); aspectul general al construcțiilor va fi cel

Pagina 52-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 53 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

de orizontalitate. B. Construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp) de tip monovolum Singurele acceptate în zona centrală a satului, pe malul apei sunt cherhanalele, cu aspect specific. Alte funcțiuni se vor amplasa în exteriorul vetrei satului, într-o zonă acceptată printr-un plan urbanistic aprobat sau neocupată de țesutul specific local, pentru a nu agresa caracterul rural al acesteia. Se vor găsi soluții compensatorii de ameliorare a impactului vizual major asupra teritoriului: împrejmuirea sau acoperirea cu vegetație, îngroparea parțială în pământ, etc.. Amplasarea se va justifica printr-un studiu de amplasare. Este interzisă amplasarea în vatra satului a unor construcții supradimensionate sau cu o volumetrie ce nu este în concordanță cu specificul local. 3.5. POT, CUT, regim de înălțime Pentru terenurile rezultate în urma dezmembrării, procentul de ocupare a terenului (P.O.T.) și coeficientul de utilizare a terenului (C.U.T.) se vor calcula rapo

Pagina 53-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 54 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

rtat la suprafața terenului inițial. Pentru dotările publice, procentul maxim de utilizare a terenului va fi conform regulamentului general de urbanism, în funcție de amplasarea în cadrul localității.  înălțime maximă la coamă = 5m în cazul învelitorilor ceramice, respectiv 6,0 m în cazul celor din stuf. În cazul unităților de primire turistică, cotele pot crește cu până la 1,50 m;  înălțarea parterului față de teren va fi conform specificului local, adaptată la condițiile de relief, și nu va depăși 60 cm. Pentru terenurile rezultate în urma dezmembrării, P.O.T. și C.U.T. se vor calcula raportat la suprafața terenului inițial. B. Construcții cu gabarit mare (peste 250 mp) de tip monovolum În funcție de densitatea așezărilor în cadrul satului:  P.O.T. maxim = 20%;  C.U.T. Maxim = 0,2;  regim de înălțime maxim = Parter;  înălțime maximă la streașină față de cota terenului = 4,0 m;  înălțime maximă la coam�

Pagina 54-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 55 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

� = 10m echivalentul a 3 niveluri, din care unul mansardă, cu condiția ca raportul dintre lungime și înălțime să fie minimum 1,6;  înălțarea parterului față de teren va fi conform specificului local, adaptată la condițiile de relief, și nu va depăși 60 cm. Noile construcții se vor împărți în: A. Construcții cu gabarit mic (<120 mp), construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp) dispuse în sistem pavilionar. Indicatorii urbanistici de respectat sunt:  P.O.T. maxim = 30%, pentru parcelele sub 500 mp și scade cu câte 3% pentru fiecare 100 mp în plus; 15% la terenurile peste 1000 mp;  C.U.T. maxim = corespunzător procentului de ocupare a terenului și regimului de înălțime maxim acceptate;  regim de înălțime maxim = Parter, P+M doar la construcțiile cu învelitoarea din stuf, a cărei pantă permite desfășurarea unei funcțiuni în interior;  înălțime maximă la streașină faț

Pagina 55-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 56 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

ă de cota pardoselii parterului = 2,80 m; 1 Casă la Enisala, cu prispă pe două laturi și cerdac, cu statutul de Monument etnografic în categoria „Ansambluri”, parte dintr-o gospodărie țărănească alcătuită din: locuință, bucătărie de vară, grajd, hambar și șopron. Casa are tindă centrală, cameră şi camera curată, bucătărie, magazie şi chiler în spate și este construită din chirpici cu mortar de var, șipci de brad, acoperiș în două ape, învelitoare din stuf, sârmă, lețuri, și fundații din piatră zidită cu liant de pământ. Șopronul are trei spații de depozitare și este construit din chirpici, cu învelitoare din stuf. Hambarul are șopron și este construit din nuiele și pământ, cu învelitoare din stuf. Grajdul este construit din chirpici, acoperit cu stuf și cuprinde două încăperi pentru animale, șopron la mijloc și pod pentru fân. Bucătăria de vară are două încăperi și tindă centrală, din chirpici, Tinda centrală

Pagina 56-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 57 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

are intrare în beci. Una din încăperi adăpostește cuptorul de pâine. 15 3.6 Amplasarea construcțiilor și a amenajărilor noi în afara vetrei satului – probleme de încadrare în peisaj NU NU 16 1 2 AȘA NU: Construcții noi în trup izolat cu ferme, volumetrie neadecvată pentru acoperiș și nemascate de vegetație alterează în mod brutal aspectul malului specific peisajului deltaic. AȘA NU: Se interzice amplasarea unor clădiri noi obturând vizibilitatea asupra satului, indiferent dacă se merge pe un drum de țară, printre dealuri, pe apă, sau pe o șosea de mare trafic. NU 3 AȘA NU: Amplasarea unei clădiri permanente de locuit la marginea localității cu un efect nefast asupra peisajului. Satele grupate și pajiștile neconstruite reprezintă o caracteristică extrem de importantă a peisajului rural. DA 4 AȘA DA: Construcții noi, izolate, folosesc diferențele de nivel ale terenului și materiale naturale pentru a se pierde în peisaj. DA 1 A�

Pagina 57-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 58 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

�A DA: Construcții în trup izolat cu ferme, chiar dacă nu sunt mascate de perdea de vegetație, totuși nu agresează vizual peisajul malului Dunării, datorită materialelor de construcție și cromaticii utilizate. NU 2 AȘA NU: Se va evita amplasarea construcțiilor de dimensiuni mari la intrarea în sat, mai ales în conul de vizibilitate al unui monument sau ansamblu important de clădiri. În general, gabaritul clădirilor scade spre marginea satului, iar clădirile noi trebuie să țină cont de acest lucru. 3.7 Amplasarea construcțiilor și amenajărilor noi în vatra satului – probleme de încadrare pe lot Amplasarea pe lot se va face conform specificului localității, astfel încât să se asigure coerența arealului din care vor face parte, dar și în funcție de accesibilitate, panta terenului, orientare, însorire, curenți de aer, vânturi dominante, prezența cursului sau oglinzii de apă, alinieri, fronturi, retrageri de la stradă/drum, număr de clădiri am

Pagina 58-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 59 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

plasate pe lot și distanțele dintre acestea. Pentru menținerea sau refacerea identității spațiului tipic rural, este la fel de importantă preluarea și evidențierea relației dintre zonele unei gospodării, accesele, traseele, articulațiile, transferul de la public la intim, orientarea construcțiilor unele față de celelalte și față de drum, ca și limbajul arhitectural echilibrat, volumetria discretă și materiale de construcție naturale. Este interzisă amplasarea la stradă, dacă specificul local nu prezintă această tipologie. Sunt interzise activitățile poluante de orice fel, cu risc tehnologic sau care genereaza un trafic incomod și depozitarea substanțelor inflamabile sau toxice. De asemenea este interzisă amplasarea în intravilan a depozitărilor angro cu suprafața construită mai mare de 100 mp și a celor în aer liber cu suprafața mai mare de 150 mp. DA 17 3 AȘA DA: Volumul și alinierea în care se vor încadra clădirile noi trebuie să respec

Pagina 59-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 60 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

te specificul local; în cazul acesta, ritmul și gabaritul date de vecinătăți. NU 4 AȘA NU: Chiar dacă volumul și alinierea respectă tipicul vecinătăților, schimbarea orientării prin rotirea volumului cu 90 0 este interzisă. Recomandări care ţin de calitatea utilizării spaţiilor 18 Cultură şi educaţie: În cazul construcţiilor de învăţământ, se recomandă împărţirea amplasamentului în mai multe zone funcţionale: zona ocupată de construcţie, zona curţii de recreaţie, zona terenurilor şi a instalaţiilor sportive şi zona verde. Pentru învăţământul preşcolar (grădiniţe), se va asigura o suprafaţă minimă de teren de 22 mp/copil, iar pentru şcoli primare, gimnaziale, licee, şcoli postliceale şi şcoli profesionale, o suprafaţă minimă de 20 mp/elev. Modul de ocupare a terenului: - 20 % teren ocupat de construcţii; - 80% teren amenajat (curte pentru recreaţii şi amenajări sportive, zonă verde, grădină de flori) din terenul tot

Pagina 60-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 61 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

al. Sănătate: Pentru construcţiile de creşe şi creşe speciale, amplasamentul trebuie să asigure o suprafaţă de teren de minimum 25mp/copil pentru creşe şi de 40mp/copil pentru creşe speciale, grupate în mai multe zone: zona ocupată de construcţii, zona ocupată de spaţii de joacă (nisip, bazin, plajă, gazon); zona administrativă şi zona verde de parc şi alei. Pentru cabinetele medicale se vor respecta regulamentul local de urbanism și normativele specifice. Modul de ocupare a terenului: - 20 % teren ocupat de construcţii; - 80 % teren amenajat (curte pentru recreere, loc de joacă, zonă verde, grădină de flori) din terenul total. Pentru a asigura un grad de însorire optim şi o eficienţă energetică sporită, saloanele, rezervele, cabinetele medicale se vor orienta spre sud, sud- DA DA 1 AȘA DA: Întreruperea unei prelungiri liniare a modelului volumetric tradițional cu diverse elemente de limbaj arhitectural are un impact vizual superior, în cazul ne

Pagina 61-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 62 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

cesității de spațiu mai amplu. NU 2 AȘA DA: Dacă terenul și funcțiunea propusă o permit, necesarul de spațiu mai mult se poate asigura prin mai multe volume, dispuse pe teren după modelul gospodăriei tradiționale, respectând ierarhizarea acestora. NU 3 AȘA NU: Extrudarea volumetrică liniară nu este recomandată, deoarece transformă mult proporțiile fațadei principale. 4 AȘA NU: Supradimensionarea clădirilor este interzisă, chiar dacă respectă regimul de înalțime și retragerile de la limitele de proprietate. În cazul necesității realizării unei construcții de suprafață mare, se recomandă segmentarea gabaritului în volume ierarhizate adecvat. NU 1 NU NU NU NU 2 AȘA NU: Este interzisă realizarea unor construcții în axul lotului sau apropiat de acesta, chiar dacă construcția nouă respectă aliniamentul la stradă. NU AȘA NU: Este interzisă amplasarea casei la aliniament diferit de cel al clădirilor vecine. Este interzisă invers

Pagina 62-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 63 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

area poziției și orientării casei pe teren, față de limitele laterale ale acestuia. DA 3 4 AȘA NU: Integrare incorectă a unei construcții din cauza regimului de înălțime prea mare, care nu ține cont de volumetria și gabaritul vecinătăților. AȘA DA: Construcții amplasate pe malul apei, la care se păstrează gabaritele unor cherhanale și pantele acoperișului corespunzătoare materialului folosit. est şi sud-vest. Laboratoarele, serviciile tehnice medicale, spaţiile care necesită o lumină constantă pe tot parcursul zilei se vor orienta spre nord. Dormitoarele şi spaţiile de joacă din creşe, creşe speciale şi centre pentru copii vor fi orientate spre sud, sud-est, sud-vest. Construcţiile comerciale şi de servicii: se recomandă orientarea spaţiilor funcţionale pe lot astfel încât să se asigure însorirea spaţiilor pentru public şi a birourilor, conform normelor specifice. Se interzic în vatra localității structuri și anexe pentru creștere

Pagina 63-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 64 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

a și folosirea animalelor domestice pentru agrement (herghelii, hipodrom). Construcţiile de învăţământ: pentru a asigura un grad de însorire optim şi o eficienţă energetică sporită, orientarea sălilor de clasă va fi către sud, sud-est, sud-vest (mai puţin recomandat). Bibliotecile, sălile de ateliere şi laboratoarele, spaţiile care necesită o lumină constantă pe tot parcursul zilei, se vor orienta spre nord. Terenurile de sport se vor orienta cu latura lungă pe direcția nord-sud, cu o abatere de maximum 15 grade spre est sau spre vest. Structuri de cazare: se interzic cele de mari dimensiuni – hoteluri cu peste 20 de camere, pensiuni cu peste 10 camere. Hotelurile peste 20 de camere se vor dipune obligatoriu în sistem pavilionar. 19 DA DA DA 20 3 1 DA AȘA DA: Variante de a trata volumele cu gabarite mari pentru a reduce masivitatea și a se integra în peisaj. AȘA DA: Integrare corectă în peisajul rural. DA DA 2 4 AȘA DA: Respectarea ali

Pagina 64-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 65 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

nierii clădirilor față de stradă este obligatorie, mai ales într-un front stradal coerent. AȘA DA: Integrare corectă în peisaj a unei construcții de mari dimensiuni, cu registre orizontale si raport plin/gol corecte. 5 AȘA DA: Inserții de construcții noi în peisaj, care respectă organizarea tradițională a construcțiilor pe parcelă. 4. INTERVENȚIILE PE CLĂDIRILE EXISTENTE La construcțiile existente se recomandă conversia lor funcțională și eventual volumetrică, cu păstrarea specificului local, dacă este cazul, sau integrarea volumetrică și vizuală a acestora în specificul local. Se recomandă păstrarea volumelor existente ca scară acolo unde funcțiunea propusă și dezvoltarea acesteia o permit. Intervenţiile pe construcţiile existente şi construcţiile noi nu trebuie să se evidenţieze ca elemente dominante vizibile din drum sau din diverse puncte de perspectivă şi belvedere cunoscute la nivel local. Se va justifica amplasarea pe teren cu un

Pagina 65-Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 66 - Zona Delta Dunarii - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

plan de încadrare în zonă (anexa 1), care să evidențieze așezarea tradițională a construcțiilor pe parcele în zonă. Se va urmări corelarea extinderilor cu existentul, păstrarea proporțiilor, neexcluzând o abordare de secolul al XXI-lea, folosind materiale ecodurabile. În cazul extinderilor se va păstra și prelua raportul volumetric al clădirilor existente pe lot. Reamenajările (reconversiile) se pot realiza, transformând construcțiile anexe lipite de locuință sau beciurile în spații de locuit și/sau introducând compartimentări suplimentare. Clădirea cu totul poate primi și altă destinație, după necesități și respectând regulamentul de urbanism. De asemenea, reconversia anexelor separate de locuință poate aduce o funcțiune nouă complementară celor existente deja pe teren. Dacă podurile acoperișurilor de stuf se pot mansarda, primind funcțiuni noi, construcțiile scunde cu acoperișuri a căror pantă nu permite mansardarea, se pot lipsi de