Documentatie atasata la

GRUPUL RURAL OAR

Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural

Limba: Romana

1128 afisari

Tip documentatie: Ghid de arhitectură

Pagina 1 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

Ghidul de arhitectură se adresează: • • • • • Colectiv de elaborare: Coordonator: arh. Ignis DUVAGI locuitorilor satelor administrației locale și regionale investitorilor publici și privați consultanților de accesare a fondurilor europene proiectanților Consultant științific, Maria MAGIRU, istoric, director general al Muzeului de Artă Populară Constanța în vederea întocmirii proiectelor pentru • • • investiții din Programul Național de Dezvoltare Rurală investiții private investiții publice și a fundamentării documentațiilor de urbanism. Echipă: arh. Ignis DUVAGI arh. Narcis GELAL dr. arh. Sebastian IONESCU arh. Sorin Mihai VATAMANIUC Grupul Rural al O.A.R. Tehnoredactare: arh. Ignis DUVAGI arh. Narcis GELAL dr. arh. Sebastian IONESCU Ghidul a apărut cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România și a fost finanțat din Fondul „Timbrul Arhitecturii”. - decembrie 2016 - PREAMBUL Scopul acestui material este de a furniza un ins

Pagina 1-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 2 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

trument de lucru locuitorilor din mediul rural, autorităților locale, investitorilor, proiectanților și consultanților implicați în procesul de construire sau elaborare a unor regulamente de construire în mediul rural, pentru a se încadra în exigențele și obiectivele strategiei naționale de conservare și promovare a indentităților locale, precum și de a da un impuls puternic agenților economici locali în direcția dezvoltării durabile în mod responsabil. Lucrarea își propune să fie un set de reguli ușor de aplicat, cu exemple clare (inclusiv de tipul „AŞA DA” sau „AŞA NU”), care să faciliteze alegerea modelelor adecvate de către cei ce vor să construiască în mediul rural. În același timp, ghidul intenționează să ușureze activitatea echipelor de proiectare/consultanță în alegerea configurațiilor, a materialelor și a tehnologiilor necesare construirii aici, fie că vorbim despre proiecte finanțate prin PNDR, despre elaborarea documenta

Pagina 2-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 3 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

țiilor de urbanism sau despre simple intervenții cu finanțare exclusiv privată. Obiectivul esenţial al acestui îndreptar este păstrarea nealterată a spiritului așezărilor în care sunt propuse proiectele și conservarea tradițiilor și a peisajului cultural existent – acestea fiind, de fapt, chiar resurse pentru dezvoltarea durabilă în mediul rural. În acest sens, există deschidere pentru abordări specifice secolului al XXI-lea care țin cont de resursele locale, de energiile regenerabile, precum și de cunoașterea acumulată local (meșteșugurile și tehnica populară). Proiectele de succes din mediul rural evidențiază faptul că există o legătură foarte strânsă între calitatea peisajului natural, celui construit și calitatea vieții. Viitorul oricărei comunități depinde de modul în care își administrează resursele. Mediul construit (construcțiile de orice fel) poate fi o resursă extrem de valoroasă sau, din contră, doar un consumator de resurs

Pagina 3-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 4 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

e. În acest sens, prezentul material propune soluții care pun în valoare înțelepciunea tradiției constructive locale, a utilizării responsabile a resurselor locale, în același timp oferind soluții noi, ce țin de materiale și tehnici moderne de construcție și de surse de energie regenerabilă. Această lucrare este rodul unei experiențe acumulate pe teren de către autori, dar și al activității energice desfășurate de către Grupul Rural al Ordinului Arhitecților din România. Ghidul își propune să soluționeze cât mai multe din cazurile de intervenții posibile, fără a avea pretenția de a le acoperi pe toate, motiv pentru care conținutul său trebuie în permanență îmbunătățit și actualizat de către cei preocupați de o proiectare responsabilă în mediul rural. Respectarea rigidă a recomandărilor ar putea să nu fie benefică în toate cazurile, pentru o arhitectură de bună calitate importantă fiind înțelegerea spiritului în care a fost co

Pagina 4-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 5 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

nceput prezentul ghid. 1 2 PRINCIPII DE PROIECTARE ȘI CONSTRUIRE Gospodărire responsabilă a mediului construit Grija cu care întreținem, reparăm sau construim - fie că este vorba de casele tradiționale, părintești, sau de clădiri noi, reprezintă un proces ce presupune asumarea unei responsabilități față de întreaga comunitate. Orice clădire trebuie percepută în primul rând ca o componentă a ansamblului așezării sătești. Astfel, o cladire trainică, frumoasă, care își îndeplinește bine rostul pentru care a fost construită, ar trebui să fie un motiv de mândrie pentru întreaga comunitate. Acest lucru devine și mai evident, mai relevant, în cazul clădirilor cu funcțiuni publice, comunitare: primăria, școala, „Căminul Cultural”, dispensarul, clădirile de cult, etc.. Principiile care vor sta la baza oricărei intervenții asupra mediului construit din zonele rurale (fie că este vorba de conservare, întreținere, modernizare sau construire)

Pagina 5-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 6 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

sunt următoarele: • respectul pentru moștenirea culturală; se va urmări cu precădere integrarea în context prin păstrarea nealterată a identității așezării, a peisajelor construit și natural; • responsabilitatea față de urmași; îmbunătățirea condițiilor de viață în prezent prin valorificarea resurselor locale în mod judicios, pe termen lung, pentru a fi disponibile și generațiilor viitoare; • utilizarea surselor de energie regenerabile; • valorificarea amplasamentului astfel încât forma/volumetria și înfățișarea clădirii să reflecte climatul local: orientare și însorire, umiditate și vânturi dominante, oscilații de temperatură, etc.; • utilizarea materialelor și tehnicilor tradiționale care de fapt reflectă soluțiile cele mai bune cristalizate de-a lungul timpului pentru condițiile de mediu locale, ele sunt naturale și ecologice; • utilizarea materialelor reciclabile și refolosirea apelor uzate și pluviale; • reabilitar

Pagina 6-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 7 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

ea clădirilor existente; • evitarea folosirii la reparații sau renovări a materialelor moderne, incompatibilie cu sistemele de construcție tradițonale; • utilizarea mortarelor de var pentru reparații; • menținerea, recondiționarea tâmplăriei originale; • o casă sănătoasă, pentru un corp sănătos! O ventilație corespunzătoare este esențială! Pentru noile programe/ funcțiuni propuse în mediul rural, întotdeauna se vor analiza următoarele aspecte: • Relevanța: „Cât de necesară este această nouă clădire sau ansamblu pentru comunitate? Cum se va asigura întreținerea și funcționarea noilor clădiri?” • Incluziunea socială: „Cât de echitabilă este repartizarea serviciilor, a utilităților, a facilităților de producție în teritoriu?”. Se va urmări favorizarea accesului tuturor membrilor comunității în aceeași masură la noile funcțiuni. Dezvoltare comunitară prin calificare profesională și încurajarea economiei locale Î

Pagina 7-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 8 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

n anumite comunităţi, deşi există resurse de materie primă valoroase, acestea sunt neglijate de localnici, iar meşteşugul prelucrării lor s-a pierdut. În această situaţie este necesară instruirea localnicilor astfel încât să poată avea acces la resurse, în vederea susținerii unor activităţi de economie socială capabile să aducă un venit constant în comunitate. Acest principiu este extrem de important atât datorită rezultatului direct de ieftinire a investiţiei prin folosirea forţei de muncă locale, cât şi datorită efectului pe termen lung pe care îl asigură: în teritoriu rămân nu numai funcţiunile capabile să deservească locuirea, ci şi personalul calificat capabil să le utilizeze. Acest deziderat se poate atinge doar printr-o politică investiţională coerentă, care trebuie să urmeze niste paşi necesari, cum sunt: • cooptarea localnicilor adulţi şi lipsiţi de ocupaţie ca mână de lucru, pentru început, necalificată; • aducerea �

Pagina 8-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 9 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

�n teritoriu a inginerilor, maiştrilor, tehnicienilor şi muncitorilor capabili să instruiască şi să asigure instruirea lucrătorilor necalificaţi; • organizarea de cursuri practice de fomare şi calificare pentru localnici; • dezvoltarea unor centre de valorificare a materialelor de construcție ecologice rurale cu aplicații în domeniul construcțiilor; • creşterea gradului de calificare a personalului pe măsura derulării programului și, consecutiv, creşterea remuneraţiei şi capacității de a întreţine construcțiile noi și existente; • atingerea scopului final, la terminarea programului: aceste funcţiuni productive vor rămâne în teritoriu, urmând să deservească întreaga aşezare în ansamblul ei; în plus, zona va fi locuită de un segment de populaţie productiv, capabil să presteze munci calificate în cadrul aşezării şi în vecinătate, capabil să își întrețină fondul construit. Rolul arhitectului Arhitectul are rolul de a cataliza op

Pagina 9-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 10 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

ortunitățile cu resursele și nevoile beneficiarilor, indiferent dacă aceștia sunt o familie, o firmă, un ONG sau autorități locale. Reușita demersului său este direct proporțională cu adaptarea proiectului la cele enumerate mai sus. Aceste lucruri nu trebuiesc rupte din contextul mediului rural românesc de început de secol al XXI-lea, în care confuzia dintre valoare și non-valoare este destul de frecventă. În acest sens, arhitectul are și rolul de a-și informa beneficiarul, pentru a asigura premise realiste inițierii unor proiecte/demersuri ce au ca finalitate sporirea calității vieții, inclusiv prin atributele mediului natural sau fondului construit, la care participă în mod direct. Rolul lui este să aducă echilibru. CUPRINS PREAMBUL ................................................................................ 1 PRINCIPII DE PROIECTARE ȘI CONSTRUIRE......................... 2 CUPRINS ....................................................................

Pagina 10-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 11 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

................. 3 1. ZONA ....................................................................................... 4 1.1. Delimitarea geografică a zonelor după unități administrativteritoriale .................................................................................... 4 1.2. Precizarea caracteristicilor specifice ale zonei ..................... 5 2. SPECIFICUL LOCAL ......................................................... 6 2.1. Elemente de tipologie și morfologie a așezării .................. 6 2.2. Amplasarea pe lot, planimetria casei și sistemul constructiv .................................................................................. 7 2.3. Tipologiile de acoperișuri, pante, materiale de învelitori, culori, goluri de iluminare și ventilare (forme permise) în funcție de caracteristicile de climă, relief și tehnici locale ..................... 8 2.4. Gabaritele/proporțiile conforme specificului local .......,,,.... 10 2.5. Travei de fațadă conform spe

Pagina 11-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 12 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

cificului local, fără a ieși din scara clădirilor învecinate, ca percepție umană ....................... 11 2.6. Raportul plin/gol, forma, dimensiunea și proporția golurilor conform specificului local ........................................................... 11 3. AMPLASAREA CONSTRUCȚIILOR ..................................... 12 3.1. Prevederi generale ............................................................ 12 3.2.. Amplasarea în cadrul aşezării .......................................... 12 A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp) dispuse în sistem pavilionar ............................. 13 B. Construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp) de tip monovolum ................................................................................ 13 3.3. Amplasarea pe teren ........................................................ 13 3.4. Recomandări ................

Pagina 12-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 13 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

.................................................... 13 3.5. POT, CUT, regim de înălțime ............................................ 14 A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp) dispuse în sistem pavilionar ............................. 14 B. Construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp) de tip monovolum ................................................................................ 15 3.6. Amplasarea construcțiilor și amenajărilor noi în afara vetrei satului – probleme de încadrare în peisaj ................................ 16 3.7. Amplasarea construcțiilor și amenajărilor noi în vatra satului – probleme de încadrare pe lot ..................................................... 17 4. INTERVENȚIILE PE CLĂDIRI EXISTENTE ......................... 19 4.1. Extinderi ale locuințelor și conversii ale anexelor................ 19 4.2. Amenajări interioare ......

Pagina 13-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 14 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

...................................................... 23 5. ELEMENTELE DE CONSTRUCȚIE ................................ 24 5.1. ACOPERIŞUL ..................................................................... 24 5.1.1. Specificul local ............................................................... 24 5.1.2. Recomandări .................................................................. 25 A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp) dispuse în sistem pavilionar ............................ 26 B. Construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp) de tip monovolum................................................................................ 29 C. Intervenţii pe construcţiile existente (gabarit mic, mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) ................................. 31 5.2. PEREŢII .............................................................................. 34 5

Pagina 14-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 15 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

.2.1. Specificul local ............................................................... 34 5.2.2. Recomandări .................................................................. 34 A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp) dispuse în sistem pavilionar .......................... 35 B. Construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp) de tip monovolum ................................................................................ 36 C. Intervenții pe construcții existente (gabarit mic, mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) ................................ 36 5.3. FUNDAŢIILE ....................................................................... 38 5.3.1. Specificul local ............................................................... 38 5.3.2. Recomandări .................................................................. 38 A. Construcții noi cu gabarit mic (max. 120

Pagina 15-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 16 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

mp), construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp) dispuse în sistem pavilionar ............................. 38 B. Construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp) de tip monovolum ................................................................................ 39 C. Intervenții pe construcții existente (gabarit mic, mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) ................................ 39 5.4. TÂMPLĂRIA ȘI GOLURILE ............................................... 40 5.4.1. Specificul local ............................................................... 40 5.4.2. Recomandări .................................................................. 40 A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp) dispuse în sistem pavilionar ......................... 42 B. Construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp) de tip monovol

Pagina 16-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 17 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

um ................................................................................ 43 C. Intervenţii pe construcţiile existente (de gabarit mic, mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) ................................. 44 5.5. ELEMENTELE DE FAŢADĂ ........................,,,,,,,,,,,,,,,...... 46 5.5.1. Specificul local: registre orizontale (coamă, streașină, brâu, soclu, prispa în totalitatea sa) şi verticale (balcon, prispă prin traveile sale, coş de fum, etc.) .................................................... 46 5.5.2. Recomandări .................................................................... 47 A. Construcții noi cu gabarit mic (max. 120 mp), construcții noi cu gabarit mediu (120-0250 mp) și construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp) dispuse în sistem pavilionar ...........................48 B. Construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp) de tip monovolum ............................................................................... 50

Pagina 17-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 18 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

C. Intervenţii pe construcţiile existente (de gabarit mic, mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) ................................. 50 6. CONSTRUCȚIILE ANEXE ................................................. 52 6.1. Specificul local ................................................................. 52 6.2. Recomandări ....................................................................... 52 7. AMENAJĂRILE EXTERIOARE .......................................... 54 7.1. Specificul local .................................................................... 54 Scările exterioare ....................................................................... 54 Pavimentele exterioare ............................................................... 54 Vegetaţia ....................................................................................54 Împrejmuirile ............................................................................... 54 Elemente de mobilier rural exterior: bancă

Pagina 18-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 19 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

, fântână, cruce, adăpătoare, etc. ......................................................................... 54 7.2. Recomandări .................................................................... 55 Scările exterioare ....................................................................... 55 Pavimentele exterioare ............................................................... 55 Vegetaţia .................................................................................... 55 Împrejmuirile ............................................................................... 56 Porțile ......................................................................................... 57 Elementele de mobilier rural exterior: bancă, fântână, cruce, adăpătoare, etc. ......................................................................... 57 Iluminarea exterioară ................................................................. 58 Reclamele, firmele, inscripţiile, însemnele .........

Pagina 19-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 20 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

........................ 58 Echiparea edilitară ...................................................................... 58 8. PERFORMANŢA ENERGETICĂ ........................................... 59 Recomandări .............................................................................. 59 8.1. Sistemele de încălzire (cerinţele de securitate la incendiu). 59 8.2. Eficienţa termică (sisteme şi materiale de izolare) .............. 59 9. SPAȚIUL PUBLIC .................................................................. 61 9.1. Specificul local .................................................................... 61 9.2. Recomandări ....................................................................... 61 Drumuri și alte căi de acces public ..............................................62 Vegetația .................................................................................... 63 Elementele de mobilier rural exterior: bancă, fântână, cruce, adăpătoare, etc. .........

Pagina 20-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 21 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

................................................................ 63 Iluminarea exterioară .................................................................. 63 Reclamele, firmele, inscripţiile, însemnele ................................. 63 Echiparea edilitară ...................................................................... 63 ANEXA 1: Studiu de amplasare și încadrare în imaginea așezării (imagine generală din punct de belvedere, silueta așezării, desfășurate stradale) .................................................................. 64 ANEXA 2: Glosar de termeni ..................................................... 64 ANEXA 3: Legislație .................................................................. 67 CREDITE IMAGINI ..................................................................... 68 BIBLIOGRAFIE ......................................................................... 68 3 1. ZONA 4 1.1. Delimitarea geografică a zonelor după unități administrat

Pagina 21-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 22 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

iv-teritoriale. Zona din sudul Dobrogei, situată în vecinătatea Mării Negre, a graniței cu Bulgaria și la sud de căile de comunicație care leagă Cernavodă de municipiul Constanța, poartă influențe arhitectonice turcești și tătărești, reprezintă cca 0,70% din teritoriul geografic al României, cca 8,83% din suprafața Dobrogei și cuprinde o parte din unitățile administrativ-teritoriale ale județului Constanța. Zonificarea s-a făcut urmărind principalele unități geografice locale, particularizate prin relief, hidrografie, vegetație și resurse naturale care au servit ca materiale de construcție. Caracteristicile specifice zonei, care o identifică ca o entitate aparte și care sunt detaliate în capitolul 2, sunt, pentru zona Dobrogei de Sud, următoarele: podiș, vegetație de stepă, piatră, lemn, paie, chirpici, olane, parter scund. Ghidul se va studia în contextul general al regiunii Dobrogei. Pentru investițiile care se vor realiza în vecinătatea

Pagina 22-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 23 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

Podișului Dobrogei Centrale și a Munților Măcin, se va studia și ghidul destinat acestuia, deoarece sunt zone de interferență. Ghidul se aplică în toate localitățile de pe teritoriul administrativ al următoarelor comune din Județul Constanța: 23 August (cu satele Dulcești, Moșneni), Agigea (cu satul Lazu), Albești (cu satele Arsa, Coroana, Cotu Văii, Vârtop), Amzacea (cu satele Casicea, General Scărișoreanu), Bărăganu (cu satul Lanurile), Cerchezu (cu satele Căscioarele, Măgura, Viroaga), Chirnogeni (cu satele Credința, Plopeni), Ciocârlia (cu satul Ciocârlia de Sus), Cobadin (cu satele Conacu, Curcani, Negrești, Viișoara), Comana (cu satele Pelinu, Tătaru), Costinești (cu satul Schitu), Cumpăna (cu satul Straja), Deleni (cu satele Petroșani, Pietreni, Șipotele), Dobromir (cu satele Cetatea, Dobromir Deal, Lespezi, Pădureni, Văleni), Dumbrăveni (cu satul Furnica), Independența (cu satele Fântâna Mare, Movila Veche, Olteni, Tufani), Limanu (c

Pagina 23-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 24 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

u satele 2 Mai, Hagieni, Vama Veche), Mereni (cu satele Ciobănița, Miriștea, Osmancea), Murfatlar (satul Siminoc), Negru Vodă (satele Darabani, Grăniceru, Vâlcele), Pecineaga (cu satul Vânători), Topraisar (cu satele Biruința, Movilița, Potârnichea), Tuzla, Valu lui Traian. 1.2. Precizarea caracteristicilor specifice ale zonei Zona are aspect de câmpie înaltă, alcătuită geologic dintr-un strat predominant de calcar cochilifer sarmațian suprapus peste alte calcare compacte, toate așezate pe marne. Peste acest calcar se află depozite de loess. Pe alocuri, zonele de țarm sunt caracterizate prin faleze, uneori, destul de înalte. Clima este temperat-continentală de tranziție, cu influențe pontice, generate de brizele marine. Predominanta rămâne influența continentală, de ariditate. Iarna, frecvența crivățului și precipitațiile reduse sunt elementele climatice cele mai importante. Caracteristici demografice şi etnografice Tendința generală demografică

Pagina 24-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 25 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

negativă este accentuată pe zonele întârziate în dezvoltarea economică prin migrarea populației spre localități care oferă locuri de muncă mai apreciate. La nivelul zonei, se remarcă o densitate mai mare a populației în fâșia litorală, acolo unde turismul și comerțul oferă o paletă mai largă de locuri de muncă, deși în marea majoritate a cazurilor acestea au caracter sezonier. Densitatea generală redusă a populației conduce la un grad de ocupare a terenului foarte mic. În ceea ce privește distribuția pe sexe sau pe grupe de vârstă, se poate considera ca fiind omogenă, cu precizarea că populația din zona litorală este mai tânără. Caracteristică este prezența, alături de majoritatea română, în concentrații mai mari, a turcilor și a tătarilor, de religie musulmană, dar și a grecilor, bulgarilor și rușilor lipoveni, de religie ortodoxă. Ramuri economice meșteșugărești și Agricultura este sectorul economic cel mai important. Ter

Pagina 25-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 26 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

enurile cultivate și pășunile dețin cea mai mare pondere din suprafață. Excepție face litoralul Mării Negre, unde turismul este activitatea economică principală. Ocupaţii principale: - creșterea animalelor și păstoritul, practicate în toate localităţile din zonă la nivel de subzistenţă sau la scară medie; - cultivarea cerealelor, practicată din ce în ce mai intensiv, dar și cucurbitacee și leguminoase. Ocupaţii secundare: - vânătoarea de păsări și animale mici, de câmp, se practică rar, ca activitate recreativă în aer liber; - pescuitul se practică la nivel redus, în zona litorală; - apicultura se practică în funcție de perioadele de vegetație ale diverselor culturi. Turism: Potențialul turistic ridicat al zonei îl reprezintă zona litorală, Tuzla, Costinești, Schitu, Agigea. Din acest motiv și din cauza apropierii de orașe, această zonă este mai urbanizată, comparativ cu restul teritoriului. Obiective importante, slab exploatate Pei

Pagina 26-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 27 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

saj rural agrar între localitățile Negrești și Independența 1 pentru turism științific sau cultural sunt: peștera de la Limanu, locul fosilifer de la Credința, Pădurea Negru Vodă, Rezervația Naturală Pădurea Hagieni, așezarea greacă indigenă de la Albești, geamia de la Amzacea, monument istoric de clasă B, și altele. Resurse și industrie: - exploatațiile agricole sunt surse pentru industriile: morăritului și panificației, producătoare de ulei, de conserve, de biogaz, textilă; - sectorul zootehnic este sursă pentru industria laptelui, cea textilă și a confecțiilor; - rezervele minerale de calcar și luturi constituie bază pentru industria extractivă și construcții. Meşteşuguri ţărăneşti: - prelucrarea pietrei: din ce în ce mai rar utilizată în construcții, în favoarea Peisaj rural din localitatea Fântâna Mare betonului armat; - confecționarea chirpiciului: principal material de construcție pentru pereți alături de piatră, lasă �

Pagina 27-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 28 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

�n prezent locul betonului celular autoclavizat; - ţesături, broderii şi port popular: ocupație din ce în ce mai rar întâlnită; - muzicanţi, lăutari, dansuri populare: în ultima perioadă a apărut preocuparea pentru acestea în rândul populațiilor tătărești și aromâne. Materiale de construcție Podișul calcaros și depozitele de loess constituie sursa cea mai importantă de materiale de construcție. Se folosește piatra pentru fundații și pereți, iar lespezile, la căile de circulație. Tot pentru pereți se extrage argilă pentru confecționarea de chirpici și pentru tencuieli. Zonele împădurite asigură cantități reduse de lemn pentru construcții. 2 5 2. SPECIFICUL LOCAL 6 Tipologii de țesut și tramă stradală 2.1. Elemente de tipologie și morfologie a așezării Satele zonei sunt de tip adunat, situate în fundul văilor sau în depresiuni, orientate spre sud, cu trama stradală parțial rectangulară, parțial spontană, urmărind uneori tra

Pagina 28-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 29 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

seele sinuoase ale făgașelor apelor meteorice care erodează terenul. Vegetația constă în cea mai mare parte din plantațiile de pomi fructiferi și culturile din spatele parcelelor. În rest, peisajul este dominat de terenuri agricole, între care apar pe alocuri pajiști stepice și păduri de foioase (Hagieni, Negru Vodă, Dumbrăveni, Comorova). Inițial satele erau haotice, fără drumuri fix delimitate, fără garduri între gospodării. Casele erau aplatizate, fără nicio ordine în așezarea lor, uneori îngramădite unele în altele, din motive de apărare. Aspectul așezărilor era același ca în părțile mai apărate din lunca Dunării sau din nordul județului Tulcea. Satele coloniștilor români în schimb aveau străzi largi și drepte, adeseori în plan geometric, iar casele acestora erau mai mari. În așezările rurale cu formă neregulată a ulițelor se evita construirea locuințelor cu fața spre nord, în timp ce, în satele de 1 liniară. 2 Tipologie sim

Pagina 29-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 30 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

plă radial-concentrică, pliată pe topografie. (Cetatea) 3 Tipologie grilă simplă rectangulară. (Viișoara) Tipologie tramă organică. (Hagieni) 5 Tipologie mixtă – grilă rectangulară + radial concentrică. (Cobadin) 6 Tipologie mixtă – grilă rectangulară + liniară. (Chirnogeni) 7 Tipologie mixtă – grilă rectangulară și organică. (Movilița) 8 Tipologie hibridă – semiurbană – caracteristică zonei costiere. (2 Mai) Tipologie (Căscioarele) simplă 4 colonizare, unde se percepe intenția de organizare stradală, casele aveau fațada principală îndreptată spre curte, iar latura îngustă spre stradă. Tipologii planimetrice ale gospodăriei Pentru satele multietnice s-a menținut până târziu locuirea în unități de vecinătate separate. Germanii, întemeietori (Schitu) sau colonizatori ai unor sate existente (Costinești, Cobadin, Albești), au construit case mari și impunătoare, văruite cu alb, cu linii precise și detalii în culori

Pagina 30-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 31 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

sobre, străzi bine consolidate și foarte late, care formau cartiere înstărite pentru acele vremuri. Rolul lor a fost de agent civilizator. 7 Parcelele tipice sunt alungite, de obicei cu latura scurtă spre stradă. Casele sunt situate mai aproape de stradă, lăsând însă loc în față grădinii de flori. Anexele principale se află în curtea din spate a parcelei sau pe lateral, iar tot acolo se desfășoara activitatea de cultură a plantelor a gospodăriei. Spațiile plantate dețin o pondere semnificativă în cadrul parcelelor și au un rol important în conturarea peisajului sătesc. Se remarcă grădina de la stradă, cu rol decorativ, care se prelungește până în zona prispei, și cea legumicolă, iar în spatele lotului, terenul destinat agriculturii. 2.2. Amplasarea pe lot, planimetria casei și sistemul constructiv În Dobrogea, tipurile de gospodării provin din diferite zone geografice, pentru că aici au găsit adăpost de-a 1 Exemplu de organizare a gospod

Pagina 31-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 32 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

ăriei în care locuința cu verandă este așezată cu latura lungă spre drum, cu fața spre grădina de flori și cea de zarzavat, în spate fiind grădina de legume sau cereale. Anexele sunt în spatele casei, lipite de aceasta sau separate. 2 Exemplu de organizare a gospodăriei în care locuința este așezată cu latura lungă paralelă cu strada, cu spatele către aceasta, deschizându-se către grădina de zarzavat, cea de flori și legume/cereale. Acest mod de orientare față de punctele cardinale, și nu față de drum, se întâlnește la casele tătărăști. 3 Exemplu de organizare a gospodăriei în care locuința - cu prispă pe o latură sau două - este situată perpendicular pe stradă, cu grădinile de flori și zarzavat la stradă și cu grădina de legume sau cereale în spatele parcelei. Anexele sunt lipite de casă pe latura lungă și în spate. 4 Exemplu de organizare a gospodăriei, în care locuința cu cerdac/pridvor deschis și verandă este situată p

Pagina 32-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 33 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

erpendicular pe stradă, cu grădinile de flori și zarzavat la stradă și cu grădina de legume sau cereale în spatele parcelei. Anexele sunt lipite de casă pe latura scurtă și în spate. 5 6 7 8 lungul veacurilor multe grupuri etnice (greci, turci, tătari, bulgari, români, găgăuzi, germani, lipoveni, ruși, italieni, aromâni) care și-au adus fiecare aportul la constituirea spațialității satelor. 8 Tipologii planimetrice ale locuinței Cum diversele etnii au conviețuit în aceeași așezare ori au ocupat un sat părăsit, acest lucru a dus la prezența în același loc a formelor de limbaj arhitectural specifice și altor subzone dobrogene. Poziția casei pe teren este foarte variată de la sat la sat, în funcție de etnia întemeietorilor, ocupațiile principale, relief sau vântul dominant. În unele situații, casa era cu spatele la nord (vântul dominant), oarecum indiferentă față de drum, dar cu vedere către restul terenului (în special în cazul cas

Pagina 33-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 34 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

elor turcești sau tătărăști). În altele, casa se poziționa cu fața spre drum, la distanță, separând grădina de flori din față de cea de cereale și legume din spate și de curtea animalelor. Pe lângă tipologiile planimetrice oarecum liniare exemplificate grafic aici, mai este prezentă tipologia derivată, cu plan în forma literei „L”. 1 Exemplu de organizare a locuinței tricamerale cu verandă și extindere organică prin adăugarea de anexe. 2.3. Tipologiile de acoperișuri, pante, materiale de învelitori, culori, goluri de iluminare și ventilare (forme permise) în funcție de caracteristicile de climă, relief și tehnici locale Acoperișul este aplatizat, în două sau patru ape cu pante cuprinse între 25% și 70%. La casele mai vechi, acoperișul avea o singură pantă, ușor înclinată și se realiza cu șarpantă din lemn. Tavanul, dacă exista, era scund, 2 Exemplu de organizare a locuinței tricamerale cu cerdac închis (tipic tătărască) și e

Pagina 34-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 35 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

xtindere prin adăugarea de anexe. 3 Exemplu de organizare a locuinței tricamerale cu prispă pe o latură sau două și extindere organică prin adăugarea de anexe sau a unei alte camere. 4 Exemplu de organizare a locuinței tricamerale cu cerdac deschis și verandă și incrementarea organică de anexe. dar de cele mai multe ori lipsea, iar peste căpriori se puneau lemne și deasupra stuf, paie, trestie, scaieți sau cucută. Apoi se adauga un strat de paie, unul de pleavă, unul de cenușă și altul de pămînt galben. Tot în cazul caselor vechi, cu acoperișul într-o pantă, învelitoarea se făcea din pământ galben amestecat cu cenușă umezită, așezate peste nuiele împletite și paie. La sfârșitul secolului al XIX-lea, învelitorile erau din stuf, sau olană, iar mai recent și din tablă sau țiglă ceramică. Sub învelitoarea din olane se întâlnea uneori un strat termoizolant de lut amestecat cu paie. ultimele decenii, anexele s-au acoperit cu plăci ușoar

Pagina 35-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 36 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

e de tablă, azbociment sau carton bitumat așezat pe astereală, lestate cu pietre sau fixate cu șipci bătute în cuie. Lemnul folosit era de esențe locale, precum teiul, salcia. Anexele gospodărești se acopereau cu șarpante cu două sau o singură apă, cu șarpantă de asemenea din lemn și învelitoare din paie sau olane. În Culorile acoperișurilor vechi sunt cele naturale ale învelitorii: brun, cărămiziu, gălbui, etc.. Acoperișul tradițional nu adăpostește și o funcțiune de locuire, ci doar de depozitare. De aceea este lipsit de 9 1 2 3 TIPOLOGIA SPECIFICĂ ZONEI - Releveu al unei case din Mangalia cu anexe, pentru două familii, cu prispă în ax, înglobată in volum, având fundații și pereți din piatra, stâlpi ai prispei din lemn, planșee și șarpantă de lemn cu învelitoare din olană. Clădire de dimensiuni mari, constructia este ridicată mult de la nivelul terenului marcând starea materială a proprietarului. Anexele gospodărești sunt pe

Pagina 36-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 37 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

măsura locuinței. Aceasta ar fi una din tipologiile de locuințe reprezentative și aproape unice pentru zona Dobrogea de Sud. lucarne. Poate avea goluri mici de ventilație și poate fi străpuns numai de coșurile de fum ale sobelor. 10 2.4 Gabaritele și proporțiile conforme specificului local Din punct de vedere volumetric, casa tradițională are înălțimea pereților mai mare decât înălțimea acoperișului. Această proporție este valabilă și pentru anexele gospodăresti. Zona este dominată de tipologia locuințelor tătărești și turcești cu plan bicelular, cu sală (ayat) și încăperea de locuit, (oda). Acestui tip i s-a asociat în unele cazuri, prispa, dezvoltată de-a lungul fațadei sau doar parțial pe fațada principală. Fundația prispei putea avea și rolul de banchetă lipită de casă. 1 Casă tricelulară, cu verandă îngustă pe centru, înglobată în volumul construcției și sală (tindă) retrasă. Camerele sunt egale. Intrarea e marcată

Pagina 37-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 38 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

de doi stâlpi zidiți sau, în alte cazuri, din lemn. (Moșneni) 2 Casă tricelulară cu cerdac decroșat, zidit, inchis, caracteristică populației tătărești. Camerele sunt egale. Intrarea este marcată de doi stâlpi zidiți, care delimitează goluri, arcuite la partea superioară. Acoperișul prezintă ape pe tot perimetrul zidurilor. (Negrești) 3 Casă tricelulară cu prispă pe două laturi, acoperiș aplatizat și învelitoare din olană. (Negrești) 4 Casă tricelulară cu cerdac deschis și prispă. Acoperișul este destul de aplatizat, permițând învelirea cu olană. Ferestrele sunt dezvoltate pe înălțime. (Petroșani) Un alt tip planimetric apărut mai târziu este cel tripartit, cu sală centrală și două camere, una de locuit și cealaltă cu funcție de reprezentare. Unele case dispuneau de un vestibul îngust, rezervat încălțămintei (papîșlîc). Prispa apare doar central, prin retragerea peretelui exterior al sălii, neaducându-se modificări volu

Pagina 38-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 39 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

metriei acoperișului. Pentru tătari a devenit specifică alipirea la aceste tipuri a altor module asemănătoare, rezultând o variantă planimetrică rectangulară alungită, în care trăia familia extinsă. 2.5. Travei de fațadă conform specificului local, fără a ieși din scara clădirilor învecinate, ca percepție umană NU 11 Elementele regulatoare care creează liniile principale ale faţadelor sunt linia de coamă, linia de streaşină, prispa, soclul. Se remarcă marcarea accesului, la locuințele mai noi, cu un balcon (cerdac, verandă) care poate fi un volum adăugat celui principal, cu acoperiș în două sau trei ape, sau înglobat în acesta. 1 Ferestrele sunt orizontale, împărțite în trei canaturi. (Dulcești) 3 AȘA NU: Caz frecvent de modificare eronată a golurilor ferestrelor prin închiderea cerdacului. DA Fără modificarea volumului simplu al acoperișului, marcarea intrării poate consta și într-o arcadă principală, flancată de două mai

Pagina 39-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 40 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

mici, cu parapet. Unele locuințe, de asemenea mai noi, au prispă pe fațada principală, conturată de stâlpi de lemn, în general fără parapet. Detalii decorative sunt rar întâlnite: ancadramente la ferestre, capiteluri, pazii de lemn. Soclul este simplu, de piatră, iar la construcțiile mai vechi sau la anexe poate lipsi. 2.6. Raportul plin/gol, forma, dimensiunea și proporția golurilor și a ferestrelor conform specificului local 2 Casa din imagine este probabil de influență germană, Decorația cerdacului și ferestrele înalte tipic împărțite susțin această ipoteză. (Negrești) 4 AȘA DA: Restaurare reușită a tâmplăriei cu obloane tipice caselor din zona litorală. (Vama Veche) Ferestrele sunt simple, în general în unul, două sau chiar trei canaturi. Verandele, care prezintă deschideri mai mari, au tâmplaria împărțită și pe orizontală și pe verticală. În ultimele decenii, aceasta s-a realizat din profile metalice, pe lângă cele existente,

Pagina 40-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 41 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

de Ca rezultat al infuenței urbane și a importurilor nespecifice, au apărut goluri de forme atipice, fără o coerență de ansamblu, lipsite de autenticitate. Au apărut, de asemenea lucarne, de forme diverse în acoperișuri cu pantă prea mare, din lemn. La construcțiile vechi, golurile sunt mici și sunt dispuse pe fațadele neexpuse vântului. Tâmplăria este din lemn, vopsit în culori pe bază de ulei de in. necesitatea de a rezolva funcțiunile noi în spațiul delimitat de acestea. Tendința actuală este de mărire a suprafețelor vitrate, datorită condițiilor actuale de confort pe care spațiile trebuie să le asigure. 3. AMPLASAREA CONSTRUCȚIILOR 12 3.1. Prevederi generale Dobrogea este unul dintre cele mai vaste și coerente peisaje din România. Peisajul rural cultural al Dobrogei prezintă o arhitectură orizontală, în aceste spații largi, deschise, care se inserează în vegetația tipică stepei. Este o arhitectură sărăcăcioasă, puțin pretențio

Pagina 41-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 42 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

asă, în care, după Al Doilea Război Mondial, s-au asimilat elemente precum arcade și colonade importate din oraș. Casele dobrogene își compun volumele operând cu un repertoriu comparativ mult mai bogat de materiale, atât minerale (piatră, pământ divers prelucrat), cât si vegetale (lemn, nuiele, stuf). Elementul etnic își aduce și el aportul, mai ales în materie de finisaje și ornamente, structurile de bază supunându-se în mod relativ uniform unor reguli comune, impuse de mediu. În Dobrogea, unele tipuri de case provin și din diferite alte zone geografice, pentru că grupurile etnice amintite în capitolul precendent au adus cu sine propriul mod de locuire. Acest fapt a condus la prezența în fiecare sat a formelor de limbaj arhitectural specific și altor subzone, descrise mai jos prin prisma caracteristicilor lor dominante. Nu se recomandă derogări de la regulamentele locale de urbanism prin documentații de urbanism PUD/PUZ. În situaţia în care se vor �

Pagina 42-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 43 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

�ntocmi astfel de documentaţii, acestea vor cuprinde în mod OBLIGATORIU documentaţia pentru studiul de amplasament şi încadrare în volumetria de ansamblu, conform cu Anexa 1. Se va justifica amplasarea pe teren cu un plan de încadrare în zonă (Anexa 1), care să evidențieze așezarea tradițională a construcțiilor pe loturi. Se vor identifica zonele de risc (de exemplu, harta de inundabilitate, alunecările de teren, etc.) și se va evita construirea în aceste zone. Se iau în considerare următoarele tipuri de construcții: - construcții noi cu gabarit mic – suprafața acestora este mai mică de 120 mp – adecvate pentru funcțiuni precum: locuințe individuale, cabinete medicale, puncte farmaceutice, ateliere meșteșugărești sau de producție de mici dimensiuni, centre comunitare cu rol social; - construcții noi cu gabarit mediu – suprafața acestora este cuprinsă 120 si 250 mp – adecvate pentru funcțiuni de tipul: locuințe individuale, funcție educațion

Pagina 43-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 44 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

ală (creșe, grădinițe, after-school), ateliere mecanice, hale de producție, ateliere meșteșugărești și de producție de dimensiuni medii, agropensiuni; - construcții noi cu gabarit mare – suprafața acestora depășește 250 mp – pot fi: - realizate sub formă de ansamblu pavilionar, adecvat inserării în țesutul rural a funcțiunilor de tip: servicii, birouri, administrație, IT, etc.; - realizate sub formă de ansambluri de dimensiuni mari, adecvate pentru funcțiuni de tipul: educațională (școli, săli de sport), producție nonagricolă, activități meșteșugărești, depozitare, ferme zootehnice, industrie agroalimentară, crame, etc.; - intervenții asupra construcțiilor existente – pentru acestea (reconversie şi/sau extindere), conversia funcţională şi volumetrică se va realiza cu păstrarea specificului local şi integrarea construcţiei şi extinderilor în ansamblul organizării gospodăriei. 3.2. Amplasarea cadrul aşezării 1 Fântâna Mare,

Pagina 44-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 45 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

sat dispus în depresiune, pe cursul apei în Amplasarea în cadrul așezării, ținând cont de accesibilitate, de suprafața de teren necesară funcțiunii respective, se face în vatra satului sau la periferie/trup izolat, după cum se va indica în continuare. Dacă se pune problema modificării parcelarului istoric (divizare sau comasare), acest lucru se poate face fără modificarea aspectului dinspre spațiul public și fără densificarea fondului construit. Comasarea parcelelor istorice se recomandă a fi făcută în zona din spate (grădină) a parcelei, nu și la stradă. Terenul rezultat din comasare va avea suprafață minimă de 500 mp și front la 2 Petroșani, sat de tip anatolian, pliat pe topografia deluroasă. stradă minim de 15,00m. Există două soluții de amplasare a construcțiilor noi: a) în afara vetrei satului – pentru funcțiuni precum: centre de producție și de procesare de dimensiuni mari, mori de apă, grajduri, săli de sport mari, etc.; b) �

Pagina 45-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 46 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

�n vatra satului: toate celelalte funcțiuni, conform regulamentului de urbanism. Se va ține cont de țesutul rural în inserția funcțiunilor noi, astfel: A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții noi cu gabarit mediu (120-250 mp) și construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp) dispuse în sistem pavilionar, care se încadrează în țesutul local, având dimensiuni în plan și în înălțime aproximativ egale cu casele și anexele gospodărești specifice așezării respective (sau mai mari cu maxim 5%) sau pentru investițiile care prevăd mai multe corpuri de clădire cu dimensiunile caselor și anexelor gospodărești specifice așezării vor fi amplasate în vatra satului, în parcelarul istoric, sau la marginea acestuia, ținând cont de poziția clădirilor din vecinătate, pentru a asigura însorirea, igiena și coerența arealului din care vor face parte. B. Construcții noi cu gabarit mare (peste 250mp) de tip monovolum, cum sunt magaziile/depozi

Pagina 46-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 47 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

tele sau cele destinate producției, care nu pot fi fragmentate în sistem pavilionar și care depășesc scara locului, vor fi obligatoriu amplasate în afara satului, la marginea localității, într-o zonă rezervată prin PUG sau neocupată de țesutul specific local, fără să agreseze peisajul și perspectivele importante către sat, constituind o dominantă vizibilă din drumul principal sau din puncte de belvedere cunoscute la nivel local. În general, se recomandă ca acestea să fie amplasate într-o zonă în afara conurilor de vizibilitate importante, chiar la o depărtare mai mare de sat pentru a nu agresa caracterul rural al zonei, sau se vor găsi soluții compensatorii de ameliorare a impactului vizual major asupra teritoriului: obturarea cu vegetație, îngroparea parțială acolo unde funcțiunea permite acest lucru, etc.. 3.3. Amplasarea teren pe În zona de stepă a Dobrogei, unde piatra și pământul sunt din abundență și unde populația musulmană e preze

Pagina 47-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 48 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

ntă și în zilele noastre, satele păstrează vechea structură organică, Casele sunt de obicei scunde, construite din piatră sau chirpici, lipite cu pământ și acoperite cu olane. Ele sunt împrejmuite cu garduri de piatră nu prea înalte. Tabloul așezărilor este monocrom, de culoarea pământului bătut. Localitățile zonei au fost întemeiate în general de turci sau tătari, fiind colonizate ulterior de alte populații. În stepă, satul tătăresc se așează de obicei într-o depresiune. Acolo găsește condiții favorabile pe timpul iernii, aspectul general fiind acela de sat sărac. Arborii lipsesc, sunt doar arbuști, casele sunt mici și îngrămădite, fără vreo ordine în amplasare. Străzile sunt înguste și întortocheate, curțile în cele mai multe cazuri neîmprejmuite sau împrejmuite cu garduri de piatră joase. Casele sunt de asemenea joase. La început, perimetrul amplu al curții era comun, apoi a început să se divizeze în funcție de numărul fami

Pagina 48-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 49 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

liilor. Principiul spațial derivat din ritul religios de a orienta casele cu fața spre Mecca era respectat de turci, dar nu se impunea ca regulă strictă și la casele tătărești. În localitățile lor, casele erau dispuse nu neapărat aliniate la drum. Aspectul satului turcesc era tipic anatolian, cu străzi înguste și labirintice, mărginite de garduri zidite din blocuri de piatră. Prezintă locuințe rare, împrejmuite cu gard până la înălțimea staturii umane. În gospodăriile turcești, acareturile se găseau în perimetrul curții de afară: grajdul, șopronul, o încăpere pentru primirea musafirilor și pentru adunările bărbaților. În fața casei este o mică grădină de flori, pomii fructiferi aflându-se într-o altă curte interioară, alăturată celei pentru cultivarea legumelor. În apropierea curții, rezervată activității femeilor, se găseau hambarul, bucătăria de vară și cuptorul pentru pâine. Organizarea gospodăriei este în general dispe

Pagina 49-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 50 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

rsată, iar modalitatea de așezare a construcțiilor componente este atât de diversificată, încât nu se poate stabili o regulă valabilă cu caracter general. Totuși se poate afirma că structura gospodăriei oglindește în mod veridic specificul ocupațional al locuitorilor. Pentru satele multietnice s-a menținut până târziu locuirea în unități de vecinătate separate. 3.4. Recomandări Amplasarea pe lot trebuie să respecte coerenţa de ansamblu în 13 Casă tipică cu prispă pe două laturi. (Petroșani) care se integrează şi se va face conform specificului localităţii, în funcţie de varii elemente precum: accesibilitate, panta terenului, orientare, însorire, curenţi de aer, prezenţa unui curs sau oglinzi de apă, alinieri, fronturi, retrageri de la stradă/uliţă, numărul și ierarhia clădirilor amplasate pe lot şi distanţele dintre acestea. Modul de amplasare a construcţilor pe teren va avea la bază reglementările PUG, codul civil, normativele ş

Pagina 50-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 51 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

i legislaţia în vigoare privitoare la distanţa minimă dintre construcţii, însorire, rezistență şi stabilitate, securitate la incendiu și celelalte cerințe de calitate. În cazul zonelor construite compact, construcţiile se vor alinia cu existentul, dacă există aliniere. Se recomandă retragerea construcţiilor faţă de aliniament, dacă se respectă coerenţa şi caracterul fronturilor stradale locale. 1 Se vor păstra organizarea şi ierarhizarea specifice pe parcelă a construcţiilor, asigurându-se integrarea volumelor în imaginea generală percepută la nivelul străzii. Pentru menținerea sau refacerea identității spațiului tipic rural este importantă preluarea și evidențierea relației şi a dialogului dintre zonele unei gospodării, accesele, traseele, articulațiile, gabaritele, orientarea construcțiilor unele față de celelalte și față de drum, precum și limbajul arhitectural echilibrat, volumetria discretă. Gabaritul construcțiilor nu îl va d

Pagina 51-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 52 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

epăși pe cel caracteristic localității sau al unității de vecinătate în care are loc inserția. Dacă din necesități funcționale este necesară o suprafața construită mare, se va căuta pe cât posibil o rezolvare în sistem pavilionar. Construcţiile noi nu trebuie să se 14 evidenţieze ca elemente dominante vizibile din drum sau din diverse puncte de perspectivă şi belvedere cunoscute la nivel local. Se va justifica amplasarea pe teren cu un plan de încadrare în zonă (Anexa 1), care să evidențieze încadrarea în ţesutul rural a construcţiilor propuse şi armonizarea cu scara şi modul de amplasare în cadrul parcelei. Pentru toate funcţiunile aflate în studiu se recomandă refolosirea și revalorificarea fondului construit existent valoros: a caselor, grajdurilor, șoproanelor și a altor anexe, (există, de exemplu, problema caselor tradiționale abandonate, nu neapărat listate ca monumente istorice), care păstrează de cele mai multe ori caracteristic

Pagina 52-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 53 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

i sintetice ale arhitecturii tradiţionale. Extinderile construcțiilor existente se pot realiza: • în continuarea volumului, la înălţime asemănătoare cu acoperișul (însă coama acoperișului nou nu o va depăși ca înălțime pe cea a casei tradiționale) şi cu aceeaşi formă de acoperiş, respectând ierarhia volumelor; • ca volum nou, similar ca formă şi proporţie, legat de volumul existent prin diverse spaţii de articulare; • prin reconversia şi extinderea anexelor: șoproane, grajduri. Autorizarea lucrărilor se face cu respectarea normelor stabilite de consiliile locale pentru ocuparea raţională a terenurilor şi pentru realizarea următoarelor obiective: • completarea zonelor centrale, potrivit condiţiilor urbanistice specific impuse de caracterul zonei, având prioritate instituţiile publice, precum şi serviciile de interes general; • valorificarea terenurilor din zonele echipate cu reţele tehnico-edilitare. Amplasarea construcţiilor care, prin

Pagina 53-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 54 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

natura şi destinaţia lor, pot genera riscuri tehnologice (determinate de procesele industriale sau agricole care prezintă pericol de incendii, explozii, radiaţii, surpări de teren sau posibile emisii poluante pentru apa și sol se face numai pe baza unui studiu de impact elaborat şi aprobat conform prevederilor legale. Autorizarea executării construcţiilor şi a amenajărilor pe terenurile agricole din extravilan este permisă pentru funcţiunile şi în condiţiile stabilite de lege. Se va urmări gruparea suprafeţelor de teren afectate construcţiilor, spre a evita prejudicierea activităţilor agricole, respectiv de creştere a plantelor și animalelor. Nu se va construi pe terenurile agricole din intravilan, terenurile cu destinaţia de vie, fâneaţă sau livadă (cu excepția clădirilor de exploatare a respectivelor produse agricole). NU 3.5. POT, CUT, regim de înălțime Regulile de amplasare ale funcțiunilor vor avea la bază reglementările urbanistice aflate �

Pagina 54-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 55 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

�n vigoare, codul civil, normativele şi legislaţia în vigoare privitoare la distanţa minimă dintre construcţii, însorire, rezistență mecanică şi stabilitate, securitate la incendiu și celelalte cerințe de calitate. Nu sunt recomandabile derogări de la regulamentul general de urbanism prin planuri urbanistice de detaliu sau zonale. În situaţia în care se vor întocmi astfel de documentaţii, acestea vor cuprinde în mod OBLIGATORIU documentaţia NU 2 AȘA NU: Este interzisă amplasarea în vatra satului a unor construcții supradimensionate, având o volumetrie ce nu amintește de specificul local. pentru studiul de amplasament şi încadrare în volumetria de ansamblu, pentru justificarea oportunității intervenției din punct de vedere al soluției de amplasare pe parcelă. Pentru terenurile rezultate în urma dezmembrării, coeficienții P.O.T. și C.U.T. se vor calcula raportat la suprafața terenului inițial. A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), const

Pagina 55-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 56 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

rucții noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp) dispuse în sistem pavilionar 1 AȘA NU: Este interzisă amplasarea în vatra satului a unor construcții supradimensionate, având o volumetrie ce nu amintește de specificul local.s • P.O.T. maxim = 20%, în funcție de densitatea clădirilor din localitate; • C.U.T. maxim = corespunzător procentului de ocupare a terenului și regimului de înălțime maxim acceptate; • regim de înălțime maxim = Parter, cu excepția unităților de primire turistică, unde se acceptă P+1 în așezările din zonele cu relief deluros, care au acest regim de înălțime înscris în specificul local. Nivelul superior nu va depăși 30% din suprafața parterului și este permis numai în localitățile/vecinătățile unde nu este specific etajul sau mansarda; Acolo unde este specific comunelor limitrofe zonei de coastă a Mării Negre – respectiv Costinești, Tuzla, Limanu, Agigea, 23 August

Pagina 56-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 57 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

– etajul poate acoperi întreaga suprafață a parterului sau poate chiar ieși în consolă peste perimetrul parterului cu maxim 90 de centimetri. • înălțime maximă la streașină față de cota parterului= 2,80m; • înălțime maximă la coamă = 4,30m în cazul învelitorilor ceramice, În cazul unităților de primire turistică, cotă pot crește cu până la 1,50m; • înălțarea parterului față de teren va fi conform specificului local, adaptată la condițiile de relief și climă, în general nu va depăși 50 cm. NU DA B. Construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp) de tip monovolum în funcție de densitatea așezărilor în cadrul satului: • P.O.T. maxim = 20%; • C.U.T. maxim = corespunzător procentului de ocupare a terenului și regimului de înălțime maxim acceptate; • regim de înălțime maxim = parter, cu excepția spațiilor administrative, unde, respectiv P+1, în așezările din zonele cu relief deluros, care au acest regim de înăl�

Pagina 57-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 58 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

�ime în specificul local. Nivelul superior nu va depăși 100 mp; • înălțime maximă la streașină = 4,00m; • înălțime maximă la coamă = 6,00m (pentru clădirile parter), respectiv 9 metri. În cazuri justificate funcțional, se acceptă etaj sau mansardă parțială (supantă mansardată) pe o suprafață de maxim 20% din suprafața construită; • înălțarea parterului față de teren va fi conform specificului local, adaptată la condițiile de relief și climă, în general nu va depăși 50 cm față de cota terenului amenajat. 15 1 AȘA NU: Supradimensionarea unor construcții mici poate scoate construcția din scara locului, cu impact negativ asupra peisajului. 2 AȘA DA: Construcție monovolum conformă cu scara și specificul local, chiar dacă prezintă un element tip dominantă verticală. (Comana) DA 3 Modelul pentru casele cu etaj evazat față de conturul parterului ce sunt specifice Balcicului. (Casa Constantiniu, arh. Henrieta Delavrancea Gibory)

Pagina 58-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 59 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

4 AȘA DA: În cazul localităților costiere enumerate se poate admite construcția cu etaj care poate depăși perimetrul construit al parterului. (Vama Veche) 3.6 Amplasarea construcțiilor și a amenajărilor noi în afara vetrei satului – probleme de încadrare în peisaj 16 NU NU 5 AȘA NU: Se va evita amplasarea unor construcții supradimensionate ce modifică silueta așezării rurale, dacă este percepută de pe un drum principal. DA NU 1 AȘA DA: Se poate lua în calcul amplasarea unei construcții supradimensionate la intrarea în sat/comună dacă nu alterează silueta și este camuflată, pe cât posibil, în vegetație. NU 3 AȘA NU: Se va evita amplasarea unei construcții supradimensionate dacă dăunează unei perspective importante asupra satului, obturând clădiri importante. NU 6 AȘA NU: Nu se va accepta amplasarea de panouri publicitare de orice fel care modifică percepția asupra așezării rurale. DA 7 2 AȘA NU: Se va evita amplasarea unei co

Pagina 59-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 60 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

nstrucții supradimensionate în orice punct de perspectivă dinspre mare asupra satului/comunei. 4 AȘA NU: Se va evita amplasarea unei construcții supradimensionate vizibile de pe un drum de țară, obturând clădiri importante. AȘA DA: Amplasarea ansamblurilor de edificii mari în afara vetrei satului se va face pe cât posibil în sistem pavilionar, încercându-se camuflarea în peisajul natural pe cât posibil – aici exemplul unei crame. 3.7 Amplasarea construcțiilor și a amenajărilor noi în vatra satului – probleme de încadrare pe lot Amplasarea pe lot se va face conform specificului localității, astfel încât să se asigure coerența arealului din care vor face parte, dar și în funcție de accesibilitate, panta terenului, orientare, însorire, curenți de aer, vânturi dominante, prezența unui curs sau unei oglinzi de apă, alinieri, fronturi, retrageri de la stradă/drum, număr de clădiri amplasate pe lot și distanțele dintre acestea. Pentru menține

Pagina 60-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 61 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

rea sau refacerea identității spațiului tipic rural, este la fel de importantă preluarea și evidențierea relației dintre zonele unei gospodării, accesele, traseele, articulațiile, transferul de la public la intim, orientarea construcțiilor unele față de celelalte și față de drum, ca și limbajul arhitectural echilibrat, volumetria discretă și materiale de construcție naturale. Se va justifica amplasarea pe teren cu un plan de încadrare în zonă, care să evidențieze așezarea tradițională a construcțiilor pe loturi în zonă. Amplasarea se va justifica printr-un studiu de amplasare. Este interzisă amplasarea în vatra satului a unor construcții supradimensionate sau cu o volumetrie ce nu amintește de specificul local. Se vor identifica și marca pe planul de încadrare în zonă ZONE DE RISC (ex. harta de inundabilitate, pericole evidente de alunecări de posibile emisii poluante etc.). teren, Este interzisă amplasarea clădirilor la stradă, dacă specif

Pagina 61-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 62 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

icul local nu prezintă această tipologie. NU 1 Țesut rural omogen cu grilă stradală rectangulară. Clădirile sunt aliniate. Distanța față de aliniamentul stradal este în cea mai mare parte constantă. (23 August) Recomandări care ţin de calitatea utilizării spaţiilor Cultură şi educaţie: În cazul construcţiilor de învăţământ, se recomandă împărţirea amplasamentului în mai multe zone funcţionale: zona ocupată de construcţie, zona curţii de recreaţie, zona terenurilor şi a instalaţiilor sportive şi zona verde. Pentru învățământul preşcolar (grădiniţe), se va asigura o suprafaţă minimă de teren de 22 mp/copil, iar pentru şcoli primare, gimnaziale, licee, şcoli postliceale şi şcoli profesionale, o suprafaţă minimă de 20 mp/elev. NU 5 7 AȘA DA: Amplasare corectă a construcției aliniată celor vecine, atunci când există aliniere. Dacă nu există orientare comună sau apropiere față de una din limitele laterale, atunci const

Pagina 62-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 63 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

rucția se poate amplasa oricum, dar respectând alinierea. DA NU 2 Țesut rural heterogen, însă cu străzi dispuse în sistem grilă rectangulară. Clădirile nu sunt aliniate, însă există un oarecare paralelism între acestea. Distanța față de aliniamentul stradal nu este constantă. (Limanu) 6 AȘA NU: Dacă construcțiile învecinate sunt aliniate, este interzisă amplasarea celei noi dacă nu respectă regula locală. 8 AȘA DA: Amplasare corectă: doar în cazul în care nu există o aliniere a clădirilor la strada și poziționarea acestora pe parcelă este, de asemenea, aleatorie. NU Modul de ocupare a terenului: • 20 % teren ocupat de construcţii; • 80% teren amenajat (curte pentru recreaţii şi amenajări sportive, zonă verde, grădină de flori) din terenul total. Sănătate: Pentru construcţiile de creşe şi creşe speciale, amplasamentul trebuie să asigure o suprafaţă de minimum 25 mp/copil pentru creşe şi de 40mp/copil pentru creşe speciale,

Pagina 63-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 64 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

grupate în mai multe zone: zona ocupată de construcţii, 4 DA 3 Țesut rural heterogen cu grilă stradală organică. Nu există aliniament, nici orientare comună a caselor pe parcele. (Hagieni) 9 AȘA NU: Clădire supradimensionată ce cauzează o ruptură de scară între ea și celelalte edificii din vatra satului, o caracteristică negativă a localităților din zona costieră, acolo unde presiunea de a construi intensiv este ridicată. 17 zona ocupată de spaţii de joacă (nisip, bazin, plajă, gazon); zona administrativă şi zona verde de parc şi alei. Pentru cabinetele medicale se vor respecta regulamentul local de urbanism și normativele specifice. 18 NU NU Modul de ocupare a terenului: • 20 % teren ocupat de construcţii; • 80% teren amenajat (curte pentru recreere, loc de joacă, zonă verde, grădină de flori) din terenul total. Pentru a asigura un grad de însorire optim şi o eficienţă energetică sporită, saloanele, rezervele, cabinetele medica

Pagina 64-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 65 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

le se vor orienta spre sud, sud-est şi sud-vest. Laboratoarele, serviciile tehnice medicale, spaţiile care necesită o lumină constantă pe tot parcursul zilei se vor orienta spre nord. Dormitoarele şi spaţiile de joacă din creşe, creşe speciale şi centre pentru copii vor fi orientate spre sud, sud-est, sud-vest. 1 AȘA NU: Dacă există regula locală ca edificiile să fie amplasate cu fațada scurtă paralelă cu strada, se va respecta acest principiu. Noua clădire nu se va amplasa în niciun caz cu fațada lungă paralelă cu strada. NU 2 AȘA NU: Dacă există regula locală ca edificiile să fie amplasate cu fațada lungă mai aproape de una din limitele laterale, aceasta fiind aceeași în cadrul fiercărui lot de pe stradă luat în parte, atunci noua clădire nu se va amplasa în niciun caz mai aproape de cealaltă limită laterală a parcelei. DA Construcţiile comerciale şi de servicii: se recomandă orientarea spaţiilor funcţionale pe lot astfel încât să

Pagina 65-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 66 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

se asigure însorirea spaţiilor pentru public şi a birourilor, conform normelor specifice. Construcţiile de învăţământ: pentru a asigura un grad de însorire optim şi o eficienţă energetică sporită, orientarea sălilor de clasă va fi către sud, sud-est, sud-vest (mai puţin recomandat). Bibliotecile, sălile de ateliere şi laboratoarele, spaţiile care necesită o lumină constantă pe tot parcursul zilei, se vor orienta spre nord. Terenurile de sport se vor orienta cu latura lungă pe direcția nord-sud, cu o abatere de maximum 15 grade spre est sau spre vest. 3 AȘA NU: Dacă există regula locală ca edificiile să fie amplasate cu fațada lungă mai aproape de una din limitele laterale, aceasta fiind aceeași în cadrul fiercărui lot învecinat luat în parte, atunci noua clădire nu se va amplasa în axul parcelei sau foarte aproape de acesta. 4 AȘA DA: Amplasare corectă: se respectă regula locală de a situa construcția nouă mai aproape de o limită later

Pagina 66-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 67 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

ală, aceeași în cadrul fiecărei parcele de pe stradă luate în parte. De asemenea, noua construcție respectă și regula amplasării cu fațada scurtă paralelă cu strada, aceasta fiind regula locală. 4. INTERVENȚIILE PE CLĂDIRILE EXISTENTE integrarea volumetrică și vizuală a acestora în specificul local. Se recomandă păstrarea volumelor existente ca scară (în plan și elevație) acolo unde funcțiunea propusă și dezvoltarea acesteia o permit. 4.1. Extinderi ale locuințelor și conversii ale anexelor În cazul extinderilor se va păstra și prelua raportul volumetric al clădirilor existente pe lot. NU 19 La construcțiile existente se recomandă conversia lor funcțională și eventual volumetrică, cu păstrarea specificului local (dacă este cazul) sau 3 Incintă cu anexe specifice ale casei tradiționale, cu precădere aferente gospodăriilor înstărite situte pe parcele mari. Acestea prezintă potențial de conversie în clădiri locuibile. (Hagieni)

Pagina 67-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 68 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

1 Extinderea liniară tipică tradițională prin adăugarea unui corp în prelungirea fațadei principale și a acoperișului inițial, păstrându-i pantele. În mod caracteristic, extinderea este marcată la nivelul pereților, dar nu și al acoperișului. 2 Extinderea casei tradiționale cu anexe prin coborârea apei adiacente fațadei lungi posterioare. (Cotu Văii) (Hagieni) DA 4 AȘA DA: Extindere a casei tradiționale specifice din zona litorală. Intervențiile noi sunt vizibile, marcate, dar perfect integrate, replicând anexele specifice. (Vama Veche) 5 AȘA NU: Se va evita extinderea prin înălțarea unui corp anexă existent, chiar dacă forma acoperișului modificat pare unitară. Această modificare generează ape inegale, iar unele vor avea panta foarte redusă, ce ar face imposibilă învelirea cu olană sau țiglă. Totodată, încărcarea pe zidurile modificate poate crește semnificativ. DA 6 AȘA DA: Extindere a vilei rurale caracteristice zonei costiere cu

Pagina 68-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 69 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

un corp anexă pe parter ce preia ad litteram caracteristici ale edificiului de bază, de la panta apelor acoperișului și până la materiale. 20 1 2 3 Amplasarea băii și a vestibulului în locul sălii (încăperea centrală într-un partiu tradițional tricameral) este o alegere rațională și preferată de majoritatea beneficiarilor, așa cum și crearea unui gol de ușă spre bucătărie sporește confortul locuirii în mediul rural. În funcție de diferența de nivel, pot apărea câteva trepte și la interior, coborându-se sub cota casei inițiale, pentru ca extinderea să primească o înălțime a camerelor adecvată locuirii. Extinderea locuinței spre spate, conform tradiției de a atașa anexele gospodărești în acea parte, permite introducerea în spațiul nou creat a băii și bucătăriei. În funcție de diferența de nivel, pot apărea câteva trepte și la interior, coborându-se sub cota casei inițiale, pentru a asigura noilor încăperi înălțimea

Pagina 69-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 70 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

corespunzătoare. Se poate crea o locuință mai încăpătoare prin extinderea sa și spre spate și spre lateral, precum anexele gospodărești, permițând introducerea în noul volum a încă unui dormitor, a băilor și bucătăriei. În funcție de diferența de nivel, pot apărea câteva trepte la interior. DA DA 2 DA 1 AȘA DA: În cazul loturilor mari, pe care există deja anexe detașate de casa tradițională, se recomandă conversia acestora în locuințe sau alte spații legate de funcțiunea principală, dacă acest lucru este posibil, respectând aceleași interdicții și recomandări precum în cazul casei tradiționale de bază. NU 8 NU 11 NU 9 NU 12 AȘA NU: Extinderea parțială pe două laturi adiacente cu prelungirea pantelor, crearea unor volume construite închise pe fațada principală, adosarea unui corp ce amplifică direcția scurtă a casei care afectează proporțiile tradiționale, imaginea și ritmul percepute dinspre stradă. 5 DA DA

Pagina 70-Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Pagina 71 - Zona Dobrogea de Sud - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din...

4 3 DA DA 6 7 AȘA DA: Se recomandă extinderea casei tradiționale replicând creșterea organică cu un corp nou rezultat prin prelungirea apei acoperișului opusă fațadei principale, a lateralei dinspre curte, sau a ambelor, fără alterarea existentului. Alte variante acceptate pot fi cu modificarea structurii acoperișului prin prelungire, sau prin crearea unui volum perpendicular în spate, care nu schimbă proporțiile fațadei de la stradă. În cazul șarpantei în două ape, atașarea corpului nou în prelungirea celui vechi este simplă, asigurarea înălțimii corespunzătoare pentru spațiul interior din noul corp rezolvându-se prin coborârea pardoselii acestuia. NU NU 10 AȘA NU: Extensia comparabil egală cu construcția existentă conduce la un masiv în disonanță cu specificul zonal, varianta alăturării acoperisurilor cu păstrarea distinctă a volumelor, fiind defectuasă prin crearea unei zone nevralgice la nivelul streșinii comune. 13 AȘA NU: E