Biserica cu valoare istorica transformata intr-o locuinta moderna
La marginea orasului Adelaide, Australia, o biserica veche de 135 de ani a fost transformata intr-un spatiu confortabil de locuit. Privit din fata, imobilul pastreaza din solemnitatea unui spatiu de cult si abia dupa ce se ajunge la interior, tavanele inalte si ferestre in arc frant schimba atmosfera intr-una deosebita, spatioasa si primitoare. Noua locuinta este pusa in valoare si de o gradina bine intretinuta, fapt care a ajutat la vanzarea rapida a proprietatii in doar cinci zile dupa ce a fost scoasa pe piata.
Biserica a fost construita in 1877 din blocuri de piatra si desi elementele decorative specifice s-au pierdut de mult, fatada inca pastreaza clopotul original care a batut pentru enoriasi pentru aproape o suta de ani.
La interior, dupa ce se trece de usa masiva ce se termina intr-un arc frant, musafirii sunt primiti intr-un spatiu cu inaltime mare ce marcheaza livingul. Proprietarii au cerut o recompartimentare a spatiului astfel incat sa le satisfaca nevoile de confort specifice unui trai modern. Astfel, aspectul interior contrasteaza puternic cu exteriorul, prin liniile simple, peretii albi si tavanul din lemn pastrat aparent. Din pacate proprietarii nu au pastrat vitraliile astfel ca acestea au fost inlocuite cu ferestre clare, dar care totusi au respectat geometria golurilor ce se inchid in arc frant.
In partea din spate a volumetriei se observa cel mai bine amestecul dintre elementele contemporane si cladirea cu valoare istorica. A fost construit un bovindou ale carui ferestre reproduc forma golurilor originale ale bisericii, pentru a pastra un corespondent la nivelul elementelor. Ferestrele se deschid catre un spatiu de servit masa amenajat in curte, in apropierea unei fantani.
Locuinta obtinuta in urma lucrarilor de transformare pastreaza aerul impozant al unei cladiri istorice dar in acelasi timp le ofera beneficiarilor un spatiu placut, confortabil si modern, reusind astfel sa se aduca impreuna doua lumi aflate la distante de secole.
Mai multe informatii gasiti pe: http://inhabitat.com
Traducere si adaptare: Arh. Raluca Popa
Dacă este vorba despre pierderi ușoare, abia sesizabile, petele de umezeală devin vizibile în timp, după zile sau chiar săptâmâni, mai ales când stratul final este impermeabil (gresie, PVC, rășini). Este posibil ca, atunci când este vorba despre un sistem de pardoseală care presupune și o barieră de umiditate, de pildă o rășină la montarea parchetului masiv, umezeala să fie observată după ce s-au produs pagube însemnate în substrat și chiar în structura imobilului. Mai degrabă observă vecinul de dedesubt decât cei care folosesc pardoseala în cauză.
În continuare, rămâne întrebarea: pe unde curge? Chiar dacă știm aproximativ care este traseul, va trebui să îl scoatem la iveală pe tot, ca să fim siguri că am descoperit toate problemele. Și este de preferat să înlocuim toată acea porțiune de instalație, fiind posibil ca întreaga lucrare să aibă vicii serioase legate de materiale sau manoperă. Numai din ceea ce v-am spus până acum este suficient să vă faceți o idee despre amploarea problemelor: demontarea pardoselii, decopertarea șapei pe zonele vizate, timp pierdut și casa în șantier.
Lucruri care ne sunt de folos
• Atunci când apar probleme, deosebit de utile sunt planurile casei, pe care nu toți le primesc atunci când intră în proprietatea apartamentului – uneori pentru că nu le consideră importante și nu le cer (acestea trebuie să existe undeva, de exemplu la administratorul blocului), alteori pentru că dezvoltatorul nu le pun la dispoziție, dar le pot oferi dacă sunt cerute. În prezent, este destul de des întâlnit formatul electronic, suficient de riguros ca informații (prevăd inclusiv instalațiile și sistemele HVAC).
• Pentru identificarea zonei unde s-a produs defecțiunea, este necesară în mod obligatoriu o echipă de instalatori cu experiență; uneori, însă, nici aceasta nu este suficient, și cea mai bună sursă de informații este chiar echipa care a realizat instalația. Dacă este un bloc construit recent, se poate contacta firma respectivă, care are planurile și știe cum a lucrat. Să nu pornim de la ideea că poziționarea țevilor este exact cea din proiect, pentru că deseori se lucrează cu aproximație, iar uneori se trasează țevile ”pe calea cea mai scurtă”.
• O cameră cu termoviziune poate fi, de asemenea, o soluție. Totuși, trebuie spus că, atunci când scurgerile se produc la țeava cu apă rece, este dificil de observat diferența de temperatură dintre beton și betonul umed, deci și această metodă are limitele ei.
• Se mai poate apela la introducerea de aer sub presiune în instalație, astfel încât să fie identificată cel puțin țeava care înregistrează pierderi.
De multe ori, însă, se ajunge la decopertarea pardoselii, în perspectiva înlocuirii țevilor. Există și varianta retrasării instalației pe perete, dar aceasta presupune modificări asupra amenajării apartamentului. Trebuie evaluată fiecare variantă și aleasă cea mai avantajoasă, tehnic și financiar. Atunci când se înlocuiesc efectiv țevile, bineînțeles că pierdem stratul final de pardoseală; excepție poate face parchetul, laminatul sau un tip de pardoseală montat flotant, care se poate demonta cu pierderi minime. Oricum, locatarii sunt nevoiți să își ”devasteze” apartamentul. Varianta cea mai nefericită este ca, după decopertare, să constatăm că, în ciuda tuturor testelor, țevile sunt în regulă și sursa problemei este în altă parte, de exemplu de la o coloană neizolată corespunzător; este un caz extrem, dar la fel de plauzibil – au existat numeroase situații de acest gen.
Concluzia ar fi că instalațiile trasate prin pardoseală prezintă riscuri serioase. Dacă am făcut-o, totuși, este bine să apelăm la cele mai bune materiale și cei mai buni instalatori, astfel încât să ne reducem riscurile. Durata de viață a țevilor variază în funcție de material și de regimul de exploatare (temperatura și presiunea de lucru), iar acest aspect ar trebui să ne intereseze în cel mai înalt grad. Nu în ultimul rând, este bine să avem planurile instalațiilor, cu cele mai mici detalii, pentru a ști unde trebuie să intervenim în cazul unui incident.
Avantajele căștilor cu anularea zgomotului Bose Quiet Comfort Earbuds II:
- sunetul și gradul de anulare a zgomotului sunt ajustate în funcție de caracteristicile urechii;
- pentru a anula zgomotul ambiental, activați modul Quiet, iar pentru a fi atenți la ceea ce se întâmplă în jur, activați modul Aware;
- muzica, preluarea apelurilor și volumul pot fi controlate direct de pe suprafața căștilor;
- raza de acțiune a Bluetooth-ului este de până la 9.1 m, căștile memorând până la 7 dispozitive;
- autonomia bateriei este de până la 6 ore, carcasa oferind încă 3 încărcări;
- sunt rezistente la transpirație și la apă;
- vârfurile și benzile sunt realizate din silicon moale, pentru confort sporit.
Căștile In Ear True Wireless Bose Sport Earbuds sunt perfecte pentru pasionații de sport care vor să asculte melodiile preferate pentru un plus de energie ori podcasturi care să îi motiveze.
Avantajele folosirii acestor căști sunt următoarele:
- sunetul este echilibrat, indiferent de volum;
- vârfurile pentru urechi StayHear Max, realizate din silicon moale, blochează zgomotul din jur;
- sunt rezistente la umezeală și la transpirație;
- permit preluarea și respingerea apelurilor telefonice;
- raza de acțiune a Bluetooth-ului este de 9 m;
- bateria are o autonomie de până la 5 ore;
- aplicația Bose Music permite controlul complet al setărilor.
Căștile cu anularea zgomotului Bose QuietComfort 45 au fost create pentru cei care vor să se bucure de sunetul perfect al muzicii sau de podcasturilor preferate, oriunde, oricând.
Aceste căști oferă următoarele avantaje:
- anularea zgomotului exterior este posibilă datorită microfoanelor integrate de mici dimensiuni;
- modul Silențios anulează zgomotul ambiental, iar modul Aware permite ca sunetele din jur să poată fi auzite;
- pernele căștilor sunt moi și confortabile, iar bentița realizată din nylon umplut cu sticlă oferă o rezistență ridicată la impact;
- indiferent de volum, sunetul este redat fidel și basul rămâne constant;
- după o încărcare care durează 2.5 ore, bateria are o autonomie de până la 24 de ore.
